Belani


Belani

Satul Belani apartine comunei Poian, fiind situat la o distanta de 2,3 km de Estelnic, la nord de sesul numit "Campu Mare", pe DJ 114.

Prima atestare documentara: 1536, Belaffalwa, villa Byelafalva.

Denumiri istorice romanesti: 1711, Belafalva; 1733, Bilafalu; 1787, Kráyubelá [Craiu Bela]; 1854, Belafalau. In lustra din 1614 figureaza in Belani si jelerul Ioan Romanul (Olah Janos).

Conscriptia romanilor din 1699 inregistreaza urmatorii capi de familie: Majkan Janos, Todor Andras, Todor Gabor, Olah Todor, Radul Kerczul, Olah Janos. Intr-un document din 1747, intitulat "problema romanilor", in Belani sunt consemnate urmatoarele familii de romani: Molnar George - gociman, Molnar Janos, Vaszi, Bidigul (doua familii), Dobra, Olah (doua familii), Tudor, Szabo, Koman (Raduly), Molnar.

Asadar, 3 morari si un croitor. In conscriptia urbariala din 1820 este mentionat intre jurati Bidiga János. Austriacul Ignaz Lenk von Treuenfeld mentiona, in Lexikon- ul sau aparut la Viena in 1839, ca greco-catolicii din Belani apartineau bisericii (romanesti) greco-catolice din Poian. Pana in sec. al XIX-lea, in Belani a trait o insemnata comunitate romaneasca, pierduta treptat in masa secuiasca. La 23 septembrie 1944, din Belani se raporta sectiei de Jandarmi din Catalina ca in localitate a venit prim pretorul maghiar din Targu Secuiesc, din timpul ocupatiei horthyiste, pastrat in post de catre comandantul rus. Ajuns in comuna, aceasta a facut propaganda maghiara, a interzis schimbarea primarilor horthyisti, destituindu-i pe cei numiti de autoritatile romane; a hotarat infiintarea unei garzi inarmate unguresti, a ordonat sa nu se puna nici o firma romaneasca, iar scolile sa functioneze doar in limba maghiara. Efectul acestei vizite asupra populatiei maghiare din Belani a fost incitator, afirmandu-se ca "romanii pleaca imediat inapoi de aici" - se spune in document.

Belani este filie la parohia Targu Secuiesc.

Carti Ortodoxe

Cuprins