Cultura Tiszapolgar - Bodrogkeresztur - Toarte pastilate


Cultura Tiszapolgar - Bodrogkeresztur - Toarte pastilate

Aceasta pare o singura civilizatie ce primeste diferite influente sudice, care determina schimbarile evolutive. Ea este larg raspandita in diferite zone ale Transilvaniei. Sapaturile in zonele de est ale Transilvaniei sunt mai putine la numar.

Descoperiri arheologice atribuite culturii Tiszapolgár sunt in urmatoarele statiuni: la Cristurul Secuiesc - "Panta cu brazi", pe un platou la capatul de sud al orasului ce duce la Baile "Fantana Sarata", in urma unor sondaje din 1965 au fost descoperite doua bordeie cu materiale din faza evoluata a culturii Tiszapolgár; la Turia, in sapaturile lui Z. Székely au aparut unele materiale, posibil a fi importuri. Alte statiuni posibil de atribuit sunt pomenite la Mugeni si Reci.

Unele din descoperirile atribuite culturii Bodrogkeresztúr credem ca apartin culturii Tiszapolgár. Nesigure sunt materialele de la Sfantu Ghorghe, cele de la Reci, considerate a fi sinteza Tiszapolgár-Cucuteni, noi credem ca poate fi un amestec arheologic, dar numai cercetari viitoare vor putea preciza mai exact situatia. A.S. Luca le considera a fi Bodrogkeresztúr.

Descoperiri ale acestui complex, considerate de noi a fi din faza tarzie Bodrogkeresztúr - Toarte pastilate, au fost semnalate la Pauleni, in judetul Harghita, Biborteni - "Dealul Rotund" si Reci - "Telek" in judetul Covasna. Materialele considerate a fi Tisa ar putea apartine tot acestei etape.

Descoperirile de la Bradut, atribuite culturii Bodrogkeresztúr, au forme de vase caracteristice culturii Tiszapolgár, dar care sunt caracteristice si pentru cultura Bodrogkeresztúr (. Deosebit de importanta este insa depunerea rituala din groapa de la Bradut a unor lame mari, alaturi de trei vase, un topor de piatra si un topor cu brate in cruce. Este vorba, desigur, de un bothros (groapa de cult), mai ales ca vasele nu au fost depuse intregi, ci sparte in alta parte si depuse doar resturi, iar piesele depuse - topoarele (de piatra si cupru) si cele 2 mari lame - au valoare intrinseca deosebita.

Descoperiri Bodrogkeresztúr au fost semnalate in judetul Covasna la Olteni, loc neprecizat, posibil a fi cele considerate Tisa, aceasta civilizatie nefiind cunoscuta in centrul si estul Transilvaniei; pot fi cel mult Tiszapolgár sau Bodrogkeresztúr (Cat Harghita, cat. Tisa, 313), Descoperirile din Harghita de la Mugeni, atribuite culturii Tisa, Cristurul Secuiesc - "Poala Bradului" .

Materiale izolate apartinand orizontului tarziu Bodrogkeresztúr

- toarte pastilate, au fost descoperite si la Pauleni

- "Várdomb". Acestea apar in pozitii secundare, dar sunt ulterioare orizontului Ariusd-Cucuteni A2 si a unui proces de retardare, greu de definit exact durata lui, dar nedepasind etapa Cucuteni A3.

Descoperiri de obiecte de arama: in zona au fost amintite diferite obiecte. Unele sunt in Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, care au fost analizate privind compozitia in elemente rare si clasificate. Continutul lor in metale este deosebit de interesant.

Dintre obiectele mai importante amintim: un pumnal, o serie de topoare, ciocan, topoare, dalta, topor-tarnacop, un pumnal, un inel de sarma si o sula de cupru de la Ariusd, un pumnal, mai multe sule de cupru de la Pauleni, toate in nivele Ariusd-Cucuteni, o bratara de la Cata. Un fragment de ac (probabil o sula), un nasture si un fragment de bara au fost descoperite la Cristurul Secuiesc, impreuna cu materiale apartinand fazei evoluate a culturii Tiszapolgár.

Prelucrarea aramei in asezari pare a fi documentata prin descoperirea unei bare de cupru la Cristurul Secuiesc. Unele analize pe o asemenea piesa ar putea permite verificarea provenientei metalului, Cristurul Secuiesc nefiind departe de exploatarile de cupru de la minele Balan.

Piese de arama sunt cunoscute la:

- Topoare cu brate in cruce, tip Jászladány, apar la Gheorgheni si Mugeni, in jud. Harghita, precum si alte variante la Ariusd, Araci ;

- Topor ciocan la Reci ;

- la Toplita, o secure de arama, de tip Baniabic (jud. Harghita);

- Ojdula, secure de tip Dumbravioara;

- Sfantu Gheorghe - "Orko", in nivel Glina-Schneckenberg, dupa materialele ceramice descoperite, se pare ca este vorba de un nivel tarziu, de faza B sau C. In aceeasi statiune a mai fost descoperit un mic ac de cupru, iar in asezare mai este pomenit un topor dalta cu marginile ridicate;

- Securi de tip Dumbravioara au mai fost descoperite la Jimbor, in jud. Brasov, acestea fiind folosite ca arme.

- Securi de tip Padureni au fost descoperite la Harman, Halciu - in judetul Brasov, Simeria, Poian, Padureni (fost Beseneu; depozit din 10 securi), Bicfalau, Covasna (depozit compus din doua bucati), Malnas, Magherus, Sanzieni, Varghis - jud. Covasna.

Dupa aria de raspandire, acest tip de unelte sunt o creatie a comunitatilor din aceste zone. Securi de tip Monteoru, varianta intai, apar la Zagon, iar varianta doua la Padureni, jud. Covasna.

Alt tip de secure este cel de tip Balsa, cu descoperiri la Arcus (depozit din 2 piese, a doua de tip Patulele), in jud. Covasna si o piesa la Harman (depozit), jud. Brasov. Aceste piese sunt frecvent intalnite in aria culturii Wietenberg, facand parte din seria topoarelor de lupta cu disc.

Sursele de cupru

O problema deosebita a cunoasterii metalurgiei preistorice este stabilirea posibilelor surse de materie prima, in special cuprul. Efectuarea unor analize asupra unor piese de cupru provenite din sapaturile de la Ariusd, aflate in Muzeul din Cluj, prin activare cu neutroni, precum si asupra unor surse de cupru nativ, au permis a aduce date despre folosirea surselor de cupru de la Balan in epoca eneolitica si foarte probabil dupa aceea.

Carti Ortodoxe

Cuprins