Capeni


Capeni

Satul Capeni apartine orasului Baraolt, fiind situat pe drumul Sfantu Gheorghe-Araci-Baraolt, pe marginea vestica a muntilor Baraoltului si la nord-vest de Bazinul Barsei.

Vestigii arheologice. Langa mina de carbuni se afla o asezare din epoca bronzului. Aici s-au descoperit produse ceramice, fragmente dintr-o caldare de bronz si o rasnita de piatra, fragmente de ceramica romana si material ceramic apartinand culturii Santana de Mures-Cerneahov. Cu ocazia construirii liniei ferate, s-au descoperit o secera de bronz datand din epoca bronzului, o urna si o ceasca de lut cenusiu, cu toarta rasucita, ambele datand din epoca dacica. De pe teritoriul satului, fara indicarea locului, se semnaleaza fragmente ceramice din a doua epoca a fierului. In anul 1972, in hotarul comunei a fost descoperit un mormant in care calaretul a fost ingropat cu resturi de cal. cu tot si tot astfel a fost gasit un mormant si inaintea primului razboi mondial. Mormintele se incadreaza in sec. XI.

Prima atestare documentara: 1459, Kepecz.

Denumiri istorice romanesti: 1850, Kopocz [Copot] ; 1854, Copot.

Denumirea sub forma initiala Kopec a primei atestari documentare este de origine slavo-romana (de la cuvantul copet-ridicatura).

Intr-un document din 1639 este pomenit pastorul Radul Muntean (Multan Raduly) din Capeni. Un iobag pe nume Stefan Romanul sau Romanul batranul (Olah Istvan alias Nagy Olah) figureaza intr-un act din 1688. Preotul ortodox Rad din Capeni impreuna cu Valentin Rad si Nicolae Romanul (Olah) este atestat in 1689. Documente din 1691 pomenesc pe Andrei Roman si Dumitru Baci (Bacy).

Conscriptia romanilor din 1699 inregistreaza pe urmatorii capi de familie: Molduvai Janos, Polgar Miklos, Csizmadia Gyorgy, Szocs Mihaly, Molnar Demeter, Csiki Gyorgy si Lengyel Janos. Asadar, in sat erau si un blanar (szöcs), un morar (molnár) si un cizmar (csizmadia) romani.

In secolul al XVIII-lea, copistul Dimitrie Popovici Boer din Capeni este cunoscut ca autorul unor carti manuscrise cu o larga circulatie. Dictionarul lui Ignaz Lenk von Treuenfeld din 1839, precizeaza ca satul Capeni este locuit de "graniceri secui si de
romani".

Lista membrilor sinodului din filia Capeni pe anul 1912 cuprindea 22 de familii de romani ortodocsi, printre care: Cighi, Groza, Andrei, Brassoi (Brasoveanu), Sebeni (Sibianu),
Oier etc.

Biserica ortodoxa cu hramul " Sfantul Nicolae" din Capeni este construita in anul 1712, de catre credinciosi, sprijiniti de oierii din curbura interioara a Carpatilor. Are o asezare spectaculoasa, pe un deal unde urci pe trepte de piatra, in fata avand un turn clopotnita, adosat pe latura de vest, din zidarie mixta din piatra si caramida, cu o inaltime impunatoare. Lacasul este in forma de nava, din piatra si caramida, cu contraforti. Nu este pictat. Este dotat cu mobilier, strane, icoane pe lemn si sticla ce impodobesc iconostasul zidit.

In 1776, biserica a fost reparata, mai bine zis refacuta partial, datorita unor alunecari de teren. In timpul revolutiei de la 1848 a adapostit pentru o noapte romanii din zona.

La apelul lansat in 1886 de protopopul Dimitrie Coltofeanu, pentru construirea bisericii, au raspuns sute de credinciosi din intreaga Transilvanie (listele nominale au fost publicate in Telegraful roman). La 10 ani dupa inceperea lucrarilor de restaurare a bisericii romanesti din Capeni, protopopul Dimitrie Coltofeanu a publicat o dare de seama a fondurilor utilizate.
Din document rezulta ca au contribuit credinciosi din protopopiatele: Salistei, Branului, Miercurei, precum si din: Sibiu cetate, Boita, Bungard, Cristian, Talmacel.

Dupa terminarea constructiei, in 1886, timp de 40 de ani a ramas nesfintita. Preoti slujitori au fost in acest timp parohii din Aita Mare si Varghis, care impreuna trebuiau sa deserveasca 20 de sate din Bazinul Baraolt. Un raport statistic din 1890 mentioneaza existenta in Capeni a 30 de familii de credinciosi romani cu 102 suflete. Documentele vorbesc despre prezenta impunatoare a epitropului Ioan Oieru, care mai umbla imbracat in straie romanesti.

In timpul primului razboi mondial, biserica a avut din nou de suferit. In anul 1926, la terminarea lucrarilor de reparatie, s-a savarsit sfintirea bisericii in cadrul unei mari ceremonii. Epitrop al bisericii era Gheorghe Oieru, in varsta de 84 de ani, care desi nu mai stia limba romana, era imbracat in itari. Ortodocsii din Capeni au continuat sa formeze o filie a parohiei din Augustin, pana in 1936, cand a fost infiintata parohia Capeni, avand preot pe Nicolae Colceriu.

Din cauza terenului nisipos, biserica era amenintata cu surparea si necesita reparatii radicale. In aceste conditii, in anul 1937 s-a inceput zidirea uneia noi, care in curs de doua luni a fost pusa sub acoperis, fiind terminata in anul 1938. In vizita sa prin zona, in iunie 1936, Nicolae Iorga a vizitat si localitatea Capeni.

Societatea Tinerimii Ortodoxe Romane a prezentat un spectacol in Capeni la 19 martie 1933 cu piesa Cinel, Cinel, in limba romana si Serhes Sara in limba maghiara.

In toamna anului 1940, preotul Nicolae Colceriu a fost izgonit, cei 217 credinciosii siliti sa treaca la cultele maghiare, iar biserica cea noua daramata samavolnic din temelie de noile autoritati civile si militare. Tot atunci a fost daramata si o frumoasa troita din lemn, inaltata in centrul localitatii. Preotul Nicolae Colceriu, intors inapoi in ziua de 11 octombrie 1944, a constatat numeroase treceri ale credinciosilor Bisericii romanesti la "confesiunea reformata, sub amenintarea expulzarii sau a deportarii in interiorul Ungariei", iar "biserica cea noua daramata pana in temelie, terenul nivelat si iarba crescuta pe el, acoperind astfel orice urma de crestinism ... Biserica veche, deteriorata si manjita cu materii fecale, a fost folosita ca loc de observatie a granitei despartitoare ... iar uneori chiar si de closet...". Acestea erau urmele "administratiei civilizate" din perioada 1940-1944.

In 1947, parohia ortodoxa avea 17,2 ha de teren. Prin grija Ligii Cultural-Crestine "Andrei Saguna" din Sfantu Gheorghe, in toamna anului 1996, pe locul fostei biserici ortodoxe din Capeni a fost ridicata o cruce sfintita in cadrul unui Te Deum oficiat de P.S. Ioan Selejan, insotit de un sobor de preoti.

Dupa infiintarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, vechea biserica, devenita monument istoric, inconjurata de un mare cimitir care aminteste de puternica obste de odinioara, cu sprijinul financiar si implicarea directa a P.S. Ioan, a fost restaurata si reparata de catre firma condusa de catre inimosul director Marian Stiopu din Sfantu Gheorghe. Credinciosii ortodocsi din Capeni sunt pastoriti de preotii din parohia Baraolt.

Carti Ortodoxe

Cuprins