Bihor


Bihor

Comuna Bilbor este cea mai nordica din judetul Harghita. Hotarul de nord este vecin cu judetul Suceava. Este situata la o altitudine de 900-1053 m, la poalele Muntilor Calimani, aproape de izvorul Bistricioarei si lateral stanga de orasul Borsec. Prin pozitia sa geografica, aceasta asezare s-a situat secole de-a randul intr-o stransa legatura economica si cultural-etnografica cu Moldova.

Numele localitatii, de origine slavo-romana (Bielbar - locul bradului alb), atesta vechimea localitatii, desigur, cel putin din secolul al VI-lea, din epoca migratiei slavilor, preluat astfel de romani, apoi de oficialitatile ungaro-secuiesti.

Prima atestare documentara: 1776, Belbor (data cand se mentioneaza locuitorii romani); 1785, 1839, Belbor.

Denumiri istorice romanesti: 1787, Vinfurmosz ["Vin Frumos"]; 1830, Bilboru; 1850, Bela Boru; 1854, Bilbor, dar si cel de la prima atestare.

Apa cea mai importanta care curge pe teritoriul satului este Bistricioara. In ea se varsa mai multe paraiase: Alunisului, Stanilor, Paltinisului, Dobrianului, Lupului, Borcutului etc.

Dintre toponimele intalnite aici, amintim: Capu Obcinii, Luparita, Alunis, Papura, Tarnita, Ieparia, Dobrianu Mic, Batca Florilor. Partile satului au urmatoarele nume: Zosan, Stanesti, Fundoaia, Bilboras etc. Pe teritoriul localitatii se afla mai multe izvoare minerale.

Intr-un document din anul 1776 sunt pomeniti locuitorii romani Gavril Visca, Mihai Broic, Stefan Romanul ("Olah") si Ioan Cifra, din zona Bilborului.

In cadrul miscarilor produse de rascoala lui Horea, satul Bilbor este mentionat, la 1785, drept un eventual centru de detinere a armelor si a constituit unul din obiectivele de actiune ale unei comisii instituite in acest sens.

In lista cu persoanele de la care s-au confiscat arme, in ianuarie 1785 figureaza 16 locuitori din Bilbor, plus trei trecuti la "Observatii", astfel: Usika Gabor, Tosotka Gyorgy, Borda Ianos, Olah Todor, Olah Ianos, Olah Simon, Orosz Lupuj, Blaga, Csaloka Todor, Demeter, Csako Andras, Mereka Todor, Puskas Simon, Nagy Gergely. Din Bilbor au fost confiscate atunci 18 flinte si 2 pistoale, plus o carabina, ceea ce reprezinta o cvasiinarmare generala a satului, fapt constatat in raportul din 11 noiembrie 1785 inaintat de pretorul plasii nou infiintate Joseni-Ditrau, Laszlo Elek, trimis sa investigheze starea de spirit in conditiile opozitiei manifeste a iobagimii fata de pretentiile reinnoite ale nobilimii.

In raportul sus-mentionat se arata ca "de mai multe saptamani, pretorul semnatar personal a dus o munca neintrerupta acolo, afara in munti, la marginea Moldovei, la Bilbor, Sarmasu, Subcetate, Remetea si Ditrau, ceea ce nobila Tabla poate constata".

O descriere de la mijlocul veacului al XIX-lea arata ca Bilborul era constituit dintr-o seama de gospodarii izolate, dispersate pe locurile productive din intinsul hotarului montan. Exista aici o statie tricesimala subalterna de vama si, ca un avantaj al locului, izvoare de ape minerale de calitate, chiar mai bogate in fier decat cele de la Borsec.

Potrivit unor rapoarte intocmite de notarii scaunelor Ciuc si Giurgeu si inaintate judelui suprem regal in anii 1813, 1814 si 1816, in Moldova au emigrat 482 de persoane din localitatile: Izvoru Mures - 56 de persoane, Bicaz - 150 de persoane, Subcetate - 7 de persoane, Ivanus - 75 de persoane, Tulghes - 49 de persoane, Bilbor - 51 de persoane.

Printre motivele plecarii, rapoartele consemneaza: scumpetea si lipsa banilor; frica de inrolare; recolte scazute; lipsa de paine si foametea; bani putini; speranta intr-o viata mai buna. In raportul din 1816, fugarii apar si cu numele: Teodor Tinca (Tinka .eodor), Constantin Cosar (Kosar Konsztantin), Grigore Chinces (Kintses Gergely), Mihai Oros-Rusu cel Batran (Nagy Orosz Mihaly).

Faptul ca, in 30 noiembrie 1805, Regimentul de Infanterie prezenta masurile luate in problema opririi emigrarii populatiei din Bilbor, dovedeste ca din aceasta localitate au emigrat sau intentionau sa emigreze multi locuitori.

Intr-o plangere formulata in 1819 impotriva autoritatilor militare, locuitorii romani din Valea Jidanului, Bicaz, Ivanus si Bilbor arata ca, din cauza pretului nejustificat de ridicat al arendei ce trebuie sa plateasca pentru muntii si padurile revendicate, sunt nevoiti sa emigreze pentru ca nu au posibilitati de plata.

Un raport cu privire la situatia celor fugiti arata ca in 1831 au plecat din Bicaz, Ioan Tepes (Czepes Janos) cu familia (3 barbati si trei femei), iar din Bilbor, Gheorghe Truta (Trutza Gyorgy) cu familia (1 barbat si 2 femei) si Toader Turlea (Czurlya) cu familia (3 barbati si 3 femei), motivele fiind lipsa painii si banii putini.

In dictionarul austriacului Ignaz Lenk von Treuenfeld din 1839, satul apare locuit de romani "imigrati din Moldova", avand o biserica greco-catolica.

Cu siguranta ca documentele studiate reflecta numai partial fenomenul emigrarii din aceasta zona in prima jumatate a secolului al XIX-lea, fenomen care s-a intins si in a doua jumatate a secolului. George Baritiu afirma chiar ca fenomenul emigratiei a crescut dupa 1860.

In anul 1885, subprefectul Berje Antal solicita Ministerului de Interne Maghiar intarirea posturilor de jandarmi din localitate, datorita miscarilor iredentiste ale populatiei romanesti.

La 1892, jude al satului Bilbor era Gavril Filipescu.

Primul razboi mondial a adus pentru locuitorii din Bilbor grele incercari. Populatia a fost evacuata si silita sa plece in pribegie, de unde o parte nu s-a mai intors.

Pentru activitatea sa pe taramul romanismului, pr. Ioan Taslauanu din Bilbor este inchis la Targu Mures (august 1916), apoi deportat la Fertomeggyes - Sopron, pana la 25 mai 1918, impreuna cu fiul sau, Cornel. La Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia (1 decembrie 1918) a participat si Ioan Cotfas din Bilbor.

Intre 1940-1944, localitatea Bilbor s-a aflat in teritoriul cedat Ungariei. In august 1944, o buna parte a populatiei a fost evacuata si escortata de jandarmii unguri pana departe, pe valea Muresului si a Reghinului.

Comuna se afla in sfera de influenta a oraselor Toplita, Gheorghieni si Borsec, avand legaturi traditionale cu orasele Reghin, Targu-Mures si altele de pe valea Muresului, dar si cu asezarile invecinate din judetele Suceava si Neamt.

Profilata pe o frumoasa perdea de brazi, ce anunta unduirea muntoasa a hotarului spre Moldova, biserica din Bilbor, cu hramul "Sfantul Nicolae", este ea insasi o marturie peste timp a vecinatatii si a fratiei cu Moldova.

Inaltata in anul 1800, inlocuind, desigur, o batrana ctitorie din brad, ea infatiseaza planul trilobat, cu abside laterale poligonale. Tavanul pronaosului este drept, intrucat invelitoarea este stapunsa de o miniclopotnita, al carei coif se termina, prin bulbi, iar o poala de sita pare a-i sugera o baza. Bolta naosului, sub aceeasi influenta moldoveana ca si planul, este poligonala, din fasii curbe, marcate de nervuri. Acoperirea altarului pastreaza structura traditionala, a boltii semicilindrice intersectata de trei fasii curbe si retrasa de la linia peretilor, pe suprafate plane. La piciorul sfintei mese din piatra cioplita este inscriptionat in slove chirilice, probabil, numele ctitorului bisericii, "RONCAN", nume des intalnit in localitate. Pictura in tempera a fost executata de un mester taran localnic, iar sculpturile in lemn au fost realizate cu briceagul, tot de un mester local, numit Ierhan.

Pridvorul, amplasat spre sud, are arcade cioplite, iar accesul se afla sub pitoreasca protectie a unei invelitori sprijinita pe stalpi.

Sfintirea ei s-a facut de catre Episcopul Ioan Lemeny, in anul 1837.

Din pictura bisericii, intr-un vechi registru imparatesc a ramas icoana Deisis, datata la mijlocul secolului al XVIII-lea. Din tampla se remarca Naframa Veronicai, deasupra dverelor, ca si cateva icoane imparatesti, de factura populara, cu urmele consemnarilor de danie.

In 1879, biserica a fost reparata de un mester din Vatra Dornei.

In deceniul opt al veacului trecut ea a fost restaurata, actiune marcata prin resfintirea din 23 iulie 1979 de catre episcopul Emilian, al Episcopiei de Alba Iulia. La venirea sa in localitate, Vladica Emilian a fost asteptat de zeci de locuitorii romani, imbracati in straie romanesti. In Hrisovul intocmit cu aceasta ocazie se spune: "Claditu-s-a acest sfant lacas cu hramul Sfantul Ierarh Nicolae, din parohia Bilbor, rotopopiatul Miercurea Ciuc, in sec. al XVIII-lea si a fost restaurat in anii 1973-1974 prin grija si cheltuiala statului roman - Directia Monumentelor Istorice, materialul lemnos necesar fiind oferit de catre parohie (...)".

Cu ocazia binecuvantarii lacasului cel vechi de inchinare, in anul 1979, Emilian, Episcopul de Alba Iulia, inconjurat de 20 de preoti, a savarsit o slujba de binecuvantare si la biserica cea noua. In acelasi zi, in prezenta rectorului Institutului Teologic Universitar de la Sibiu, parintele Izidor Todoran, s-a tinut o sesiune de comunicari stiintifice despre Octavian Codru Taslauanu, ilustru fiu al satului.

Biserica este construita in intregime din lemn de brad, afara de soclu, care este din piatra. Acoperisul are o mica turla. Toata cladirea bisericii a fost lucrata cu barda. Imbinarile sunt taiate cu multa precizie si intarite cu cuie de lemn. Cu exceptia iconostasului, in interior, peretii nu sunt pictati. Icoanele sunt picate pe lemn. Motivul trandafirului, prezent pe iconostas, apartine unui taran localnic cioplitor. Planul bisericii este intalnit in Ardeal, dar are si unele elemente mai specifice, cum ar fi: sanurile, forma boltilor, locul turlei si forma acoperisului, care apartin arhitecturii moldovenesti. In special, cupola octogonala reproduce structura boltilor moldovenesti. Forma acoperisului bisericii seamana cu varfurile ascutite ale bisericilor din Moldova.

Vizitarea bisericii "Sfantul Nicolae" de la Bilbor ofera un privilegiu sufletesc si datorita brazilor ce impodobesc drumul si satul.

Dupa Marea Unire din 1918, sub pastorirea pr. Victor Socol, comunitatea romaneasca din Bilbor isi ridica o noua biserica, cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel", asezata in centrul localitatii. Construit in stil bizantin, intre 1933-1937, sfantul locas are trei turnuri, doua spre apus si unul spre rasarit, cu cupola. Iconostasul bisericii a fost realizat de cunoscutul pictor Aurel Ciupe.

Sfintirea noii biserici s-a savarsit la 29 iunie 1938 de catre Mitropolitul dr. Alexandru Nicolescu de la Blaj. Incepand cu anul 1938, parohia din Bilbor a trecut sub administratia preotilor calugari franciscani romani.

In anul 1928 a fost construita o casa parohiala, casa care va fi demolata in 1990 si ridicata o alta noua, terminata in 1993.

In timpul slujirii preotului Gheorghe Stanea, biserica a fost pictata in fresca de pictorul Constantin Calinescu din Breaza, lucrare terminata in 1974. In biblioteca parohiala exista un numar de 161 volume (carti si reviste teologice).

Cu prilejul Sf. Apostoli Petru si Pavel se organizeaza in Bilbor o mare sarbatoare marcata de prezenta a mii de credinciosi din localitate si imprejurimi. P. S. Ioan care participa de fiecare data la sf. liturghie, este asteptat cu mare dragoste fiind intampinat, la intrarea in localitate, de calareti imbracati in minunatele costume populare. La spectacolul folcloric ce urmeaza dupa sf. liturghie, participa mai multe formatii locale, dar si grupuri si solisti recunoscuti ai cantecului romanesc.

Cu ocazia hramului bisericii din anul 1997, au participat alaturi de P.S. Ioan, dnii. Gelu Voican Voiculescu, Valentin Borda, si Ilie Sandru care si-a lansat cartea Pe urmele lui Octavian C. Taslauanu.

Sirul preotilor slujitori ai altarului din Bilbor cuprinde: Gavril Taranu (1835), Dumitru Ciuriloi (1842), Ioan Teslovean (1873-1926), Alexandru Cojocaru (1926-1928), Demetriu Dragan (1926-1928), Victor Socol (1928-1938), Francisc Simion (1938-1940), Iosif Iacon (1940-1948), Ioan Padureanu (1949-1952), Octavian Neamtu (1952-1958), Gheorghe Stanea (1958-1989); Dumitru Apostol (1991 si in prezent).

In anii 1991-1999, prin grija preotului Dumitru Apostol, se realizeaza noi reparatii bisericii parohiale. Este inlocuit acoperisul cu unul din tabla si se fac zugraveli exterioare, ultimele reparatii facandu-se cu sprijinul P.S. Ioan Selejan, episcopul Covasnei si Harghitei.

La Arhivele Nationale din Miercurea Ciuc se pastreaza registrele parohiale de stare civila din anii 1885-1895 ale parohiei Bilbor.

Primele marturii despre scoala din Bilbor le avem din vremea stapanirii lui Iosif al II-lea (1781-1790), cand in localitate functiona o scoala romaneasca greco-catolica. Intre anii 1810- 1812 este de asemenea mentionata functionarea scolii in localitate.

Scoala a fost condusa mai tarziu de preotul Ioan Taslauanu (1843-1926), prin Senatul Scolastic.

Un raport din 1858 al protopopului Aron Boieru de la Gheorghieni arata ca functiona in Bilbor o scoala romaneasca cu local propriu. In anii 1871-1872, era invatator Teodor Runcanu, "pedagog absolut", retribuit cu 120 florini. Scoala avea 82 de copii scolari: 40 de "feciori" si 42 de fete. In 1878, in Bilbor erau invatatori Alexandru Filipescu si Grigore Trif, iar in 1886, Toma Hurdugaciu.

In inventarul scolii confesionale greco-catolice din Bilbor, "luatu la finia anului 1881", sunt mentionate: "scoala de lemn in stare rea, 9 banci bune, una masina de calculatu, una arhiva pentru biblioteca, una tabla neagra, un glob in limba maghiara, un cuptoriu fiteu, mape (harti) ale Europei si Ungariei, 10 carti in limba maghiara, manuale scolare in limba romana (Catehismul Mic de la Gherla, Geografia, Istoria, o carte despre pomarit s.a.)".

Aceasta scoala de tip confesional este amintita si de catre O. C. Taslauanu in Spovedanii, care sustine ca "in vremea lui, stiinta de carte se dobandea in scoala confesionala si erau rari cei care se impartaseau de aceasta invatatura".

In anul 1889 se construia o noua scoala din lemn, care cuprindea o sala mare de clasa, o sala in care locuia invatatorul, o tinda care se termina cu tarnat si stalpi de lemn ciopliti. Pana in 1926, scoala a fost condusa de preotul Ioan Taslauanu.

Arhiva parohiei Bilborului, printre alte documente importante cuprinde: Protocolul agendelor scolastice nr. 1, inceput la 20 ianuarie 1920 cu parafa: SCOALA PRIMARA DE STATROMANIA, cu Coroana Regala si acvila, fapt ce demonstreaza ca pana la 1916-1918 s-a mentinut sistemul de scoala confesionala; Protocolul agendelor parohiale din parohia Bilbor, inceput la 22 martie 1922, cu parafa SIGILLUM SEDIS METROPOLITANAE ALBA-JULIENSIS, aplicata sub controlul mitropolitului Vasile Suciu, completat pana in 1943, mentioneaza ca in 1924 in comuna Bilbor functionau 2 scoli de stat, cea din Centru si Scoala de jos.

In 1923 se constituie "Societatea adulta din comuna pentru scolarizare".

Din 1936, scoala din comuna a beneficiat de o cladire noua cu 5 sali de clasa, laborator, biblioteca si locuinta pentru director, iar din 1952 s-au construit scoli in fiecare catun al comunei. Puternica obste romaneasca din Bilbor a acordat o atentie deosebita rezolvarii tuturor problemelor care au asigurat o desfasurare normala a procesului de invatamant din localitate. In deceniile VI-IX ale sec. XX, corpul profesoral a cuprins, printre altii: invatatoarea Lia Sandru, profesorii: Ilie Sandru, Lidia si Tudorel Suciu, Gheorghe Buzila s.a. Eforturile lor au fost rasplatite de performantele absolventilor scolii.

In randul acestora se numara profesorii: Ileana Truta, Vasile Stan, Valeria Hirlav, Margareta Truta, Ilie Tamas; medicii: Ileana Vilcan, Rodica Hingan, Vasile Tofan precum si Manole Tifrea - medic veterinar; ofiterii: Ilie Tifrea, Petru Ghindas; inginerii: Elena Cifu, Dumitru Dan Catana, Ionel Hingan, Ilie Tifrea, Octavian Tifrea, Ileana Hingan, Vasile Stan, Ioan Tifrea; juristii: Adrian Stan, Vasile Stan, Ileana Stan, precum si judecatorul Nicolae Tifrea; economistii: Aurelia Tamas, Dragomir Avram, Maria Tifrea, Alexandru Tamas, Alexandru Tifrea. In anul scolar 1999/2000 au fost inscrisi la sectia cu predare in limba romana 549 de elevi, din care 136 in ciclul prescolar, 169 in cel primar si 244 in cel gimnazial. Director al scolii este profesorul Vasile Stan.

Comunitatea romaneasca din Bilbor, pastratoare de stravechi obiceiuri si traditii stramosesti, a creat o interesanta varianta a Mioritei, intitulata Balada lui Cristea Pacurar, ce se pare ca a patruns aici din zonele de interferenta, fiind si azi doinita cu diferite prilejuri. Balada este conceputa ca o colinda de doliu dupa cioban, avand caracterul unui testament. Pe langa sarbatorile traditionale, un adevarat eveniment in viata localitatii il constituie in fiecare an hramul bisericii "Sfintii Apostoli Petru si Pavel", la care participa intreaga suflare a satului, impreuna cu fiii sai plecati in alte localitati si cu invitati din asezarile vecine. P.S. Ioan, care participa de fiecare data la sfanta liturghie, este asteptat cu mare dragoste, fiind intampinat, la intrarea in localitate, de calareti imbracati in minunatele costume populare. La spectacolul folcloric, ce urmeaza dupa sfanta liturghie, participa mai multe formatii locale, dar si grupuri si solisti recunoscuti ai cantecului romanesc. Cu ocazia hramului bisericii din anul 1997, s-a lansat cartea Pe urmele lui Octavian C. Taslauanu, de Ilie Sandru.

Si in Bilbor dainuie frumoasele traditii romanesti, mai cu seama la evenimentele mari religioase de peste an. In ajunul Nasterii Domnului Iisus Hristos, copii, organizati mai inainte in grupuri de colindatori, colinda pe la toti locuitorii satului. In ziua de Craciun, odata cu intrarea preotului in sfanta liturghie, grupuri de 3-4 copii umbla cu "Steaua" si cu "Mosul". De Anul Nou, sunt cunoscute localnicilor "Capra", "Jianu" si "Plugusorul". Cu ocazia noului an 2000, Vasile Gotea a cules de la profesorul Vasile Stan, directorul scolii generale, varianta "Plugusorului bilborean" si "Caprita din Bilbor".

Director al Caminului cultural din sat este Petrica Stan. Functia de primar, din 1999, o detine Ilie Trif, viceprimar fiind Ilie Tamas.

Pe teritoriul localitatii se afla un cimitir al ostasilor romani cazuti in Primul razboi mondial. Figureaza un numar de 5 ostasi romani identificati si 35 necunoscuti. In anul 1969 au fost montate la cimitir doua cruci de fier forjat. Tot in amintirea primului razboi mondial dainuieste o cruce memoriala asezata pe un soclu de piatra si aflata in apropierea unei gropi comune, despre care traditia locului consemenaza existenta osemintelor a catorva sute de militari. In cinstea eroilor cazuti in cele doua razboie, comunitatea locala a ridicat, in septembrie 1989, langa scoala generala, un monument din granit.

Printre personalitatile comunei Bilbor se numara:

Preotul Ioan Taslauanu, nascut in Toplita-Romana la 18 iunie 1843. A absolvit cursul Teologic de 2 ani in 1871, iar dupa casatorie a fost hirotonit la Blaj in 1873, unde a lucrat pana in 1875, cand a fost transferat la Bilbor.

Octavian Codru Taslauanu (1876-1942), scriitor, publicist, om politic. S-a nascut la 1 februarie 1876 in Bilbor. Urmeaza scoala in satul natal apoi la Gheorghieni, Nasaud, Brasov si Blaj. Intre 1898-1902 urmeaza cursurile Facultatii de Litere si Filosofie ale Universitatii Bucuresti. Accepta, in 1902, postul de secretar al Consulatului Roman din Budapesta, unde ia contact cu conducerea revistei "Luceafarul". Din acest moment, biografia sa se suprapune cu cea a "Luceafarului". In calitate de conducator al revistei, ca proprietar si editor, asigura sporirea colaboratorilor prodigiosi de pe ambii versanti ai Carpatilor. Participa activ in Primul razboi mondial, fiind ranit in lupte. La 1 Decembrie 1918 este ales membru al Marelui Sfat National din Ardeal. Publicist, scriitor, istoric literar, animator si conducator de publicatii literare, editor, organizator de institutii culturale, luptator national, memorandist, Octavian Codru Taslauanu a fost o personalitate de seama a Bilborului natal si a culturii rominesti. S-a stins din viata la 22 octombrie 1942, la Bucuresti. In anul 1979, a fost lansat si la Bilbor volumul omagial Octavian C. Taslauanu.

Romul Nutiu (nascut la 28 iulie 1932), pictor. A absolvit Institutul de Arte Plastice "Ion Andreescu" din Cluj. Cadru universitar in Timisoara. Participa la expozitii de grup in Torino, Novi Sad, Belgrad, Timisoara, Constanta, Bucuresti, Jena, Detroit, Londra, Glasgow etc. A executat fresce in holul garii din Herculane (mozaic, 1969, in colaborare), in holul principal al Universitatii din Timisoara, in Aeroportul international din Timisoara etc.

Constantin Hirlav, nascut la 14 mai 1950, critic si istoric literar, membru al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania. A absolvit Colegiul National "Andrei Saguna" din Brasov (1969) si Facultatea de Filologie, sectia Romana- Italiana, a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca (1973). A lucrat ca metodist, redactor si profesor in unitati de cultura si invatamant din Cluj-Napoca, Ploiesti, Brasov si Bucuresti. Din 1994 este cercetator la Institutul de Istorie si Teorie Litarara "George Calinescu" al Academiei Romane. A colaborat la un mare numar de reviste literare din intreaga tara, cu studii si lucrari in domeniul filologiei si criticii literare. A ingrijit mai multe volume, printre care I.L. Caragiale - Teatru si I.L. Caragiale - Cele mai frumoase scrisori. A colaborat cu Ilia Stancu si Nicolae Barna la ingrijirea editiei I.L. Caragiale - Opere, 3 vol., Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2000-2001 (colectia "Opere fundamentale", coordonata de acad. Eugen Simion).

Vasile Tifrea, nascut la 29 martie 1950, profesor, jurist. A absolvit scoala primara in Bilbor, liceul in Toplita, Facultatea de Istorie-Filozofie din Iasi (1974) si Facultatea de Drept (1985). A fost profesor in Fagaras, director al Grupului Scolar de Arte si Meserii Fagaras, iar din 2001 este Inspector general al Inspectoratului Scolar Judetean Brasov. A urmat mai multe stagii si cursuri de pregatire in domeniul managementului educational. Este autorul unor studii si articole de specialitate.

Alti fii de seama ai satului: Traian Chindea, seful Inspectoratului de Politie Harghita; Alexandru Runcan, Petru Runcan, Dan Taran s.a.

Carti Ortodoxe

Cuprins