INCEPUTUL SLOVEI G

PENTRU AVVA GRIGORIE TEOLOGUL

1 ) Zis-a avva Grigorie, ca aceste trei lucruri cere Dumnezeul de la tot omul, care are Sfantul Botez, adica : credinta dreapta de la suflet, adevarul de la limba si infranarea patimilor, adica curatenie, de la trup.

2) Zis-a iarasi: toata viata omului o zi este la cei ce patimesc de dorinta.

PENTRU AVVA GHELASIE

1) Au zis unii pentru avva Ghelasie, ca avea o carte in membrane ( 1 ), al carei pret era de optsprezece bani. Si era scrisa intr-insa toatia Scriptura cea veche si cea noua si se afla pusa in biserica, ca oricare din frati va voi, sa o citeasca. Si venind un frate strain, cum a vazut-o pe ea, a poftit-o si furandu-o, a iesit. Iar batranul nu a alergat dupa dansul, ca sa-l prinda, macar ca a priceput. Deci, mergand acela in cetate, cauta sa o vanda si gasind pe cel ce voia sa o cumpere cerea pretul de saisprezece bani. Iar cel ce vrea sa o cumpere, ii zicea lui : da-mi-o sa o cerc si asa iti voi da pretul ei. Deci, a dat-o lui. Iar el luand-o, a dus-o la avva Ghelasie, sa o cerce, spunandu-i suma pretului cerut de cel ce o vindea. Si i-a zis batranul : cumpar-o, ca este buna si face pretul care l-ai spus ! Si venind omul, a spus celui ce o vindea, altele si nu cele ce a zis batranul, zicand : iata am aratat-o lui avva Ghelasie si mi-a zis ca este scumpa si nu face pretul care l-ai zis. Acela auzind, i-a zis lui : nimic altceva nu ti-a zis batranul? Zis-a lui: nu ! Atunci a zis : nu mai voiesc sa vand. Si umilindu-se, a venit la batranul, pocaindu-se si rugandu-l pe el sa o primeasca. Iar batranul nu voia sa o ia. Atunci i-a zis lui fratele : de nu o vei lua, nu am odihna. Zis-a lui batranul : daca nu te odihnesti, iata o primesc. Si a ramas fratele acela acolo pana la sfarsitul lui, fiindca s-a folosit de lucrarea batranului.

________________________________________

( 1 ) Piei subtiri, sau pergamente, care serveau in vechime in loc de hartie.

2) Acestui avva Ghelasie i-a ramas o chilie de la oarecarele batran, care era si el monah, imprejurul Nicopolei avand locuinta. Si aceasta chilie avea si livada. Deci un lucrator oarecare al lui Vacat, celui mai mare peste Nicopole, cel din Palestina, fiind rudenie batranului celui pristavit, a venit catre Vacat si-l ruga sa ia livada aceea, Ca i se parea ca dupa lege la el trebuia sa se pogoare. Iar el fiind rapitor, se cumpanea cu mainile sale sa ia livada, iar Ghelasie nevrand sa dea mirenilor chilia calugareasca, nu vrea sa o lase pe dansa sa o ia. Deci, pandind Vacat dobitoacele lui avva Ghelasie, care aduceau masline de la livada aceea si luand maslinele cu mainile sale, cu de-a sila le-a adus la casa sa si de-abia mai tarziu, cu ocara le-a lasat dobitoacele impreuna cu oamenii lor. Iar fericitul batran roada adica nici cat de putina nu a luat, iar livada nu a lasat-o sa o ia pentru pricina cea mai sus zisa, de unde s-a aprins Vacat. Si fiindca si alte pricini il trageau pe el, caci era iubitor de judecati, a mers la Tarigrad calatorind pe jos.

Deci, venind el la Antiohia, cand acolo ca un luminator mare stralucea sfantul Simeon si auzind de dansul, ca era mai presus de om, a dorit, ca un crestin, sa vada pe sfantul; iar vazandu-l pe dansul de pe stalp sfantul Simeon, ca indata a intrat in manastire, il intreba pe el: de unde vii si unde mergi ? Iar el a zis : de la Palestina sunt si merg la Tarigrad. Iar sfantul iarasi a zis catre el : si pentru care trebuinta ? I-a raspuns Vacat : pentru multe trebuinte si nadajduiesc, cu rugaciunile sfintiei tale sa ma intorc si sa ma inchin sfintelor tale urme. Si i-a zis sfantul Simeon : nu voiesti sa spui, deznadajduite omule ca mergi asupra omului lui Dumnezeu ? Dar nu-ti va fi calea cu bine si nici casa ta nu o vei mai vedea; iar de vei asculta sfatul meu, sa te intorci de aici si sa te pocaiesti, catre dansul, daca cu viata vei ajunge la loc. Deci, indata cuprinzandu-se de friguri si punandu-se in nasalie de cei ce erau cu dansul, mergea dupa cuvantul sfantului Simeon, sa ajunga la loc si sa se pocaiasca inaintea parintelui Ghelasie, dar ajungind pana la Virit s-a savarsit si n-a mai vazut casa sa, dupa proorocirea sfantului.

Acestea si fiul lui care tot cu acelasi nume, adica Vacat, era numit, a spus dupa moartea tatalui sau, multor barbati vrednici de credinta.

3) Inca si aceasta au povestit-o multi din ucenicii lui, ca, oarecand fiind adus lor un peste, pe acesta prajindu-l bucatarul, l-a adus la chelar, iar sosind chelarului o trebuinta de nevoie, a iesit din chelarie lasand pestele jos intr-un vas, poruncind unui copil mic al fericitului Ghelasie, sa-l pazeasca un ceas pana se va intoarce. Iar copilul lacomindu-se s-a apucat sa manance pestele fara de nici o sfiala. Deci, intrand chelarul si aflandu-l mancand, maniindu-se pe copil, care sedea jos, l-a impins cu piciorul fara de socoteala, iar din oarecare lucrare diavoleasca, fiind lovit peste inima lesinand, a murit.Iar chelarul, fiind cuprins de frica, l-a pus pe asternutul sau si acoperindu-l a purces de a cazut la picioarele lui avva Ghelasie; vestindu-i ce s-a intamplat. El a poruncit ca nimanui sa nu spuna altuia, poruncindu-i si aceasta, ca daca se va face seara, si se vor aseza toti, sa-l duca pe el in altar, si sa-l puna inaintea jertfenicului si sa iasa de acolo. Si venind batranul in altar, a statut la rugaciune. Si in vremea cantarii celei de noaptea, adunandu-se fratii, a iesit batranul si copilul urmand dupa dansul, nestiind nimenea afara de el si de chelar, pana la sfarsitul lui.

4) Se spunea pentru avva Ghelasie, nu numai de ucenicii lui, ci si de altii multi, care adesea, ori se duceau la dansul, cum ca in vremea Soborului celui a toata lumea din Calcedon, Teodosie care a inceput in Palestina dezbinarea lui Dioscor, alergand inaintea episcopilor celor ce vreau sa se intoarca la ale lor biserici - caci si acela era in Tarigrad, fiind gonit de la patria sa, ca cel ce se bucura pururea de tulburari - a mers, zic, pana la avva Ghelasie, la manastirea lui, spunandu-i de Soborul cel din Calcedon, cum ca a intrat dogma lui Nestorie, cu aceasta socotind sa rapeasca pe sfantul intru ajutorul viclenirii si a dezbinarii sale.Iar el din asezarea omului aceluia si din priceperea ce avea de la Dumnezeu, a cunoscut viclesugul socotelii lui si nu numai ca n-a fost rapit cu departarea lui de la dreapta credinta, ca cei de atunci mai toti, ci precum se cade l-a ocarat si l-a gonit. Ca aducand la mijloc pe copilul pe care l-a inviat din morti, zicea cu un chip cinstit si cu bung randuiala : de voiesti a grai pentru credinta ai pe acest prunc, care aude cele zise de tine, si-ti va da raspuns, ca eu nu am vreme sa ascult cele ce se graiesc de tine. Rusinandu-se, dar dintr-acestea si mergand la Sfanta Cetate, rapeste tot cinul calugaresc, cu chip de ravna dumnezeiasca; rapeste inca si pe imparateasa, fiind ea atunci acolo; si asava and ajutor, apuca cu de-a sila scaunul Ierusalimului, mai intai cu ucideri, apucandu-l pe acesta si alte faradelegi si nedreptati facand, care si pana acum multi le pomenesc. Atunci dar daca l-au apucat si pofta si-a dobandit, apucand mai inainte si scaunele episcopilor, nevenind aceia inca, aduce si pe avva Ghelasie si porunceste lui cu ingrozire si cu strasnicie sa intre in altar. Iar dupa ce a intrat, ii zice : anatematiseste pe Iuvenalie. Iar el nesperiindu-se nicicat de putin, i-a zis : eu pe alt episcop al Ierusalimului nu stiu, decat pe Iuvenalie. Infricosandu-se de aceea Teodosie, ca sa nu se asemene si altii la ravna lui cea cu dreapta credinta, porunceste sa-l scoata curand din biserica. Apucandu-l deci, cei ce erau de dezbinarea lui si strangand lemne imprejur spre a-l arde pe el, il ingrozeau. Dar vazand ca nici asa nu se apleaca, nici se teme nicidecum, ci mai vartos aceia s-au temut de scularea norodului, ca sa nu fie asupra lor, pentru ca era vestit si aratat pretutindeni fericitul. Iar aceasta era mai vartos din purtarea de grija a Celui de sus; deci au slobozit nevatamat pe mucenic, care cat despre sine, s-a facut lui Hristos ardere de tot.

5) Povestesc unii pentru el, ca in tineretile sale vietuia viata cea fara de avere. Deci erau intru aceea vreme si altii multi prin aceleasi locuri iubind o viata ca aceea, intre care si un batran oarecare foarte prost si nestrangator, petrecand intr-o chilie pana la moarte, macar ca a avut ucenici la batranetile sale. Acesta impreuna cu cei ce erau cu el s-a nevoit sa pazeasca, ca sa nu aiba doua haine nici sa poarte grija de ziua de maine pana la moarte. Deci, cand s-a intamplat lui avva Ghelasie din pronie dumnezeiasca, a aseza viata de obste si ii aducea multe, a dobandit inca si cele de trebuinta vietii celei de obste, aducandu-i dobitoace multe si boi. Ca, Cel ce a ajutat dumnezeiescului Pahomie dintru-ntai a aseza viata de obste si acestuia i-a ajutat la toata tocmirea manastirii. Deci, in acestea vazandu-l cel mai sus numit batran si avand dragoste curata catre dansul, i-a zis: ma tem, avvo Ghelasie, ca nu cumva sa se lege mintea ta catre sate si catre alta avere a chinoviei. Iar el i-a raspuns : este legata mai vartos mintea ta la undreaua cu care lucrezi, decat cugetul lui Ghelasie la averile acelea.

6) Se spunea pentru avva Ghelasie, ca de multe ori fiind tulburat de ganduri, ca sa se duca inauntrul pustiei, iar mai de pe urma daca a vazut ca nu poate sa se impotriveasca, a inceput a ispiti gandul sau, de poate sa sada in pustie si sculandu-se, umbla pe afara de chilie, nici paine mancand, ci verdeturi, nici intrand sub acoperemant, si zicand intru sine : cei ce sunt in pustie, acestea toate nu le au. Si petrecand asa trei zile, a ostenit si a certat gandul cel ce il tulbura pe el, cu mustrare, zicand : daca nu poti sa faci lucrurile ce trebuie in pustie, sezi in chilia ta, cu rabdare plangand pacatele tale, iar nu umbla din loc in loc. Ca pretutindeni ochiul lui Dumnezeu vede lucrurile omenesti.

PENTRU AVVA GHERONTIE

A zis avva Gherontie cel al pietrei ca multi suparandu-se pe poftele trupasti, neapropiindu-se de trupuri, cu mintea au curvit. Si trupurile pazindu-li-se fecioresti, cu sufletele curvesc. Pentru aceasta bine este, o iubitilor, sa faca fiecare ceea ce este scris si cu toata pazirea sa-si pazeasca inima sa ( 1 ).