Bradut


Bradut

Centru de comuna, satul Bradut este situat in bazinul Baraolt, pe valea paraului Cormos, la o altitudine de 503 m, la 1 km nord-est de Doboseni.

Vestigii arheologice. Pe cuprinsul localitatii a fost identificat un bogat material arheologic apartinand epocilor stravechi. In albia paraului "Cormos" s-au gasit cinci lame de opal presupuse musteriene, iar in albia vaii Agris au fost descoperite: patru obiecte din opal, in forma de "topor", un obiect de lance, 17 lame de silex si un varf de lance, atribuite paleoliticului. La 4 km est de Bradut, pe platoul "Dealului Rotund" si pe "Dealul cu Cioturi" se afla un complex tumular, format din 18 tumuli din bronz timpuriu, cultura Schneckenberg B. In mantaua unor tumuli a fost descoperit un strat negru cu material ceramic apartinand culturii Boian, faza Giulesti, in altele, fragmente ceramice apartinand culturii Cotofeni I final. Pe partea nordica a Dealului Rotund se afla un complex ritual din bronzul tarziu, cultura Noua I. In loc neprecizat s-au descoperit: un cutit de iaspis galben, aschii de cvart si opal, un obiect ascutit de tuf trachitic, fragmente ceramice semi-arse, fragmente de oase umane si o secure de piatra aproape ovala, cu muchia arcuita apartinand culturii Cotofeni.

Despre originea etnica a asezarii, despre istoria sa, cercetarile arheologice de pe dealul Cipa au adus informatii edificatoare. Aici, pe dealul de deasupra Vaii Cormlosului, unde traditia fixeaza o veche vatra de sat, se afla vestigiile unui ansamblu feudal, din piatra cu mortar de var, din care se poate vedea urmele zidului de incinta, ale unei porti de intrare si ruinele bisericii. Caracterul romanesc al complexului medieval de pe dealul Cipa este reflectat in slova documentelor referitoare la parti din hotarul actual al comunei Bradut. Resturile acestui complex, paternitatea acestuia, se poate lega de un gentilic roman, Barbat, devenita ulterior Borbat, antroponimic cu o bogata prezenta documentara.

Prima atestare documentara: 1332, Sacerdos de Bandachfolua.

Denumiri istorice romanesti: 1850, Bartos; 1854, Bardot.

Denumirea, in forma primei atestari - Bardoc, este de origine slavo-romana, insemnand "vad mic" sau de la locuitori de margine - marginean.

Un document din 1566 atesta, in Bradut, numele romanesc la trei capi de familie: Barbat, in Bradut: Borbat Ioan, Borbat Petru, Borbat Franciscus. La 1602, numele Borbat apare in scaunele Sepsi, Kezdi, si Orbai intre "nomina nobilum", iar in 1604, la Tomesti, este consemnat romanul Toma Borbat. In timp, numele de Borbat va apartine unor fruntasi secui, de exemplu, in 1794, Ioan si Mihail Borbat sunt mentionati ca judecatori in Bradut. Conscriptia din 1700 a scaunului Odorhei inregsitreaza in Bradut si pe Stefan Romanul (Olah), pe Ioan Bogdan (Nagy Bogdan) si Ioan Moldovan (Molduvai). In 1702 figura si Toader Ciobotarul (Varga Todor), antroponimul reprezentand, desigur, mestesugul practicat de iobag.

La 25 noiembrie 1784, in contextul rascoalei lui Horia, Szabo Janos, vicejude nobiliar din Bradut, informa pe oficialii scaunului despre sarguinta sa in a executa ordinul din 5 noiembrie (de a manifesta vigilenta fata de romanii care circula mult, se aduna si comploteaza impotriva natiunii secuiesti si maghiare).

Comuna se afla in sfera de atractie a orasului Baraolt si are legaturi traditionale cu municipiul Odorheiu Secuiesc.

Comunitatea romaneasca din Bradut, distincta mai ales in secolul al XVIII-lea, a fost deznationalizata si pierduta in timp in masa populatiei secuiesti, producandu-se o firava revigorare in perioada interbelica. Atunci, la scoala primara din localitate au fost invatatori: Gheorghe Staicu, Maria Vladescu. Intre anii 1934-1937, directorul Scolii din sat a fost invatatorul Gheorghe Staicu, nascut in 1912, in jud. Arges. A murit in 1937, la 25 de ani, lasand in urma sa mai multe lucrari: Gheorghe Lazar - pedagog national, Andrei Saguna, Romanii secuizati si un roman.

Scoala in limba romana a fost desfiintata dupa anul 1940.

In Bradut s-a nascut Benkö József (1740-1841), medic, botanist si istoric, cu merite importante in industrializarea Transilvaniei.

Astazi, credinciosii romani din Bradut apartin parohiei Baraolt.

Carti Ortodoxe

Cuprins