Inlaceni


Inlaceni

Satul Inlaceni apartine comunei Atid si este situat la marginea estica a bazinului ardelean, la poala vestica a Varfului Firtanus (1062 m) si la cumpana bazinelor hidrografice ale Tarnavei Mici si Mari. Este asezat la 644 m altitudine si la 23 km de Cristuru Secuiesc.

Vestigii arheologice. Pe teritoriul satului s-au descoperit urmele unor asezari din epoca bronzului si din prima varsta a fierului, de unde provin fragmente ceramice de tip celtic, o sabie de bronz de tip micenian si un tezaur de monede bizantine. In epoca romana a existat aici un castru si o asezare civila (canabae). Pe locul castrului si in imprejurimi au iesit la iveala numeroase inscriptii, caramizi, tigle cu stampila, monumente de piatra, monede si diferite obiecte. Inscriptiile si stampilele de pe caramizi arata ca pe timpul imparatului Hadrian stationa aici Cohors VIII Raetorum civium Romanorum equitata, inlocuita mai tarziu de Cohors IIII Hispanorum, care a ramas aici pana in sec. III d. Hr. Alte stampile apartin unei Cohors prima Alpinorum, care isi avea garnizoana in castrele de la Calugareni si Sarateni (judetul Mures) si legiunii XIII Gemina. S-au conservat si unele vase din ceramica de factura autohtona. Tot pe teritoriul satului s-a descoperit un altar votiv si s-a constatat probabil existenta unui drum roman si a unei villa rustica.

Prima atestare documentara: 1333, sacerdos de Jandalaka.

Denumiri istorice romanesti: 1733, Illaka [Ilaca]; 1760- 1762, Enlaka [Enlaca]; 1787, Enlakou [Enlacau]; 1830, Enlakou [Enlacau]; 1854, Enlaka [Enlaca].

Conscriptia din 1700-1702 mentioneaza pe Mihai Romanul (Olah), locuitor liber din Inlaceni.

In conscriptia romanilor ortodocsi din 1783, la Inlaceni sunt mentionate urmatoarele familii: Czijra Janos, Jakabb Gergeli, Katona Gyorgy, Simo Janos.

Statistica demonstreaza ca romanii din Inlaceni au fost asimilati in masa secuiasca inca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Carti Ortodoxe

Cuprins