Preistoria in sud-estul Transilvaniei


Preistoria in sud-estul Transilvaniei


Manifestarile culturale de pe pamantul romanesc sunt o parte a culturii si artei universale. Ele sunt marturiile unor mari cercuri de civilizatie europeana si universala.

Carpatii Rasariteni reprezinta coloana vertebrala a legaturii intre Transilvania si Moldova. Toate civilizatiile de pe un versant au legaturi in cealalta parte. Acestia au fost locuiti din cele mai vechi timpuri si au asigurat hrana si adapost pentru mai toate civilizatiile cunoscute pe teritoriul tarii. Curbura Carpatilor Rasariteni, strajuita de munti inalti (in sud Lacaut - 1777 m si Muntele Cucului - 1558, in nord Pietrosu - 2102 m), deschisa spre sud-est printr-o serie de ape mari (Basca Mica si Basca Mare, Buzaul) a facut legatura cu stralucite civilizatii din sudul Moldovei si estul Campiei Romane si, prin acestea, cu cele din Orientul apropiat, leaganul primar al culturii si civilizatiei europene.

Dimensiunile impresionante ale Carpatilor Rasariteni (peste 100 km latime), strajuiti de varfuri inalte, au o serie de zone depresionare, unele cercetate altele nu, in care au inflorit stralucite civilizatii. O cercetare sistematica a tuturor zonelor nu s-a realizat, dar au aparut o serie de publicatii recente, din domeniul arheologiei (repertorii arheologice: Repertoriul arheologic al judetului Covasna, Repertoriul arheologic al judetului Harghita, ambele redactate de V. Cavruc, mai multe numere din revista Angustia si primele teze de doctorat ale lui Zs. Székely, B. Botond, V. Crisan) care ofera un tezaur inestimabil de informatii ce asteapta inca a fi valorificate.

Cele mai importante centre si focare de civilizatie au fost zonele depresionare din care: in Depresiunea Intorsura Buzaului au inflorit civilizatii paleolitice ; in Depresiunea Sfantu Gheorghe, la intretaierea vaii Oltului cu a raului Negru unde, practic, sunt cunoscute mai toate civilizatiile preistorice ale zonelor; Depresiunea Targu Secuiesc, unde au fost cercetate o serie de statiuni neolitice timpurii (activitatea de seama a avut-o Zoltán Székely), dar si din epoca bronzului (Zsolt Székely); in Depresiunea Bixad sunt cunoscute descoperiri eneolitice; in Depresiunea Baraolt si Cheile Varghisului au fost facute importante descoperiri din epoca metalelor; in Depresiunea Odorheiului sunt importante surse de sare, cu descoperiri din mai toate epocile (Rep. Benko); in Depresiunea Ciucului, de la izvoarele Oltului la Baile Tusnad, exista numeroase descoperiri neo-eneolitice; in Depresiunea Giurgeului, la izvoare si pe cursul superior al Muresului, cu mai putine descoperiri decat in alte zone, dar aceasta, credem noi, ca se datoreaza mai ales metodelor de investigare arheologica, mai putin eficiente in zonele muntoase, din cauza caracterului sezonier al modului de viata de aici, urme pe care arheologii cu metode vechi, traditionale, nu le pot depista decat ocazional. Nu trebuie uitat ca si astazi in acele zone se afla polul frigului.

Zona Carpatilor Rasariteni s-a bucurat de o serie de studii polinice privind evolutia vegetatiei si a climatului din epoca paleolitica. Din analizele de la Dartu-Ceahlau, Bistricioara, Cremenea de la Sita Buzaului, facute in special de Marin Carciumaru , rezulta situatia climatului din zona si perioadele de optim pentru locuit. O perioada de incalzire este in vremea etapei Ohaba B, dupa care incepe o perioada de racire (stadiu glaciar si un tardiglaciar) petrecut pe la 25.000 i. Hr. In Carpatii Rasariteni, si mai ales in judetele Harghita si Covasna, urmele paleolitice si epipaleolitice mai importante sunt la Sita Buzaului, Intorsura Buzaului, Let, Bardasu, Scaune, Bicaz, Dartu-Ceahlau si Bistricioara (datele de cronologie absoluta indica 23.500 +4450/-2850 i. Hr.), Rasnov - "Gaura Cheii" (27.750 +1700/- 1400 i. Hr.).

Conditiile de viata din paleolitic erau grele, dificile, oamenii realizau focul cu ajutorul burghiului de foc, iar locuintele lor erau modeste, unele adaposturi de vant confectionate din fildesi, sau lemne acoperite cu piei de animale.

Carti Ortodoxe

Cuprins