HIROTESIA


HIROTESIA

807. - Hirotesia este punerea mainilor arhiereului pentru a sfinti citeti, cantareti si ipodiaconi. Ierurgia hirotesiei se face in mijlocul bisericii, fiindca si slujba lor este in afara de altar. Dupa arhieraticon, pentru citeti si cantareti sunt aceleasi rugaciuni, iar pentru ipodiaconi sunt deosebite. Citetul si cantaretul pot fi hirotesiti de la varsta de 18 ani; ipodiaconul de la 20 de ani. Citetul si cantaretul are ca vesmant la slujba un fel de felon mic sau stihar special, fara orar. Ipodiaconul are stihar si orar care il poarta numai incins crucis. Slujba lui nu este in altar, ci numai in afara altarului de a ajuta pe diaconi la imbracare, spalarea si servirea arhiereului si a pastra ordinea in biserica la slujbe. Citetul si cantaretul se pot casatori si recasatori fara hirotesie. Ipodiaconul se poale casatori numai inainte de hirotesie, interzicandu-i-se casatoria sau recasatoria dupa hirotesie. Se poate hirotesi odata mai multi citeti si ipodiaconi. Staretul in functiune poate hirotesi citeti si ipodiaconi numai pentru manastirea sa, cu invoirea episcopului (VII ec. 14; Sf. Nichifor 5;  Ex. 28, 1-5; Num. 3,9-13; 8,18; 18,7; I Cor. 12,6-30).

808. - Pe langa hirotesiile de consacrare ale clerului inferior mai sunt si alte hirotesii, astfel: a) din treapta diaconului, deriva cea a arhidiaconului sau protodiaconului, ca fruntasi intre ceilalti diaconi. b) Din treapta presbiterului pentru - clerul de mir, cea a sachelarului, care odinioara era data unui calugar insarcinat cu grija manastirilor, detinuta astazi de exarhul manastirilor, acum se da ca prima distinctie preotilor de mir. A doua a economului, care odinioara administra averea episcopiei, acum este o treapta de distinctie in pastoratie. A treia a arhiprezbiterului sau a protoereului, ca treapta administrativa, c). Pentru calugari, este prima treapta a singhelului, care avea odinioara in grija gospodaria casei episcopale. A doua este cea a protosinghelului ca sef al singhelilor. A treia cea a arhimandritului ca conducator administrativ al unei comunitati monahale, d). Hirotesia in duhovnic se da deopotriva preotilor monahi sau celor mireni care sunt in stare sa aprecieze faptele omenesti in lumina legilor Domnului, aplicand ingaduinta si severitatea canonisirii dupa "gandul lui Hrislos" (I Cor. 2,15-16).

809. -Ipodiaconul sa nu se hiroteseasca mai tanar de 20 de ani. Daca cineva din orice fel de treapta bisericeasca ar fi hirotonit mai inainte de varsta hotarata (in c. 14) sa se cateriseasca", -VI. ec. 15.

810. -"Deoarece suntem informati ca in Armenia sunt primiti in cler numai tinerii care sunt de neam preotesc, dupa obiceiul evreiesc (Ex. 28, 1; Num. 3, 1-10), iar unii nehirotesiti se pun ieropsalti si citeti in biserica, hotaram ca de acum incolo sa nu se mai introduca in cler avandu-se in vedere neamul ci sa se cerceteze, si daca sunt vrednici, conform hotararilor canonice (Ap. 76), sa se primeasca in cler si sa-i hiroteseasca pentru slujba bisericeasca, fie ca sunt de neam preotesc sau nu".

"Nu este iertat nimanui care nu este hirotesit sa citeasca in biserica cuvintele dumnezeiesti, decat numai celor ce poarta tunderea hirotesiei si a primit canoniceasca binecuvantare de la pastorul sau. Iar daca cineva ar indrazni sa lucreze impotriva celor mai sus scrise, sa se afuriseasca". -VI. ec. 33.

811. -"Este indeobste cunoscut ca in preotie trebuie sa fie ordine, iar lui Dumnezeu ii place, ca promovarile la preotie sa se respecte cu exactitate. Deci daca se observa ca unii primesc tunderea clericala din pruncie, fara sa mai primeasca si hirotesia de la episcop, si citesc dupa amvon la slujba dumnezeiasca, facand aceasta impotriva canoanelor, de acum incolo sa inceteze. Aceasta randuiala sa se respecte si de monahi. Fiecare egumen are nevoie sa savarseasca hirotesie de citet numai in manastirea sa, daca insusi egumenului i s-a dat de catre episcop hirotesia intre egumen, fireste, fiind el prezbiter. Asijderea si horepiscopii, dupa vechiul obicei, pot sa prochiriseasca citet potrivit aprobarii episcopului", VII ec. 14.

812. -"Nu se cuvine ca ipodiaconii sa stea in altar si sa se atinga de sfintele vase". -Laod. 21.

813. -"Nu se cuvine ca ipodiaconii sa poarte orarul (pe umar ca diaconii) si nici sa paraseasca paza usilor sfinte". -Laod. 22.

814. -"Nu se cuvine ipodiaconului sa dea sfanta paine poporului nici sa binecuvanteze paharul". -Laod. 25.

 815. -"Nu se cuvine ca slujitorii citeti si ipodiaconii sa paraseasca usile bisericii sau ale altarului, chiar pentru scurta vreme, ca sa se roage in particular in timpul slujbelor". -Laod. 43.

816. ..."Citetii ajungand in varsta, sa fie siliti a se casatori sau a face fagaduinta de infranare (celibatara sau monahala)...". - Cartag 16 (b).

817. -"S-a hotarat ca presbiterii si diaconii, daca s-au facut vinovati de pacate grele si din aceasta cauza au fost caterisiti, nu se mai pot hirotesi cantareti, pe motivul ca sunt mireni cu vrednicie capatata prin pocainta, asa cum se hirotesesc mirenii credinciosi, socotind pocainta ca un al doilea botez". -Cartag. 27.

818. -"Citetul care a citit macar odata la biserica la care a fost hirotesit, sa nu mai fie primit in clerul altei biserici". -Cartag. 90.

819. -"Pe anagnost (citet), fa-l punandu-ti mana si rugandu-te catre Dumnezeu si sa zici: Dumnezeule vesnic, cel bogat in mila si in indurari (Ps. 102, 4) care ai aratat intocmirea lumii prin cele create si pastrezi numarul alesilor tai insuti si acum cauta spre robul tau care se insarcineaza sa citeasca Sfintele Scripturi poporului tau, si-i da Duhul Sfant, duh proorocesc. Cel ce ai ineleptit pe Ezdra (II. 9, 4) slujitorul tau ca sa citeasca legile tale poporului tau, si acum rugat fiind de noi, intelepteste pe robul tau (N) si-i da sa savarseasca neosandit lucru ce i s-a incredintat sa fie socotit vrednic de o treapta mai inalta prin Hristos". -Const. Ap. VIII, 22.

820. -"Cel ce voieste a se horotesi citet, fiind marturisit ca este cu viata curata, vrednic de o treapta sfanta si cum ca stie carte bisericeasca se duce la arhiereu... Luarea parului insemneaza sfintirea, pentru ca parul este ca o inflorire din tot trupul, si insemneaza ca se aduce lui Dumnezeu parga de la om. Iar in chipul crucii se tunde pentru Iisus, caci insusi intnipanrindu-se si rastignindu-se se sfinteste. Iar pe numele Treimii pentru ca aceasta este facatoarea si desavarsitoarea tuturor". -s.Tcs. v, 158.

821. -"Apoi se blagosloveste de trei ori deasupra tunderii si punand arhiereul mana pe crestet unde s-a tuns, arata puterea lui Dumnezeu cea acoperitoare, si cum ca i se da lui din har, si se roaga ca sa se sfinteasca cel ce se hiroteseste. Atunci cu toata intelepciunea si intelegerea se face citirea dumnezeiestilor cuvinte si asa multumind, savarseste rugaciunea. Iar dupa rugaciune, iar se insemneaza zicand "pace" pentru pacea cea de la Dumnezeu si de este citet i se porunceste sa citeasca o data din apostol, iar de este cantaret din psaltire si dandu-i pace si rugandu-se pentru el il sloboade, intarind cu insemnarea pretutindeni pe cel ce s-a hirotesit. Insa unii socotesc insemnarea cuvintelor ce s-au citit atunci din Apostol sau Psaltire, ca niste prevestiri si le au ca semne pentru viata celui hirotesit". -s. Tes. V. 159.

822. -"Cel ce s-a facut citet citeste poporului Sfintele Scripturi, dupa porunca diaconilor sau preotilor, adica sfintele cuvinte ale proorocilor si ale apostolilor, stand cu capul gol in mijlocul bisericii. Dar si in altar intra ca o sluga a altarului, aprinde lumanarilec, aduce foc preotului, merge inaintea darurilor purtand sfesnicul, el aduce prescurile si apa cea incalzita. El ingrijeste biserica si face ascultare la celelalte treburi ale bisericii. El citeste pe carte, ca sa zic pe scurt, el este slujitor al lucrurilor dumnezeiesti in biserica, fiind dator a face toate intru cucernicie si sa cunoasca al cui slujitor este si cum ca este sluga a lui Dumnezeu, si al celor ce se apropie de el si slujeste impreuna cu sfintii ingeri, acolo impreuna intrand". -S. Tes. V, 160.

823. -"Dupa citet vine randuiala ipodiaconilor care este cea mai inalta pana la diaconi. Citetii si cantaretii, dupa insemnarea (hirotesia) cea dumnezeiasca au voie sa se insoare, iar ipodiaconul nicidecum. Acestia facandu-se mai intai citeti si slujind bine, la vremea cea raduitua iau si hirotesia ipodiaconului care se da omului, celui ajuns la varsta de 20 de ani", -s. Tes. V, 161.

824. -"Stiharul ipodiaconului, cel alb, simbolizeaza imbracamintea cea mai curata si fara de patima a slavei lui Dumnezeu, de aceea il si incinge; cu orarul insemnand cum ca vesmantul curatiei lui nu-l mai are slobod, ci trebuie sa-l stranga pe el in jurul corpului prin curatie, de vreme ce nu mai poate sa se insoare. Deci, viind la arhiereu se pecetluieste prin tundere, ca cel ce s-a ornant si este viu, acesta il desavarseste si hirotesindu-se, i se citeste rugaciunea, prin care se arata ca de la Dumnezeu a luat darul si acoperamantul .-S. Tes V, 163.

825. -"Cel ce s-a hirotesit se saruta cu ceilalti ipodiaconi ca cel ce s-a facut egal cu ei, si se duce sa lucreze impreuna cele ale ipodiaconilor. Si pazeste sfintele usi ca sa nu intre cineva in altar dintre cei nevrednici. Ia sfintele vase si le aseaza dupa randuiala, ca sa aduca preotii darurile in buna randuiala. Pe cei chemati ii scoate afara cand zice diaconul: "Cati sunteti chemati iesiti". La litanii el merge cu crucea inainte. Aprinde candela si sfesnicele de pe sfanta masa. Cand este de trebuinta a sluji arhiereul, el sta dupa diacon inaintea sfintelor usi la liturghie si se impartaseste cu sfintele taine la fiecare liturghie in afara de altar", -s. Tes. V, 164.

Carti Ortodoxe

Cuprins