Coseni


Coseni

Sat distinct odinioara, astazi suburbie a orasului Sfantu Gheorghe, se intinde in partea de vest a Campului Frumos, pe o terasa de pe malul stang al Oltului, pe DN 12, Brasov- Miercurea Ciuc, la o altitudine de 424 m.

Vestigii arheologice. La capatul sudic al fostului sat, langa drum, se afla o asezare din epoca bronzului, suprapusa de una din sec. VIII, mai multe locuinte si un cuptor de ars vase apartinand culturii Wietenberg. S-a identificat si o asezare cu material de tip Sintana de Mures-Cerneahov. Din albia Oltului provin doua vase din prima epoca a fierului.

Prima atestarea documentara: 1448, Zwthyor; 1567, Zotijor.

Denumiri istorice romanesti: 1733, Szotsor (Sociar); 1854, Sotior.

In conscriptia romanilor din 1699 sunt mentionati urmatorii capi de familie: Peter Molnar, Todor Molnar, Opra Muntan, Sztan, Molduvan, Sztojka, Muntany senior, Aphtim Molduvanm Stojan Muntan, Illyes Bukur, Sztan Muntan, Sztojka Oltanuly, Andras Molnar, Lapadat Raduly, Lapadat Istvan, Olah Miklos, Olah Raduly. Dintre cei conscrisi, trei erau morari (molnar).

Conscriptia urbariala din 1820 precizeaza ca Juga Gyorgy si Barza Joseff erau jurati ai satului si printre locuitori sunt inregistrati si: Josephus Román, Georgius Juga, Bukur Borcsa, Stephanus Hángár, Andreas .odor, Joannes Borcsa.

Istoricul Ion I. Russu, identifica urmatoarele antroponime romanesti in Coseni: Bajko, Boer, Csernye-Cernea, Daradics, Dargics-Draghici, Dobra, Dragomir, Filip, Koman, Komanics, Lepedus, Mark, Multyan-Munteanu, Nika, Opra, Plugar, Raduly, Vancsa, Vaszi etc.

La randul sau, Sabin Opreanu, aminteste ca Boer, Dobna, Dragomir, Dragics, Filir - sunt nume de sorginte latina si slavona.

In dictionarul geografic al lui Ignaz Lenk von Treuenfeld de la 1839, localitatea Coseni este mentionata drept "sat locuit de graniceri secui si de romani". Din analiza datelor demografice, rezulta ca majoritatea romanilor din Coseni s-a asimilat in masa secuiasca la sfarsitul sec. al XVII-lea si inceputul sec. al XVIII-lea.

Despre vechea biserica greco-catolica vorbeste vechiul clopot cu inscriptia in limba maghiara, care s-a aflat in clopotnita din cimitirul satului, impreuna cu cel donat in perioada interbelica de catre Scoala normala din Braila. In aceeasi perioada, a existat in Coseni scoala cu sectie de predare in limba romana, in cadrul careia dascalii romani au reanimat viata culturala romaneasca din localitate. In 1936 directorul scolii din Coseni era Petre Lucaciu. Evenimentele ce au urmat Dictatului de la Viena (1940- 1944) au curmat brutal aceasta evolutie.

Astazi, credinciosii din Coseni apartin parohiei Chichis.

Carti Ortodoxe

Cuprins