Albis


Albis

Satul Albis apartine comunei Cernat si este situat la marginea vestica a bazinului Trei Scaune, la poalele Muntilor Bodoc, pe valea paraului Albis, la 613 m altitudine.

Vestigii arheologice. Pe teritoriul satului s-a descoperit un topor de arama cu taisurile incrucisate apartinand perioadei eneolitice. Intr-un punct neprecizat din vatra satului s-au gasit o lingura de lut si o ceasca dacica precum si o asezare din epoca bronzului, in care s-au descoperit fragmentele ceramice ale unor cesti decorate cu caneluri, strachini cu profil in forma de S alungit si gura in forma de palnie, vase borcan, urne etc. specifice culturii Wietenberg. In albia paraului Albis s-a mai gasit un denar roman republican de argint si un denar imperial de bronz.

Prima atestare documentara: 1539, Albis.

Denumiri istorice romanesti: 1733, Albis (Albis); 1787, Albusu (Albusu); 1854, Albis. Evident ca si prima atestare documentara este romaneasca.

La 5 aprilie 1607, Kozma Janos primeste titlul de primipilus de la Rakoczy Zsigmond. Numele Cozma indica probabil o origine romana.

In lustra din 1614, ordonata de principele Gabriel Bethlen, sunt mentionati jelerii: Stoian Romanul, originar din Muntenia (Olah Sztoian hauaselui fi) si Petru Romanul (Olah).

Conscriptia romanilor din Albis, din 1699, inregistreaza in acest sat pe urmatorii capi de familie: Atanasz Tamas, Sztan Kozma, Sandru Molduvan, Petru Muntean, Molduvan Janos, Sorban Janos, Molduvai Gyorgy, Pazkul Muntyean, Dan Janos.

Potrivit conscriptiei urbariale din 1820, in Albis erau jurati ai satului si Dán Kelemen, Toppantas Gyorgy, Dán Sigmond, Bokor János. In 1829, filia Albis apartinea de parohia Cernat, intre credinciosi aflandu-se familia Stan Neamtu, formata din trei persoane si Maria, vaduva lui Andrei Bucur. Peste sase ani, in 1835, intr-un document sunt atestate familiile: Mathe Istvan, Topants Miklos, Topants Gyurka, Csonka Klari.

In registrele parohiale de stare civila din Albis din 1802-1911 sunt inregistrati numerosi credinciosi romani: Stan Morfi, Andrei Morariu, Ola Miklos, Andrei Borzos, Iosif Mircea, Adam Budi, Niculau Miklos. De remarcat faptul ca familia romaneasca Stan din Albis este atestata in localitate - fiind fidela vetrei stramosilor ei - timp de peste doua secole (1699-1911).

Austriacul Ignaz Lenk von Treuenfeld mentiona in Lexikon-ul sau, aparut la Viena in 1839, ca satul Albis era locuit de "secui graniceri, de secui si de romani".

Din registrele parohiale de stare civila ale parohiei ortodoxe Cernat rezulta ca preotii acestei parohii oficiau si slujbele de botez, casatorie si inmormantare ale credinciosilor din Albis.

Sirul preotilor mentionati cuprinde pe: Gheorghe Baciu - 1802, Mihail Hosu (1806- 1809), Mihail Kerekes - 1814, Dumitru Popescu - 1876, Ioan Popescu - 1881, David Tamas - 1884, in absenta lui Ioan Popescu, Augustin Micu - 1891, Ioan Popescu - 1911 (toti din Cernat).

Dintre personalitatile de seama din localitate se numara Csiky Kálmán (nascut la 9 noiembrie 1914) - medic, scriitor de literatura medicala. Studii medii la Targu Secuiesc si Brasov, universitare la Facultatea de Medicina. A publicat Morfopatologia sistemului nervos, 1957, monografie realizata impreuna cu I. T. Nicolescu.

Carti Ortodoxe

Cuprins