Atid


Atid

Centru de comuna, satul Atid este situat in partea centrala a vaii Atidului (valea Cusmedului), in sud-vestul Muntelui Firtos Rog (1062 m), la confluenta paraurilor Cusmed si Firtus, la o altitudine de 425-450 m si la 22 km de Cristuru Secuiesc.

Vestigii arheologice. Pe teritoriul comunei s-au descoperit: un topor de piatra slefuita cu gaura de inmanusare cu un singur tais, de culoare sura, un celt de bronz din epoca bronzului, o moneda dacica de tip Filip II si o tetradrahma, imitatie, Filip al II-lea. In valea "Paraului Cetatii", pe partea dinspre est a "Dealului Cetatii" se vede o intaritura cu doua santuri, unde s-au descoperit numeroase fragmente de chirpici, cat si fragmente ceramice din pasta impura, impreuna cu vase romane.

Prima atestare documentara: 1566, Eted.

Denumiri istorice romanesti: 1733, Atod; 1787, Eteta; 1830, Etida; 1854, Eted.

In lustra ordonata de principele Gabriel Bethlen in 1614, este conscris si un jeler pe nume Stefan Romanul (Jstvan Olah), iar in 1627 era in sat un pastor roman numit Stefan Donca. O femeie pe nume Elisabeta Romanul (Olah) figureaza intr-o audiere de martori din 1756. O conscriptie din 1771 consemneaza in Atid pe iobagii Matei Ursul (Urszuly), Nicolae Cucu (Kukuj), Stefan Cucu (Kukuj) etc.

Intr-un tabel al capilor de familie ortodocsi din scaunul Cristuru Secuiesc care au contribuit cu bani, in 1783, la ridicarea bisericii de piatra din Bodogaia, figureaza si Ioan Ursul (Urszuly Jantsi) si Gavril Moldovan (Molduvan Gabor).

In conscriptia capilor de familie romani ortodocsi (Conscriptio Volachorum Disunitorum) din cercul Atid, efectuata la 1783, sunt inregistrati urmatorii: Istvan Mihaly junior, Istvan Mihaly senior, Katona Péter, Zakarias Istvan, Gabor Istvan, Maté Urszulj, Nagy Gabor, Veres Janos, Dombrad Janos, Kerekes Istvan, Barta Fülöp, Kosztin Szavuj, Kerekes odor, Major György, Molnar Istvan, Veres Demeter, Maté Jano, Moldovan Lupuj, Grasz Demeter, Simo Olah, vaduva lui Jakabb Ola, Istvan Janos, Sebescsén Istvan, Kerekes Todor, Major abor, Bursa Fülöp, Kerekes Jstvan, Moldvan Pal, Maga Gabor, Simo Major.

Semnificativ este faptul ca la 1785, imediat dupa rascoala lui Horea, la un roman pe nume Gavril Ursul (Urszuly) din Atid s-a gasit o flinta, fapt pentru care a si fost inchis.

Comuna se afla in sfera de influenta a municipiului Odorheiu Secuiesc si a orasului Cristuru Secuiesc, avand legaturi traditionale cu municipiile Targu Mures si Shighisoara.

Statisticile demografice demonstreaza - ca si in alte localitati din fostele scaune secuiesti - scaderea dramatica a numarului romanilor, prin asimilarea lor inca de la sfarsitul sec. al XVIII-lea.

Din lucrarea Romanii si secuii, de Ion I. Russu, aflam ca, in Atid (sat mare, cu aspect de orasel), in secolul al XVIII-lea a functionat scaun de judecata condus de romani. Dupa desfiintarea lui si trecerea la scaunul Odorhei, romanilor li s-a luat biserica si li s-a interzis sa-si cladeasca una noua; ei au trecut in mare parte la romano-catolici, iar ceilalti la unitarieni si calvini.

In anul 1933, la scoala primara din localitate era invatator Nicolae Bragarea, iar in 1937, Ana Galbincea.

Credinciosii romani ortodocsi din Atid apartin astazi parohiei Praid, dupa ce timp indelungat, in sec. XVIII-XIX, au apartinut bisericii din Bezidu Nou.

Carti Ortodoxe

Cuprins