Continuitate si discontinuitate in organizarea vietii comunitare romanesti


Continuitate si discontinuitate in organizarea vietii comunitare romanesti

Orice abordare a vietii nationale romanesti din sud-estul Transilvaniei nu poate face abstractie de rolul pe care l-au avut organismele de conducere comunitar-culturale, laice si bisericesti. Conditiile grele in care erau nevoite sa-si duca existenta au determinat comunitatile romanesti din arcul intracarpatic sa se organizeze si sa desemneze conducatorii care sa le reprezinte interesele specifice. Primele forme de organizare comunitara le gasim in jurul bisericii, care a fost principala institutie de aparare si afirmare a identitatii lingvistice si confesionale. In inventarele bunurilor bisericesti de la mijlocul sec. al XIX-lea sunt mentionate "Fundatiunile bisericesti" si cele "scolastice", care aveau ca scop asigurarea resurselor materiale si financiare pentru buna functionare a bisericilor si scolilor confesionale. Consiliile si adunarile parohiale, ca forme colective de conducere comunitara, au functionat inaintea statuarii lor in Regulamentul de organizare bisericeasca elaborat de Andrei Saguna. Ele aveau importante rosturi de control social, de reglementare a unor diferende si stari de criza, inclusiv in viata de familie. Problemele specifice ce priveau credinciosii dintr-un protopopiat erau solutionate de sinodul protopopesc, organism ales periodic si care cuprindea pe cei mai destoinici preoti din acel protopopiat. Sinoadele protopopesti se tineau prin rotatie, in diferite parohii. Protopopiatele greco-catolice erau conduse de Forul protopopesc de instanta. In acest cadru se stabileau si prioritatile comunitatii in relatiile acesteia cu administratia locala si cu celelalte biserici si o serie de alte probleme de interes pentru credinciosii romani. Din pacate, lipseau reprezentantii romanilor in conducerile judetelor. In acest sens se , din anul 1861, in care este denuntata trimiterea in comitetul judetean a unei persoane agreate de ofi cialitate si nu a unui reprezentat autentic al populatiei romanesti. inscrie si Memoriul intocmit in numele a 11000 de romani din scaunul Giurgeului In a doua jumatate a secolului al XIX-lea se infiinteaza si formele de conducere colectiva ale invatatorilor romani din scolile confesionale. Reuniunea invatatorilor ortodocsi din Districtul X Brasov, cuprindea si Despartamantul IV Treiscaune.
Conferintele invatatorilor romani, organizate de regula in vacante, prin rotatie in diferite localitati, aveau o ordine de zi foarte bogata si diversa. Cu aceste ocazii se dezbateau prebleme referitoare la: continutul manualelor scolare; metodica predarii diferitelor discipline; generalizarea experientei pozitive; legatura dintre activitatile teoretice si practice; activitatile extrascolare si, in mod deosebit, cele care priveau foclorul si traditiile romanesti. Pe langa protopopiatele greco-catolice din zona functionau Senatele scolastice protopopesti, compuse din asesori, membrii supleanti, notar si presedinte (care de drept era protopopul). Intelegand importanta factorului economic in pastrarea si afirmarea identitatii nationale, liderii comunitatilor romanesti au infiintat: fundatii, fonduri "scolastice" si "bisericesti", banci populare, cooperative de credit si alte forme asociative de gestionare a unor resurse materiale si financiare, precum pentru functionarea bisericii si scolii si pentru ajutorarea populatiei sarace in ani grei de seceta etc. Bine administrate, aceste fonduri au fost folosite, asadar, si pentru sprijinirea unor membri ai comunitatii, in unele cazuri beneficiind de acest sprijin si concetatenii maghiari.

Tot in sfera organizarii comunitare se inscriu, pe langa ASTRA, si: Asociatia invatatorilor (in fiecare judet a editat cate o publicatie proprie); Reuniunea Femeilor Ortodoxe; Societatea
de Tineret "Sf. Gheorghe"; Asociatia Clerului Ortodox "Andrei Saguna"; Liga pentru Unitatea Culturala a Tuturor Romanilor; Asociatia Generala a Romanilor Uniti; Asociatia Cultul Eroilor; Reuniunea meseriasilor, comerciantilor si muncitorilor romani; Straja Tarii; Societatea cultural- sportiva "Junimea", Sfantu Gheorghe.

In perioada comunista, in lipsa societatii civile, biserica a supravietuit cu diminuarea drastica a functiunilor culturale, civice si sociale. In 1974, la Araci s-a constituit Societatea Culturala "Romulus Cioflec" - presedinte Nicolae Moldovan, iar mai tarziu se va ridica bustul scriitorului in fata scolii din satul natal. La Targu Secuiesc s-a incercat, in 1972, reinfiintarea "cenaclului ASTRA", prin stradania parintelui Ioan Bercu si a profesorilor romani din localitate. In climatul de intoleranta instaurat in primele luni ale anului 1990, au fost facute mai multe incercari de organizare a unor asociatii culturale si civice romanesti, majoritatea infiintata Liga Democrata Romana (presedinte pr. Dumitru Gherman), iar la Sfantu Gheorghe, filiala locala a Uniunii
ulturale "Vatra Romaneasca" (presedinte Adrian Casuneanu-Vlad). Aceste asociatii nu au putut insa sa functioneze normal, deoarece "organizatiile romanesti au fost considerate in bloc fasciste si legionare".

Pe fondul aplicarii masurilor separatiste din invatamant, in vara anului 1990, la Sfantu Gheorghe numai pentru erau romanesti s-a infiintat Fundatia culturala "Mihai Viteazul" (presedinte prof. Stela Buda, vicepresedinti dr. Gheorghe Tatu, ec. Nita Preda). Fundatia a sprijinit liceul cu predare in limba romana "Mihai Viteazul", a initiat si a fost organizatorul principal al Festivalului de colinde si obiceiuri de iarna "Craciunul la romani" si a manifestarilor organizate anual de 1 noiembrie, sub genericul "Mihai Viteazul si visul Unirii", preocupandu-se constant de stimularea elevilor cu rezultate deosebite la invatatura. La Miercurea-Ciuc a luat fiinta Fundatia "Miron Cristea" (presedinti Maria Cotfas, Mihai Filimon, Dorel Marc - din Toplita, vicepresedinti pr. Constantin Gane si Ilie Sandru). Cu sprijinul Prefecturii judetului Harghita si a Primariei locale, filiala din Toplita a contribuit la infiintarea Ansamblului folcloric profesionist "Rapsozii Calimanilor", a Muzeului Etnografic si a celui de la Manastirea "Sf. Ilie", la ridicarea bustului patriharhului Miron Cristea, la continuarea organizarii festivalului "Miorita" si a Zilelor "Miron Cristea".

Pe linia cultivarii limbii si culturii romane s-au evidentiat Asociatia Cadrelor Didactice din judetul Harghita (presedinte prof Nicu Vrabie), care editeaza revista trimestriala Scoala noastra, revista scolara Focus si Zilele "Octavian Goga", patronul spiritual al Colegiului cu predare in limba romana din Miercurea Ciuc, iar la Sfantu Gheorghe, filiala Covasna a Societatii de Stiinte Filologice (presedinte prof. Luminita Cornea), care a editat Anuarul Liceului Mihai Viteazul, revista scolara Ecou si mai multe manifestari dedicate scriitorului Romulus Ciofec. In Bretcu, in vara anului 1990 s-a infiintat Fundatia cultural-patriotica "Eremia Grigorescu" (prof. univ. dr. Ioan Bejan - presedinte, Marcel Izbasoiu - vicepresedinte, pr. Ioan Cucu jr., secretar), prin grija careia a fost ridicat bustul voievodului Mihai Viteazul in centrul comunei si au fost revigorate traditiile locale, prin organizarea Santiliei.

O activitate meritorie pe linia promovarii valorilor culturii romanesti si afirmarii identitatii nationale a desfasurat Liga Cultural-Crestina "Andrei Saguna", infiintata in 14 martie 1992, in Sfantu Gheorghe (presedinti: Ioan Mugur Topolnischi si Ioan Solomon, secretari: Ioan Lacatusu si Rodica Parvan). Liga, impreuna cu celelalte asociatii culturale romanesti, a contribuit l-a infiintarea, amenajarea si ridicarea unor institutii si monumente: Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei; Muzeul Carpatilor Rasariteni; Ansamblul folcloric profesionist "Ciobanasul" din Intorsura Buzaului; Muzeul Spiritualitatii Romanesti de la Catedrala Ortodoxa
din Sfantu Gheorghe; Casa memoriala "Romulus Cioflec" din Araci; statuia monumentala a Mitropolitului Andrei Saguna si bustul Mitropolitului Nicolae Colan (ridicat in fata scolii cu acelasi nume, din Sfantu Gheorghe, acordat in urma demersurilor ligii); ridicarea unor troite pe locul bisericilor ortodoxe din Capeni, Comolau si Varghis, daramate in toamna anului 1940; editarea Foii de cuget si simtire romaneasca Oituzul, in cuprinsul ziarului Cuvantul Nou si al Buletinului Ligii cultural-crestine "Andrei Saguna"; a contribuit la organizarea Zilelor "Andrei Saguna" (si in cadrul lor, a Nedeei Sanpetrului), a Zilelor "Nicolae Colan" s.a.

Importanta este si reluarea unei traditii, prin reactivarea Despartamantului ASTRA Covasna-Harghita, in mai 1997. Prin activitatea sa pragmatica si eficienta, s-a impus in viata locala si a judetului si Asociatia cultural-crestina "Justinian Teculescu" din Covasna (presedinte prof. Dumitru Furtuna, vicepresedinte ec. Dorel Lungu), care continua organizarea Nedeei mocanesti, respectiv a Santiliei, a Zilelor "Justinian Teculescu", patronul spiritual al asociatiei, al carui bust a fost ridicat in orasul sau natal.

Viata culturala, sociala si civica a romanilor din sud-estul Transilvaniei a castigat in amploare si diversitate prin activitatea altor asociatii si fundatii precum: Fundatia Nationala "Neamul Romanesc", filiala Covasna (vicepresedinta prof. Maria Peligrad, secretar ing. Marius Danila); Liga Tineretului Crestin Ortodox Roman, filiala Sfantu Gheorghe (presedinte prof. Violeta Patrunjel); Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, filialele Covasna si Harghita (presedinti prof. Dorina Draghici Moraru si Ioan Lacatusu, respectiv Dan Ioan Telea); Asociatia intelectualilor de la sate si din localitati mici, filiala Sita Buzaului (Petre Strachinaru, Vasile Bularca); Uniunea Nationala a Cadrelor Militare in Rezerva si Retragere, filialele Covasna si Harghita (presedinti col. Ioan Oniscu, respectiv Alois Sraer, si col. Grigore Ilincioiu), Asociatia "Cultul Eroilor" (presedinte col. Liviu Cristian); Asociatia Ranitilor si Urmasilor Eroilor Martiri din
Covasna si Harghita (presedinte Nitu Smarandache, vicepresedinte Albert Alexandru), Fundatia Nationala de Calatorii si Expeditii (presedinte Radu Viorel); Fundatia culturalpatriotica "Avram Iancu" (presedinte Ioan Mugur Topolnischi); Asociatia Pedagogilor Romani din Judetul Covasna
(presedinte Ioan Paul Voinescu); Asociatia cultural-stiintifica "Carpatii Rasariteni" (presedinte prof Bancila Leca, respectiv Ioan Mugur Topolnischi, vicepresedinte dr. Valeriu Cavruc); Asociatia culturala "Arcus" (organizata pe langa Centrul de Cultura Arcus, director Petre Strachinaru); Fundatia "Cuvintul Nou" (presedinte Gabriel Florescu); Fundatia "Adevarul Harghitei" (presedinte Mihai Groza); Asociatia corala "Ortodoxia" din Sfantu Gheorghe (presedinte pr. Ciprian Staicu, vicepresedinte Sebastian Parvu); Cenaclul literar "Buna Vestire" din Miercurea-Ciuc (condus de poetii Jenica Andrei si Ionel Simota); Asociatia de tineret "Ecou" din Sfantu Gheorghe (constituita, ca si revista cu acelasi nume, de prof. Luminita Cornea); Filiala ASTRA Tanara a Despartamantului ASTRA Covasna-Harghita (presedinte Oana Parvan); Filiala Covasna a Federatiei Romane de Filatelie (presedinte dr. Petru Oprea) s.a.

In conditiile in care populatia de etnie romana din principalele municipii, orase si foarte multe comune (Miercurea- Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Targu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Baraolt, Vlahita, Zabala s.a.) nu are reprezentanti in consiliile locale, este nevoie de identificarea unor modalitati de reprezentare a intererselor acesteia de catre persoane desemnate de societatea civila romaneasca din localitatile respective. In acest sens, este in curs de constituire "Forumul civic al romanilor din Covasna si Harghita" (fara a se constitui un partid pe criterii etnice), in dialogul acesteia cu filialele locale ale formatiunilor politice, culturale, si cu alte segmente ale societatii civile de expresie maghiara.

Dupa infaptuirea Marii Uniri, viata comunitara, culturala, economica si sociala a romanilor din judetele Covasna si Harghita a fost constant sustinuta de institutiile administratiei de stat, ale justitiei, de politie, jandarmerie si de armata. In perioada interbelica si dupa 1989, trebuie mentionat importantul rol al prefecturilor si al unor prefecti si subprefecti romani precum: Valeriu Bidu, Vicentiu Rauca- Rauceanu, Grigore Paltineanu, Eugen Sibianu, Valeriu Otetea, Mihai Constantinescu, Adrian Vlad-Casunean, Gheorghe Tatu, Ioan Doru Vosloban, Mihai Sarca, Mircea Dusa, Horia Grama si a deputatilor Ioan Ursache, Ioan Oancea, Aurel Dragomir, Petre Turlea si Adrian Vlad-Casunean.

Dintre cadrele de conducere ale unitatilor Ministerului de Interne, Ministerului de Justitie si Ministerului Apararii Nationale s-au distins: g-ralii Mihai Todicescu, Leucea Craciun, Gheorghe Gambrea, Cornel Vaida, Ioan Negrusa, coloneii V. Basarabescu, Ioan Petrini, Nicolae Zamfirescu, Ioan Hanches, Mihai Ciuta, Mihai Sava, Ioan Florescu, Gheorghe Magureanu, Aurel Serb, Ioan Roman, Ioan Taranu, magistratii Vasile Muresan, Radu Octavian Tomus, Maria Iacob, Elena Ciobanu, Ioan Ciucu, Doru Tripon, Adrian Tulbure, Ioan Haineala, Maria Rus, Nicolae Blejoiu, Victor Mora, Teodor Rus s.a.

Carti Ortodoxe

Cuprins