Brates


Brates

Centru de comuna, satul Brates este situat pe malul drept al paraului Covasna, la o altitudine de 529 m, pe DJ 121 Sfantu Gheorghe-Covasna, la 9 km de Covasna

Vestigii arheologice. In vatra satului au fost identificate greutati de plasa (fusaiole), bucati de chirpic, un topor de piatra si fragmente de vase unele lucrate cu mana, iar altele la roata apartinand primei perioade a fierului si epocii dacice (sec. I i. Hr.-I d. Hr.) La locul "Trestiisul rotund" s-au gasit fragmente ceramice apartinand perioadei La Téne si epocii romane. Langa Valea Covasnei, s-a identificat o asezare dacica din faza clasica, sec I. i. Hr. -I d. Hr.; tot acolo se gasesc urme de constructie apartinand unor cladiri dintr-o asezare a epocii romane. Din puncte topografice neprecizate provin: ceramica ornamentata cu degetul, un picior de vas si o urna de factura celtica, un denar de argint republican si o cana cenusie dacica.

Prima atestare documentara: 1415, Borothfalua, Borotfalw.

Denumiri istorice romanesti: 1733, Brates [Brates]; 1787,
Kalluger [Calugar]; 1854, Baratus.

In conscriptia romanilor din 1699, in Brates sunt inregistrate urmatoarele familii romanesti: Szakuly Nyaguly, Bogdan Janos, Zavaria Janos, Fejer Janos, Olah Balas.

Potrivit conscriptiei urbariale din 1820, in Brates erau si juratii romani ai satului: Oláh Miklos, Buna István, Karátson Mojses.

Un document din arhiva Protopopiatului ortodox Treiscaune din anul 1829 mentioneaza urmatoarele familii de romani in localitate: Ola Miclos, Ola Mihai, Dragomir Mihai, Vasi Andras, Nicolae Popovici (paroh).

Localitatea se afla in sfera de atractie a orasului Covasna.

Conform statisticilor demografice, comunitatea distincta a romanilor din Bratesul secolelelor XVII-XIX s-a contopit treptat in masa secuiasca. Alipindu-se la aceasta comuna sate cu populatie romaneasca, in 1910, si acesti romani au fost maghiarizati, primind lovitura de gratie in anii 1940-1944. La 28 iunie 1936 are loc la Brates ceremonia sfintirii troitei, clopotului si evangheliei donate de Scoala normala din Roman care patrona comunitatea romaneasca din Brates. A fost prezenta o delegatie a acestei scoli, formata din trei profesori si 18 elevi. Printre personalitatile comunei se numara si scriitorul si istoricul de origine romana Mircse Janos.

La 1635 apare prima mentiune cunscuta despre familia Mircse Istvan, primipilus, care prin traditie se stia ca a venit din "Tara Valahilor". In 1794, familia a fost trecuta in randul nobililor. Din aceasta familie face parte si scriitorul si istoricul Mircsa Janos, nascut in 1834. Carturar de origine romana si de formatie latina, prin filiera maghiara, el a intreprins, la sugestia Academiei Maghiare, cercetari istorice in Modena, Milano si Valencia, elaborand mai multe lucrari printre care: Ungaria si Valencia, Privind inapoi spre Dalmatia si Croatia, in timpul domnilor Arpad si Anjou, Colectii si documente referitoare la relatiile diplomatice ale lui Bethlen Gabor (titluri traduse).

O alta personalitate din localitate este si Diósi András Péter (nascut in 10 septembrie 1921), medic si pedagog. A publicat studii in Viata Medicala, Microbiologie, Pediatrie, Nature, Orvosi hirlap (Revista Medicala).

Astazi credinciosii romani din Brates apartin parohiei Valea Mare.

Carti Ortodoxe

Cuprins