Baraolt


Baraolt

O rasul Baraolt este situat in extremitatea nord-vestica a judetului Covasna, in bazinul Baraoltului, la o altitudine de 470-500 m, pe drumul Sfantu Gheorghe - Odorhei, la 48 km de Sfantu Gheorghe.

Vestigii arheologice. Aceste meleaguri au fost populate de timpuriu, permanent si continuu, asa cum o dovedesc descoperirile arheologice. In vatra orasului s-au descoperit fragmente ceramice indicand o asezare din eneolitic si epoca bronzului timpuriu. Tot aici s-au gasit un buzdugan de piatra si alte obiecte din epoca bronzului timpuriu. La "Paraul hotarului" s-au gasit vase din prima epoca a fierului, iar in albia paraului Baraolt, se afla o asezare apartinand culturii Wietenberg. Pe malul stang al paraului Baraolt, la locul numit "Padurea Mare", se afla o statiune locuita in mai multe perioade: epoca bronzului (culturile Wietenberg, Noua), perioada hallstattiana, epoca dacica si epoca premedievala. Statiunea se afla la doi kilometri de cetatea dacica de la Biborteni. Din perioada dacica au fost cercetate 11 gropi si un bordei cu un bogat
material ceramic. Datarea pentru asezarea dacica este sec. III i. Hr. -II i. Hr. - I i. Hr.- I d. Hr.

Langa paraul Baraolt s-au gasit vestigii din epoca bronzului (cultura Wietenberg), prima epoca a fierului si dacica. Caracterul descoperirilor din epoca dacica este neprecizat. Ele ar putea sa provina fie dintr-o asezare, fie din morminte de inhumatie si de incineratie. Au mai fost descoperite vestigii din epoca dacica si din sec. X. De pe o terasa provine o urna datand din prima varsta a fierului. Pe terasa care se intinde intre Baraolt si Talisoara, se presupune existenta unui castru roman, pe baza descoperirilor constand din resturi de ziduri de piatra si caramida, caramizi rotunde de pavaj, pietre cioplite, vase romane, fragmente de amfora si "terra sigillata", precum si monede. Probabil de aici provin mai multe obiecte marunte de bronz: un inel, o gura de vas cu maner, o farfurie, precum si o gema gravata. Sapatura din 1949 a scos numai fragmente ceramice preistorice, unde ar putea fi vorba de o "villa rustica". La SE de platoul presupusului castru, se vad urmele unui presupus drum roman, numit "Calea Cetatii" si "Poarta Cetatii". Pe teritoriul orasului se semnaleaza fara precizarea locului: "margele" neolitice de lut ars; fragment dintr-un topor de bronz; inele, verigi de aur, din epoca bronzului (datare nesigura); varf de sageata scitic de bronz din prima epoca a fierului; o imitatie locala dupa monedele republicane romane; 14 denari de la Elagabalus, descoperiti prin 1911; doua monede dacice; una sau mai multe monede dacice de tipul Aninoasa-Dobresti; un stilus.

Prima atestare documentara: 1224: universus populus incipiens a Warus usque in Boralt. Denumiri istorice romanesti: 1787, Barot; 1854, Barot. Denumirea Baraolt este de origine latino-romano-slava (olt, din latina si bara insemnand mlastina in slavo-romana). In lustra din 1614, ordonata de principele Gabriel Bethlen, sunt consemnati si urmatorii capi de familie romani: Stefan Furca (Furka Jstuan) si Martin Furca (Furka Marton). Un document din 1631 pomeneste de un roman pe nume Andrei (egy Andras nevu olah). In 1635, este pomenit un iobag pe nume Ioan Romanul (Janos Olah), iar in 1639 Vasile/Vlad Romanul (Olah Laszlo) si tot atunci romanul pe nume Vlad din Baraolt (Barathi Laszlo). In anul 1650, in iarmarocul din Baraolt este prins cu forta un roman, victima a unui nobil din Biborteni, care este dat in judecata de un oficial al Scaunului. Un document din 1651 mentioneaza pe romanul Stefan Laslo/Vlad (Laszlo Istvan). Trei iobagi, locuitori in Baraolt, si anume Stoica Pop (Pap Sztojka), Stancu Pop (Pap Sztankuly) si Ioan Moldovan (Molduvay Janos), sunt amintiti in Baraolt tot atunci.

Conscriptia romanilor din 1699, mentioneaza pe urmatorii capi de familie: Szocs Janos, Mate Molnar, Barczan Janos, Molduvai Gyorgy, Orosz Janos, Karacson Mate. Asadar printre ei un blanar si un morar. In 1785 se precizeaza intr-un document, ca Olah Balaszs este maghiar, din Baraolt de religie romaneasca. In Conscriptia din 1820 erau inregistrati si urmatorii capi de familie cu nume romaniesti: Román János, Muntyán Miklos, Szantsilla János, Andreas Ketzány, Joannes Olah, Joannes Berszány sen., Petrus Trimfuj, Joannes Georgius Berszán, Georgius Berszán, Stephanus Berszán, Georgius Báts, Michael Atyim, Joannes Atyim, Joannes Untyás, Stephanus Atyim, Divortiata Ladislai Bokor, Nikolaus Muntyán, Michael Mirtse, Georgius Vaszi Román, Georgius Trimfuj, Bukur Román, Vaszi Román, .eodorus Román sen., vaduva lui Andreae Bukur, Simeon Román, .eodorus Román, Stephanus Todor, Stephanus Bogdány.

In dictionarul geografic al lui Ignaz Lenk von Treuen0feld de la 1839, localitatea Baraolt este mentionata ca fiind "sat locuit de secui graniceri, de secui si de romani". Localitatea s-a dezvoltat datorita carbunelui (lignit) existent in aceasta zona, primele exploatari minere datand din anul 1839, iar exploatarea sistematica din 1856 si 1872 s-a facut la Capeni. In iunie 1936, Nicolae Iorga a vizitat localitatea Baraolt, in cadrul unui turneu prin localitatile din judetul Treiscaune. Marele prozator Mihail Sadoveanu a poposit si el in mai multe randuri in zona Baraoltului si a imprejurimilor lui, atat de bogate in fond cinegetic si piscicol.

Perioada interbelica este innobilata si de solidaritatea romanilor din diferite zone ale tarii cu fratii lor din secuime. La 4 iulie 1936, o delegatie alcatuita din 60 de elevi si 12 profesori ai Scolii normale din Braila, a fost prezenta in localitate. A doua zi, in 5 iulie, a avut loc intr-o atmosfera crestineasca, ceremonia de sfintire a troitei si clopotului donate de scoala comunitatii romanesti din Baraolt.

Localitatea face parte din randul oraselor noi ale judetului Covasna, respectiv din anul 1968. Pe data de 21 martie 1990, cu prilejul unui miting organizat in Baraolt, au fost dusi in centrul orasului, urcati pe o platforma si umiliti, dupa procedeu barbar, de maghiari si secui, Horia Grama si Ioan Manolescu - ingineri minieri, Ioan Galbeaza - tehnician minier s.a. Faptul demonstreaza ca politica sovina si extremismul inca nu este invins de spiritul nou european, cel al tolerantei si respectului alteritatii etnice, promovat de Europa civilizata.

Este centrul urban spre care graviteaza toate localitatile din Tinutul Baraoltului. Potrivit conscriptiei Episcopului Ioan Inochentie Micu Klein din 1733, in Baraolt erau 75 suflete greco-catolice, care vor reveni apoi la ortodoxie asa cum demonstreaza statisticile ulterioare. In 1807, Consistoriul din Sibiu scrie protopopului Haromsecului, Nicolae Popovici, despre ridicarea unui Oratorium si a unei case parohiale in Baraolt. Cu doi ani mai tarziu, in 1809, parohul ortodox de aici este atestat de o scrisoare pe care el a trimis-o protopopului Nicolae Popovici din Cernat. In 1812 este mentionat Popa Ioan Bucsa de la Baraolt (preot paroh).

Biserica, ridicata cu ziduri groase de piatra, infatiseaza planul arhaic, cu altarul la rasarit, in prelungirea navei, poligonal cu 3 laturi, in interior fiind acoperita cu o bolta semicilindrica. Fereastra dinspre partea estica este mult evazata spre exterior. Anul 1755 poate reprezenta numai momentul unei refaceri. Lacasul a fost folosit, pana la dezafectare, de romanii secuizati si catolicizati. O biserica de lemn din Baraolt, aflata la marginea de nord a asezarii, "dincolo de holde", cum spuneau localnicii, era mentionata in 1846 ca fiind situata la 300 m de biserica construita in 1924. Vechea biserica de lemn a existat pana in anul 1952, cand a fost demolata. Pe locul bisericii se afla astazi cimitirul vechi.

La 1842, parohia Baraolt devenea filie a Vaii Crisului, care tinea de districtul Treiscaunelor. Preot era la 1865, Andrei Todor, dupa moartea caruia biserica a fost declarata filie a parohiei Aita Seaca. Sematismul greco-catolic din 1865 consemneaza biserica avand hramul " Sfanta Treime", si 104 credinciosi. Parohia ortodoxa a devenit greco-catolica in anul 1854. La 1896, obstea credinciosilor romani din Baraolt formau o filie la parohia Aita Seaca, unde pastorea preotul paroh Iuliu Boieru.

Biserica de lemn, acoperita cu tigla, avea in inventar: 6 icoane pe "frontariul altariului" si 29 de icoane dispuse pe peretii interiori ai bisericii; in turn existau doua clopote. S-au pastrat o Evanghelie, un Liturghier si un Orologier; biserica romaneasca avea si un cimitir propriu. Dintr-un document din 1908, aflam ca preotul romano-catolic din localitate boteza copiii greco-catolici si ii trecea in matricolele bisericii sale. Slujitor al parohiei greco-catloice din Baraolt, dupa anul 1920, a fost pr. Ioan Lie. La 21 octombrie 1934 a fost instalat preotul Ioan Talnariu, in prezenta pretorului plasii Ocland, a dr. Macedon Cionca.

In perioada 1926-1936 s-a zidit in Baraolt biserica ortodoxa cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail Si Gavril", cu ajutorul credinciosilor din localitate si imprejurimi. Pentru cei 265 de credinciosi, slujeau preotii Octavian Stoian si Ioan Garcea din Batanii Mici. In anul 1977, biserica a fost pictata in ulei de catre preotul Ioan Cucu, iar in anul 2002, a fost repictata de catre Petru Schipor.

Deoarece credinciosii romani greco-catolici din localitate frecventau biserica veche din lemn, ce devenise neincapatoare, in 1934 s-au facut primele demersuri pentru ridicarea unui nou lacas de cult, iar in 1936 au inceput lucrarile noii biserici, din centrul orasului. Este construita in plan treflat, cu bolti si arce din caramida, avand o turla centrala fara clopotnita si altele doua laterale. Sematismul greco-catolic din 1937, la Baraolt, inregistreaza 100 credinciosi, pastoriti de pr. Ioan Talnariu.

In toamna anului 1940, preotul greco-catolic Ioan Talnariu si cel ortodox Octavian Stoian au fost expulzati din localitate si credinciosii romani trecuti la cultele maghiare. Biserica ortodoxa a fost devastata in interior si ferestrele au fost sparte, iar biserica greco-catolica a ramas ridicata in rosu, neterminata.

Ca o incoronare a aceluiasi sovinism care a demolat biserici romanesti in 1940, intre anii 1970-1978, in planul de sistematizare a orasului era prevazuta si demolarea acestei biserici, ramase in rosu. Prin interventiile preotului paroh Ioan Cucu, biserica a fost salvata de la demolare, finalizandu-se lucrarile de constructie. Poarta hramul "Sfintii Trei Ierarhi".

O serata data de despartamantul ASTRA din localitate, in februarie 1936, a cuprins in program: cantece si piesa O ora de odihna. In 1960, parintele Ioan Suteu de la parohia Varghis preia filia Baraolt de la preotul Atanasie Batu din Aita Seaca. Intre anii 1976-1980, parohia Baraolt a avut preot pe Ioan Cucu. In aceasta perioada au fost reparate cele doua biserici si s-a cumparat casa parohiala.

Au urmat preotii: Octavian Soanca (1982-1986); Manea Ciprian (1986-1980); Eugen Dragos (1991-1994); Vasilcoi Lucian (1995-1998); Adrian-Teodor Lazar, din aprilie 1998 si pana in prezent. Cu prilejul evenimentelor din 22 decembrie 1989 si in perioada imediat urmatoare, au fost devastate, distruse si profanate monumente dedicate unor eroi romani, cimitire, scoli etc.

Si in Baraolt s-au profanat cruci, monumente din cimitir, precum si biserica. Preotul Ciprian Manea, impreuna cu familia, a fost amenintat de catre etnicii maghiari, in vederea parasirii localitatii.

In noiembrie 1991 are loc un abuz al parohiei reformate din Baraolt, care a facut schimb de teren cu Intreprinderea Miniera, cedand o parcela din cimitirul reformat si primind o parcela neinregistrata, care apartinea de fapt cimitirului parohiei ortodoxe, in conditiile in care toate celelalte culte recunosteau drepturile parohiei ortodoxe asupra terenului pe care acesta si-l revendica.

Cele doua biserici romanesti, prin constructia lor, reprezinta chintesente ale stilului arhitectural interbelic. Dupa infiintarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, Prea Sfintitul Ioan Selejan a intreprins o serie de reparatii la ambele biserici si casa parohiala, acordand o indrumare si un sprijin permanent tinerilor preoti din parohie.

Datorita conditiilor istorice din zona, invatamantul in limba romana a fost foarte vitregit pana in 1918. In anul 1871, in localitate existau 26 de elevi romani, iar in 1876, doar 8. In lipsa invatatorului roman greco-catolic, elevii invatau la scoala de stat in limba maghiara. In perioada interbelica, in localitatea Baraolt au existat sectii in limba romana la scolile primare si gimnaziale, care au fost desfiintate de catre autoritatile instituite dupa Dictatul de la Viena din 1940.

In anii de dinaintea evenimentelor din 1989 se reusise revigorarea invatamantului in limba romana din localitate, prin infiintarea de sectii in limba romana de la gradinita pana la liceul industrial.

Din pacate, castigarea libertatii in 1989 pentru romanii din tara, a insemnat pentru cei din Baraolt pierderea unor valorosi profesori romani, nevoiti sa paraseasca zona odata cu desfiintarea majoritatii institutiilor de invatamant in limba romana din localitate.

In perioadele care au urmat s-a reusit o oarecare normalizare a situatiei invatamantului in limba romana. In anul scolar 1999-2000 au fost inscrisi la sectia cu predare in limba romana 114 copii, din care 18 in ciclul prescolar, 19 in cel primar, 21 in cel gimnazial, 11 la cel liceal de zi si 45 la cel liceal seral.

In centrul orasului se afla amplasat grupul statuar Minerii, ridicat in 1979 dupa proiectul arhitectei Iulia Onita. Printre personalitatile marcante din localitate, se numara: Papp Benjamin (nascut in 1858) in Baraolt, fiul lui Gheorghe Popp, functionar regal, greco-catolic, absolvent al gimnaziului ortodox din Brasov si al Facultatii de Filologie, Litere si Istorie din Cluj.

Kászoni Zoltán (nascut in 22.I.1928) - biolog. A publicat peste 300 de studii (intre 1950-1983) in limba romana si maghiara, pe teme de specialitate, in Buletinul Institutului de Cercetari Piscicole al Romanei, Revista Biologia, Vanatorul si pescarul sportiv, Natura, etc.. Volume: Cresterea pestilor (1966), Acvariu (1976), Pescuitul sportiv (1981) etc.

Kádár Zsombor (nascut in 31.VII.1923) - autor de literatura de specialitate silvica si dictionare. Este coautor la Dictionar forestier poliglot (1965). Publica si: Román-magyar erdészeti és faipari szótár (Dictionar silvic si de industrie forestiera roman-maghiar) si Magyar-román erdészeti, vadászati és faipari szótár (Dictionar silvic, de vanatoare si de industrie forestiera maghiar - roman) (1976).

Egyed Ákos (nascut in 25.XI.1929) - istoric. Doctor in istorie (1967). Membru extern al Academiei Ungare de Stiinte (1990). Coautor la lucrari de sinteza privind istoria Transilvaniei si a Romaniei. Volume: A parasztság Erdélyben a század fordulón (Taranimea din Transilvania la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX) (1975); Háromszék.1848- 1849 (Trei Scaune.1848-1849) (1978); Falu, város, civilizáció (Sat, oras, civilizatie) (1981); Jakab Elek. Tanulmányok ( J. E. Studii) (1986) - editor; Csutak Vilmos Közösség és Muvelodés (Cs. V. Societate si cultura) (1991); Erdély 1848-1849-ben (Ardealul intre 1848-1849) (1998). A primit Premiul Academiei Romane (1977).

Ioan Boros, fost director al Intreprinderii Minere Capeni. Personalitate foarte populara, care a dominat pozitiv viata publica a orasului in deceniile sapte-noua ale sec. al XX-lea.

Dintre cei care s-au mai remarcat prin serviciile aduse comunitatii locale se inscrie si: Ioan Grad, fost primar a orasului dupa 1968, ing. Remus Socea, sef Ocol Silvic (epitrop si membru in adunarea eparhiala a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei), Toma Tamasila, fost director al Liceului din localitate, Liviu Baidac, profesor, Aurel Vartolomei, secretar la primaria locala, Artenie Stelian, inginer agronom, ing. Ioan Stefanescu, director Intreprinderea Minera, ing. Horia Grama, prefect al judetului Covasna din iarna anului 2000.

 

 

Carti Ortodoxe

Cuprins