Sfantu Gheorghe


Sfantu Gheorghe

Municipiul Sfantu Gheorghe resedinta judetului Covasna, este situat la marginea de vest a Campului Frumos, pe ambele maluri ale Oltului, pe marginea caii ferate care leaga Brasovul cu Miercurea-Ciuc si a DN 12, la o altitudine de 525-550 m.

Din punct de vedere administrativ, de Sfantu Gheorghe apartin doua sate: Chilieni si Coseni, precum si Baile Sugas. Municipiul s-a format la intersectia mai multor drumuri importante. Vestigii arheologice. Spre sud de oras s-au descoperit fragmente de vase din epoca bronzului si din evul mediu timpuriu. Pe o terasa in apropierea garii CFR, pe locul numit "Dealul fragilor", se afla o asezare de mai lunga durata, cu gropi de locuinte. Sapaturi au facut G. Nagy, in 1883, F. László, in 1920, un colectiv al Academiei Romaniei, in 1950, Z. Székely, in 1955-1956. Pe baza sapaturilor si a descoperirilor intamplatoare s-a putut stabili existenta asezarilor din epoca bronzului si a purtatorilor culturii Cerneahov-Santana de Mures. S-a gasit si o siliqua de la Constantius II, precum si doua morminte, unul de incineratie si altul de inhumatie, apartinand daco-romanilor. Considerate la vremea respectiva ca apartinand secolului IV d. Hr., o mare parte a materialelor arheologice descoperite sunt din epoca dacica (sec. I i. Hr. - d. Hr.). Tot pe "Dealul fragilor", in malul vestic al carierei de piatra, de-a lungul soselei nationale, s-a gasit in 1943 un mormant de calaret, care s-a distrus in cursul lucrarilor, cu un inventar compus din: oase de cal, o sabie dreapta de fier cu garda de bronz, un varf de lance de fier si mai multe fragmente de fier, probabil dintr-un cutit.

La locul numit "Poarta Debren" au fost gasite patru tetradrahme, imitatii dacice dupa monedele lui Alexandru Macedon si doua dupa cele emise de Filip al II-lea. Tot in apropiere, in "Padurea Ciobi" (Csobi-erdo) s-au gasit doua tetradrahme, imitatii dupa cele ale lui Filip al II-lea. In cimitirul vechii biserici reformate s-a descoperit, in 1859, un tezaur compus din vreo 50 de monede de argint republicane si imperiale pana la Vespasian (31 piese). Pe terenul fabricii de textile a fost gasita o moneda republicana romana a familiei Fonteia. In cartierul Simeria, pe malul paraului cu acelasi nume s-au gasit fragmente de vase din epoca romana, din cea medievala timpurie si un denar republican al familiei Caecilia. Tot aici, la capatul sudic al orasului, intamplator, la 25 iulie 1963, s-au gasit 59 de monede romane de argint, ce se dateaza intre 172/ 151 i. Hr.-81 i. Hr., intr-un vas lucrat la roata. Sondajul de verificare a stabilit ca tezaurul facea parte din inventarul unei locuinte dacice. Cu aceasta ocazie s-au mai gasit inca doua monede, totalizand 61 bucati.

In "Campul Frumos" s-au gasit mai multe drahme din Dyrrhachium, un denar al lui Antoninus Pius, un denar al lui Didius Iulianus si o moneda de bronz a lui Severus Alexander. In oras, pe malul stang al paraului Debren, in teritoriul limitat de strada Roosevelt si Piata a existat o mica asezare romana. Sapaturile lui Z. Székely din 1946 au scos la iveala constructii romane cu ziduri de piatra si mortar, fragmente de caramida si tigla, ceramica romana, o moneda a lui Hadrian si morminte de incineratie La nord-vest de oras, pe promontoriul numit "Piatra de Veghe", a fost descoperita o asezare apartinand culturii Schneckenberg, in care s-au facut sondaje de catre Z. Székely in 1962. Asezarea are 3 nivele. S-au descoperit, pe langa ceramica si obiecte de piatra, o dalta de arama, unelte de os, precum si un mormant de inhumatie in pozitie chircita. Printre materiale Schneckenberg s-au gasit 9 fragmente ceramice.

La vest de oras, pe malul stang al paraului Debren, pe promontoriul numit "Cetatea Cocostarcului" s-a descoperit o asezare inconjurata cu sant de aparare, apartinand culturii Ariusd-Cucuteni, cu elemente precucuteniene si cucuteniene.

Cu ocazia sapaturilor lui Z. Székely din 1950, s-au dezvelit locuinte si gropi. Pe acelasi promontoriu, Z. Székely a facut sondaje intr-o asezare din epoca bronzului apartinand culturii Wietenberg. Au mai fost descoperite materiale apartinand culturii Schneckenberg si hallstattiene timpurii si intamplator, in 1901, s-a descoperit un mormant de inhumatie cu caracter scitic.

Cu ocazia unor lucrari edilitare facute pe strada Umbrei, in vara anului 1958, s-a descoperit un mormant de inhumatie din inventarul careia faceau parte: margele, bratari, o fibula, inel, o placa de bronz redand un cerb etc. Mormantul dateaza din sec. VI-V i. Hr. si este atribuit populatiei scitice. Unii cercetatori sunt insa de parere ca ar fi apartinut unui localnic. Pe teritoriul vechiului gimnaziu s-a descoperit o ceasca de lut cu toarta suprainaltata, de caracter scitic. Pe strada Váradi au fost descoperite trei morminte, dintre care unul cu scheletul in pozitie chircita. Mormintele au fost descoperite fara inventar si apartin culturii Precucuteni. Pe strada Ady Endre s-a descoperit intamplator, in 1947, un mormant dacic, de incineratie cu urna, ce dateaza din sfarsitul epocii La Téne. Pe malul paraului din vestul localitatii s-a descoperit ceramica din sec. II d. Hr. si un denar roman de argint de la Marcus Aurelius. In apropiere s-a descoperit si un pandantiv de bronz din aceeasi perioada. La marginea sudica a turnului pe care se gaseste biserica fortificata reformata s-au descoperit gropi circulare cu ceramica, ce dateaza din sec. X.

S-a mai descoperit pe teritoriul municipiului o figurina de marmura, apartinand culturii Ariusd-Cucuteni, reprezentand un cap de om, si doua asezari apartinand culturilor Ariusd- Cucuteni si respectiv Wietenberg. Pe malul drept al Oltului s-a gasit o platforma dreptunghiulara, facuta din lemn si acoperita cu lespede de piatra, in care au fost gasite fragmente de vase si cateva oase umane (dupa ceramica, apartin culturilor Cotofeni si Schnekenberg). Pe baza materialului ceramic descoperit, se crede ca este vorba de o constructie cu caracter cultic din epoca bronzului timpuriu. Asezarea hallstattiana de tip Gava se afla pe partea dreapta a drumului spre Ilieni, la capatul de sud-vest al cartierului Simeria.

In raza municipiului, fara a se cunoaste locul exact, a fost gasita si o spada cu doua taisuri, avand manerul cu garda in forma de cruce, provenind probabil dintr-un mormant din sec. XI-XII. La iesirea din municipiu, spre Miercurea Ciuc, in dreapta Oltului, s-a descoperit un tumul dintr-o epoca nedeterminata, avand o inaltime de cca. 0,5 m si un diametru de cca. 30 m. La suprafata tumulului s-au observat fragmente de oase de om. Asezarea din prima epoca a fierului se afla la cca. 500 m nord de municipiu si la cca. 100 m sud de paraul Arcus, fiind traversata de drumul national Sfintu Gheorghe- Miercurea Ciuc. Suprafata asezarii este de cca. 400x600 mp. La suprafata terenului s-au gasit bucati de chirpici si fragmente de vase ceramice, ornamentate uneori cu caneluri orizontale, alteori "in ghirlanda". Dateaza probabil din Hallstatt B. Materialele se pastreaza la Muzeul Carpatilor Rasariteni din Sfantu Gheorghe.

Prin anul 1880, in gradina liceului Kelemen Mikes s-au descoperit doua vase apartinand culturii Noua, cu cate doua torti suprainaltate, la una cu butoane, la alta cu creasta. La vest de statia CFR, pe locul fostelor cariere de nisip, in perioada 1940-1944 s-au semnalat intamplator resturi de locuire de factura Noua. Pe terenul horticol (gradina) al firmei Horticom S.A. s-au efectuat cercetari sistematice in cursul lunii iulie 1998, descoperindu-se vestigii din Hallstatt A. Prima atestare documentara: 1332, sacerdos Sancto Georgio.

Denumiri istorice romanesti: 1767, Breaza [azi cartierul Simeria din municipiului Sf. Gheorghe], 1787, Szingyors [Sangiorj]; 1850, Szint George [San George]; 1854, Sepsi- Sin-Jiorz. Conditiile de relief si clima de pe terasele Oltului au oferit cadrul favorabil pentru dezvoltarea localitatii. Importanta asezarii, situata la confluenta drumurilor care fac legatura dintre Transilvania si Moldova, va creste in perioada de dupa secolul al XV-lea, cand este ridicata la rangul de targ, in 1461. Din aceasta perioada se cunoaste sigiliul targului, cu bustul Sfantului Gheorghe, si inscriptia-crez aferenta "Cristus spes mea".

In secolul al XVII-lea, orasul a suferit doua mari pustiiri datorate, in 1658 tatarilor si in 1661 armatei otomane care a devastat asezarea, luand in captivitate aproape 1000 dintre locuitorii ei. In municipiul Sfantu Gheorghe a fost inglobata in 1880 si fosta localitate de sine statatoare Simeria, astazi cartier, ce purta in vechime numele de Breaza si in care trait o comunitate romaneasca distincta, avand aici si o biserica proprie.

In acesta asezare isi are obarsia familia nobiliara de origine romana Bora (reinnobilata la 1680). Despre continuitatea de locuire si existenta asezarii la venirea secuilor vorbesc si unele toponime, precum: strada Voican (una din cele mai vechi strazi din oras), paraul Debren, dealul Pilische s.a. In 1614, in lustra ordonata de principele Gabriel Bethlen, figureaza in Sfantu Gheorghe si romanii: Andrei si Ioan Bora, primpili, Stefan Romanul, originar din Fagaras (Olah Jstwan Fogarasi fi), Roman Romanul (Olah Romani), Mihai Rat - roman de neam (Racz Mihali olah fy), Grigore Romanul (Olah Gergely), Bartolomeu Romanul (Olah Bartalis), Vasile Romanul (Olah Balas) - iobagi si jeleri; din randul orasenilor (varosi rend): Stefan Marc (Mark Istwan), Lazar Marc (Mark Lazar), Nicolae Fagarasanul (Fogarasi Miklos), Grigore, Ioan si Vasile Voncea (Vonczi) s.a. O alta familie nobiliara din Simeria a fost Baksa - fosta Baxa - (la origine desigur Bucsa), innobilata la 1610. Cele doua conscriptii, de la 1733 si 1750, inregistreaza 133 suflete, respectiv 100 de credinciosi ortodocsi, deci aproximativ 20-25 de familii, avand biserica si preot, fara cantaret si fara crasnic. La conscriptia din 1761 sunt mentionati trei preoti neuniti, pastorind 49 de familii, care frecventau biserica; exista si o casa parohiala. Conscrierea ortodocsilor din 1805 inregistreaza pe credinciosii romani din oppidum, din targul propriu-zis si separat pe cei din villa (zona rurala a acestuia). Cele 32 de familii din Sfantu Gheorghe constituiau o parohie (matre) si dispuneau de biserica.

In perioada 1815-1848, la Regimentul de husari (cavalerie) nr. 11 Sfantu Gheorghe, care facea parte din armata imperiala austriaca, functionau si ofiteri romani: Gheorghe Popa (1830- 1843) - dupa avansarea sa de la gradul de sublocotenent la maistru cavalerie gradul II, un timp a fost si adjutant de comandant al regimentului; Gaspar Popp (1815), Matei Popp (1820), Maior Mircse (Mirtse) (1817-1832), Stefan Lady (1848), Alexandru Crainic (1848), Ioan Tet (1815-1816) - tatal viitorului general Czecz Janos. In conscriptia urbariala din anul 1820 sunt mentionate urmatoarele familii de romani: a) in Simeria sunt pomeniti juratii satului si locuitorii: Boér Gyorgy, Andreas Kurkuj, David Komsa, Nicolaus Komsa, Johannes .odor, Nicolaus Gyergyitze, Michael Sztán, Georgius Boér, Joannes Komsa, Nicolaus Vantsa, Stephanus Lapadat, Joannes Fula, Moses Bortsa; b) in Sfantu Gheorghe, printre jurati si locuitori sunt si urmatorii: Dragits Ilyés, Dragits Miklos, Duka Dávid, Lapadát István, Iliás Vántsa, .eodorus Olah, .eodoris Molduván, Joannes Majlát, Georgius Komsa, Stephanus Lapadát, Georgius Muskotar, Georgius Oláh, Michael Baloga, Ilias Daragits, Andreas Vojkui, Nikolaus Karatson, David Daragits, Nicolaus Daragits, David Duka, Georgius Sunkuj, Samuel Duka, Nicolaus Vantsa, Stephanus Vantsa, Vantsa Vantsi, Simeon Vántsa, Stephanus Vantsa, Joannes Vantsa, Georgius Sztojka, David Nutza, Georgius Boda, Bukur Bats, Ilias Vantsa, Joannes Vantsa, Michael Furmosz, Simeon Berkuj, Joannes Komsa, Simeon Karátson, Stephanus Daragits, Michael Daragits, Michael Frunza, Georgius Dragits, Alexius Daragits, Joannes Daragits, Joannes Raduly, Ilias Vantsa, David Duka, Josephus Baloga, Moses Baloga, Andreas Baloga, Stephanus Baloga, Joannes Duka, David Bunya etc. O conscriptie a romanilor din anul 1835 consemneaza in Sfantu Gheorghe 86 de capi de familii romani, scrisi nominal, cu 397 suflete si 26 de vaduvi si vaduve.

In 1839, o parte a targului Sfantu Gheorghe, desigur unde era biserica romaneasca, se numea "Sfantu Gheorghe Romanesc" (Olah Sepsiszentgyorgy). Informatia ne provine de la austriacul Ignaz Lenk von Treuenfeld, care preia aceasta denumire si mentioneaza ca nu era o localitate distincta ci figura cu acest nume in tabele de impozit impreuna cu targul Sfantu Gheorghe si cu satul Sfantu Gheorghe. Denumirea de Olah Sepsi Szint Gyorgy era data pentru partea de teritoriu liber al locuitorilor supusi Consistoriului ortodox (de la Sibiu). Informatia se poate corobora cu faptul ca in memoria colectiva a locuitorilor orasului, vechea strada Borviz se numea "Scheii romanilor din Sf. Gheorghe". In 1848, in timpul revolutiei, romanii din Sfantu Gheorghe au fost adunati in piata centrala a orasului si constransi sa treaca la una din confesiunile de expresie maghiara. In octombrie 1848 a murit, in conditii neelucidate, invatatorul Ioan Popovici. Cei care cunosteau imprejurarile mortii dascalului, "infricosati, terorizati, raspundeau: "N-am vazut, n-am auzit"", la intrebarile puse lor ulterior.

In timpul absolutismului austriac si al dualismului, o seama de personalitati romanesti au functionat in orasul Sfantu Gheorghe in diferite dregatorii de stat. Astfel este cazul lui Ioan Pipos (7 ianuarie 1822-10 octombrie 1888), jurist si om de stat roman, numit secretar de consiliu la tribunalul din Sfantu Gheorghe in perioada 1852-1854, apoi este transferat in functia de pretor al plasii (districtului) Ciuc-Cozmeni, pana in 1861.

In presa romaneasca din Ardeal, intre anii 1850-1918, este evidentiata solidaritatea nationala pentru sprijinirea reconstruirii bisericii si scolii romanesti din Sf. Gheorghe. Astfel, au fost publicate liste intregi pe localitati, cu mentionarea numelui, a profesiei si sumei date de fiecare in parte. Despre anii grei ai primului razboi mondial si despre primejdiile la care puteau fi expusi romanii, preotul Constantin Dimian scria intr-un raport al protopopiatului de Trei Scaunecatre Consistoriul sibian, la 14 martie 1917: "Ca nu poate pleca din localitate - pentru a face cercetari - decat cu aprobarea speciala de la autoritatile din Tg. Secuiesc sau Odorhei (...), dupa cate cunosc starea psihica a Sepsisangeorgenilor (maghiari), sunt intoleranti, nu numai acum, ci si in trecut chiar. O asemenea procedura s-a urmat in Sepsisangiorgiu si in 1848, cand au adunat pe ai nostri in piata si acolo i-au constrans a trece la una din confesiunile lor si sigur nu pot sustine si acum ca nu vor fi urmat tot asa (...), chiar si in alte comune, cum este Ozunul, Ojdula, ba chiar in Bretcu, se gaseste cate un sovinist de provoaca pe om direct a-si lasa legea si neamul (...). Chiar si parohului din Sepsisangiorgiu, Iosif Popoviciu, dupa ce a ramas vaduv i s-a facut propunerea ca sa se casatoreasca a doua oara si va fi primit ca preot reformat". Despre ceea ce a urmat, raportul intocmit de pr. Constantin Dimian catre Consistoriu, din 18 iunie 1917, mentiona faptul ca: "Din 32 de preoti cati existau in protopopiatul Treiscaune, au mai ramas numai 6", ceea ce arata ca "miscarea aceasta este pusa la cale pentru a se risipi oile, credinciosii, adica... Nu stiu cu ce vor fi (fost) invinovatiti preotii de au fost internati. Dupa cat cunosc eu, pe preotii Augustin Cosma, Ioan Toma, Moise Grecean si Nicolae Radoiu, acestia destul de prevenitori s-au purtat fata de conlocuitorii nostrii unguri. Se vede insa ca pornirea aceasta se estinde asupra celor noua comune matere, ai caror credinciosi nu stiu vorbi romaneste, precum: Aita, Belini, Cernat, Doboli, Lisnau, Micfalau, Ozun, Chichis, Sepsisangiorgiu. In toate aceste comune sunt cam 5613 suflete. La aceasta pierdere ne putem astepta...". Pentru romanii din judetul Trei Scaune, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a constituit o adevarata renastere nationala pe plan economic, politic, social, spiritual si cultural, fara a se leza demnitatea concetatenilor lor de etnie si de confesiune maghiara.

Unirea a insemnat si crearea institutiilor statului roman de drept (prefectura, primarii, plasi, politie, jandarmerie, revizorat scolar etc.), care au inlesnit locuitorilor romani din acest judet accesul la o viata demna in adevarata lor patrie, Romania Mare.

Primul primar roman al orasului Sfantu Gheorghe a fost Ilarie Aleman din Teliu, in august 1916, in timpul intrarii armatei romane in oras, cel care va deschide seria vrednicilor primari romani ai orasului din perioada interbelica: Izidor Rauca-Rauceanu, Nicolae Craciun, Eugen Sibianu s.a.

Situatia dramatica a romanilor din oras si din zona, de-a lungul istoriei, este reflectata si de petitia din septembrie 1937, inaintata de Aurora Fenyo catre primaria orasului, prin care solicita reromanizarea numelui de odinioara al familiei sale, in Bradu, afirmand ca: "Stramosii mei au fost romani de origine etnica... iar sub domnia ungurilor au fost siliti a se maghiariza".

Anul 1940 a adus pentru romanii din Sfantu Gheorghe aceleasi incercari si suferinte indurate de toti fratii lor cazuti sub stapanirea vremelnica. Ocupatia horthyista s-a instalat in primele zile ale lunii septembrie 1940 si a durat pana la 8 septembrie 1944. Printre primele masuri instituite au fost interzicerea limbii romane, prin ordonanta numarul 2 a Comandamentului Militar (horthyist) de ocupatie din oras, care avea urmatorul text: "Instiintare: In termen de 8 zile toate denumirile romanesti din oras sa fie inlocuite cu denumiri maghiare. Colonel baron Gaudernack Emil, comandant militar al orasului Sf. Gheorghe, 14 septembrie 1940".

In luptele din primele zile ale lunii septembrie 1944, desfasurate in apropierea orasului Sfantu Gheorghe, trupele romane au fost sprijinite de romanii localnici. Un grup de sateni din Sita Buzaului, Zabratau, Crasna si Bacel au capturat prin lupte zeci de militari inamici si un insemnat material de razboi. Dand dovada de un deosebit curaj, cetateanul Gheorghe Olaru din Dobarlau, printr-o actiune personala, a dezarmat 17 militari inamici. In luptele din preajma orasului au cazut eroic generalul Grigore Balan, locotenentul David Pais si multi altii. Orasul Sfantu Gheorghe a fost eliberat la 8 septembrie 1944, de ziua nasterii Maicii Domnului, moment de o deosebita importanta pentru istoria acestei urbe, atat de incercate de vitregiile vremii. A fost primul oras eliberat din teritoriul ocupat. In onoarea acestui important eveniment, primul document emis de primaria romaneasca, reinstalata in Sfantu Gheorghe la 10 septembrie 1944, a fost propunerea ca trei dintre strazile orasului sa se numeasca: "Strada Sfanta Maria", "Strada 8 septembrie 1944", "Strada Vanatorilor". Propunerea era motivata astfel: "In ziua de 8 septembrie 1944 (Sfanta Maria Mica), Vanatorii de munte au eliberat orasul Sfantu Gheorghe de sub ocupatia straina".

Eliberarea orasului Sfantu Gheorghe a fost un simbol al libertatii redobandite pentru toti romanii, si pentru cei ramasi pe loc, dar si pentru cei ce se intorceau in zona, dupa patru ani de refugiu. La 20 septembrie 1944 aparea in Sfantu Gheorghe primul ziar romanesc din Ardealul eliberat, Desrobirea, in care se relatau urmatoarele despre patimile romanilor in cei patru ani de ocupatie ungara: "Viata lor [a romanilor] in cei patru ani de civilizatie maghiara a fost un chin, erau mai mult la politie si in temnita decat acasa. Unguri au ramas destui in orase si sate, afara de tineret, care s-a inrolat in "vitezele" armate ale lui Horthy, sau de cei care au fost uneltele teroarei impotriva "valahilor" si a omeniei. Printre romanii care ne-au inconjurat se gaseau si unguri. Si de la unii si de la altii am aflat ca stapanirea maghiara i-a dus la sapa de lemn. Despre functionarii romani, nici vorba. Nici unul n-a fost mentinut in slujba. O adevarata prigoana a fost indreptata impotriva tuturor acelora care indrazneau sa graiasca in "limba valaha" pe strazile orasului. Atmosfera orasului era "viciata" daca un roman ar fi strigat pe Dumnezeul credintei lui in limba in care s-a nascut. Cat priveste religia, apoi aceasta

era considerata drept cea mai mare dusmana a statului maghiar. Un tablou sumar, dar revelator pentru atmosfera ce a caracterizat cei patru ani de ocupatie, orasele si satele din Secuime si din intreg Ardealul de Nord".

Din septembrie 1944, se instaleaza din nou autoritatile romane in Sfantu Gheorghe. Din pacate, acestea n-au functionat decat trei luni, si sperantele de reluare fireasca a cursului vietii romanesti, intrerupta la 1940, au fost spulberate.

Momentului de euforie al victoriei i-a urmat episodul retragerii trupelor maghiare si germane din toamna anului 1944, care in semn de razbunare au distrus tot ce le-a iesit in cale, provocand pierderi similare cu cele ale razboiului. La 15 noiembrie 1944, administratia romaneasca primeste o noua si grea lovitura. Sub presiunea "aliatului" sovietic instalat in judet, cu largul concurs al unor elemente horthyiste readuse de valul noului curent "democratic" in fruntea administratiei locale, autoritatile administrative romanesti au fost nevoite sa se retraga in localitatea Prejmer, din judetul Brasov. In mod paradoxal, pentru Trei Scaune functiona o asa-zisa "prefectura populara" (de fapt maghiara) si prefectura legala, aflata in "exil" in judetul invecinat.

Pentru aceasta din urma, arhiva nu s-a pastrat, din nefericire. In schimb, pentru cea "populara", rezulta din arhive ca prea multe nu s-au schimbat fata de 1940-1944. Documentele sunt redactate exclusiv in limba maghiara, putinele documente in limba romana sunt circulare emise de autoritatile din Bucuresti. Dupa 1944, in conditiile istorice cunoscute, in mod deosebit in timpul Regiunii Autonome Maghiare, comunitatea romaneasca nu s-a putut reface demografic si afirma cultural decat intr-o mica masura.

Orasul a cunoscut o dezvoltare deosebita dupa reorganizarea administrativ-teritoriala din 1968, cand a devenit resedinta judetului Covasna, iar din anul 1982 a fost ridicat la rangul de municipiu. In proiectarea si dezvoltarea urbanistica a municipiului, o contributie importanta au adus-o mai multi arhitecti si ingineri proiectanti, printre care se numara: Drunek Zoltan, Constantin Busnel, Oliver Emil Riti, Bodor Martin, Eva Richter, Nylos Jozsef, Viviane Gheorghiu, Virgil si Stela Florea, Paul Chiriacescu, Mihai Covaciu, Nemeth Csaba, Haromi Jozsef, Tiberiu Soos, Ioan Ursache, Titus Chirila, Ioan Dumitrescu, Olosz Gergely, Kopacz Istvan s.a In zilele revolutiei din decembrie 1989, dupa euforia prilejuita de caderea dictaturii, populatia romaneasca a municipiului a fost supusa sistematic intimidarilor din partea unor numerosi etnici maghiari. Zeci de intelectuali si alte categorii profesionale de romani au creat un adevarat exod, parasind orasul din cauza statutului de nesiguranta si insecuritate. In dimineata zilei de 20 martie 1990, in zona centrala a municipiului Sfantu Gheorghe au fost afisate liste cu intelectuali romani, membri ai "Vetrei Romanesti". Asociatiile cultural-crestine si civice romanesti, sustinute de filialele judetene ale tuturor partidelor politice romanesti, in ziua de 13 aprilie 2000, au organizat un miting la care au participat peste 2000 de romani din Sfantu Gheorghe, Intorsura Buzaului si Covasna, care au protestat impotriva marginalizarii lor in propria tara. In municipiul Sfantu Gheorghe, resedinta judetului Covasna, isi au sediul principalele institutii judetene - Prefectura Judetului, Consiliul Judetean, institutiile de stat descentralizate - directii, agentii, oficii, inspectorate de cultura, invatamant, sanatate, agricultura, silvicultura, Curtea de conturi, protectia drepturilor mediului, copilului, tineret si sport, constructii si urbanism, cadastru si geologie, posta si telecomunicatii, protectia consumatorului, precum si mai multe banci, tipografii, societati comerciale si de prestari servicii, cinematografe, spitale s.a.

In subordinea Ministerului Justitiei sunt: Tribunalul Judetean, Judecatoria Sf. Gheorghe, Parchetul de pe langa Tribunal si Judecatorie. Ministerul de Interne are in subordine Inspectoratul Judetean de Politie, Comandamentul Judetean de Jandarmi, Grupul Judetean de Pompieri, Inspectoratul Judetean de Protectie Civila, Directia Judeteana a Arhivelor Nationale.

In martie 1990 a fost infiintata Sectia Judeteana Covasna a Serviciului Roman de Informatii. Intre anii 1990-2001, Sectia a fost condusa de col. Ioan Florescu, col. Dorel Andras, col. Laurentiu Stamatescu. De la reinfiintare, Comandamentul Judetean de Jandarmi este condus de col. Aurel Serb. De-a lungul anilor, Grupul judetean de Pompieri a fost condus de: col. Ioan Trif (1968- 1976), col. Ilie Rada (1976-1982), col. Mihai Ardelean (1982- 1990), col. Mihai Frateanu (1990-1997), col. Ilarion Cocerhan (din 1997 si in prezent).

Inspectoratul Judetean de Protectie Civila a fost condus de: col. Gheorghe Bunaciu (1968-1979), col. Mihai Ursu (1979- 1982), col. Simion Cosma (1982-1992), col. Ioan Opran (1992-2000), col. Ioan Florescu (2000 si in prezent), Directia Judetena a Arhivelor Nationale a fost condusa de: Arvay Iosif (1954-1971), Vasilica Szasz (1971-1987), Dan Vasile Baicu (1987 si in prezent). Ministerului Apararii Nationale ii sunt subordonate: Centrul Militar Judetean, Cercul Militar (Casa Armatei) si unitatile militare din teritoriu. Incepand cu 15 mai 1965, conform ordinul Marelui Stat Major al Fortelor Armate, in cadrul Brigazii Vanatori de Munte Brasov se infiinteaza Batalionul 22, dislocat in Garnizoana Sfantu Gheorghe, unitate infiintata in 1939, care s-a acoperit de glorie in luptele din timpul celui de-al doilea razboi mondial, si este continuatoare a celorlalte structuri ale armatei romane care si-au desfasurat activitatea in Sfantu Gheorghe dupa 1 Decembrie 1918. Din 27 octombrie 1974, unitatea poarta denumirea de "Batalionul 22 Vanatori de Munte Ciresoaia". In perioada 1965-2001, unitatea a avut urmatorii comandanti: col. Mircea Bucur (1965-1969), col. Nicolae Nicsa (1969-1972), col. Mihai Sava (1972-1975), mr. Grigore Carstea (1975-1982), cpt. Ioan Florescu (1982-1985), mr. Mihai Ciuta (1985-1989), mr. Viorel Zah (1989-1990), lt. col. Jenica Chiper (1990-1992), col. Ilie Puran (1992-1998), lt. col. Nicolae Cimpoca (1998-2000), col. Eugen Ghiorghioiu (2000 si in prezent). De la infiintarea judetului, in 1968, Inspectoratul Judetean al Ministerului de Interne Covasna a avut urmatorii comandanti: col. Rudolf Izsak (1968-1972), col. Ioan Hanches (1972-1984), col. Mircea Dupac (1984-1989), col. Gavril Ardelean (1989- 1991), col. Gheorghe Magureanu (1991-1999), col. Marcel Stoica (1999- 2001), col. Constantin Scurtu (2001 si in prezent).

Tribunalul Judetean Covasna a fost condus de magistratii: Toader Sandor (1968-1971), Vasile Muresan (presedinte, 1972-1990), Andrei Ordog, presedinte, Lucia Anton, vicepresedinte (1990-2002). Judecatoria Sfantu Gheorghe a avut ca presedinti pe: Andrei Csakany, Gustav Bauer, Maria Iacob (1985-1990), Doina Maria Roth (1990 si in prezent). Procuratura Judetului Covasna si apoi Parchetul de pe langa Tribunalul Judetean Covasna, in perioada 1968-2001 a avut urmatorii conducatori: Ioan Neaguly (1968-1985), Radu Octavian Tomus (1985-1990- intre anii 1974-1985 si 1990-1995, a fost procuror sef adjunct), Attila Luppinger (1990-1998), Teodor Tripon (1998-2002), iar cel de pe langa Judecatoria Sfantu Gheorghe, Elena Ciobanu (1985-1998) si Ioan Ciucu (1998 si in prezent).

De-a lungul anilor, municipiul Sfantu Gheorghe, resedinta judetului Covasna, a fost vizitat de o seama de demnitari de stat, in randul carora s-au aflat suveranii Romaniei, Ferdinand,Carol al II-lea si Mihai I; presedintii Romaniei: Nicolae Ceausescu, Ion Iliescu si Emil Constantinescu; prim ministrii ai Guvernului Romaniei, Nicolae Iorga, Miron Cristea, Petru Groza, Ioan Gheorghe Maurer, Ilie Verdet, Constantin Dascalescu, Petre Roman, .eodor Stolojan, Radu Vasile si Adrian Nastase, presedintii Parlamentului Romaniei, Oliviu Gherman,Valer Dorneanu, alti ministri, parlamentari, oameni politici, academicieni, oameni de cultura, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane: patriarhii Miron Cristea, Justinian Marina, Justin Moisescu si Teoctist Arpasu, mitropolitii Ardealului, Nicolae Balan, Nicolae Colan, Nicolae Mladin, Antonie Plamadeala si alte inalte fete bisericesti. Aflat in vizita la Sfantu Gheorghe in august 1998, vicepresedintele Camerei Deputatilor, Adrian Nastase a declarat: "Tara noastra nu trebuie sa devina un poligon de incercare privind drepturile minoritatilor", iar presedintele Ion Iliescu, in ziua de 23 mai 2001, a spus: "A sosit momentul sa punem capat dezbinarii, incrancenarii si urii dintre cele doua etnii din aceasta zona".

Din initiativa societatii civile romanesti, in fiecare an, in jurul datei de 23 aprilie, Primaria municipiului organizeaza o suita de manifestari cultural-aristice, sportive si de divertisment, sub genericul Zilele "Sfantu Gheorghe". De 8 septembrie, in fiecare an, in organizarea asociatiilor veteranilor de razboi si a ofiterilor in rezerva, este marcata eliberarea orasului de sub ocupatia horthyista.

Municipiul Sfantu Gheorghe este infratit cu mai multe orase din tarile invecinate. In apropierea municipiului se afla statiunea de interes local Sugas-Bai. Aflat doar la 30 km distanta de marea asezare urbana care este Brasovul, municipiul Sfantu Gheorghe are traditionale, multiple si benefice legaturi cu orasul de sub Tampa si cu asezarile invecinate din Tara Barsei.

Desi viata bisericeasca a romanilor din Sfantu Gheorghe este mult mai veche, primul preot cunoscut pana acum este din 1767, Achim Matei, nascut in Rasnov. Documente descoperite recent arata ca in anul 1790, prin incuviintarea Gubernului Transilvaniei, s-a ridicat biserica ortodoxa, fiind mentionat preot paroh, Zosim Popoviciu.

Biserica, avand hramul "Sfantul Nicolae", a fost ridicata in mijlocul cimitirului, "dupa obiceiul satelor secuie", cladita din lemn, afara de turnul-clopotnita, care, mai tarziu, in 1802, a fost zidit din piatra si a ramas astfel pana astazi.

La inceputul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea, ortodocsii din Sfantu Gheorghe erau in masura sa-si dovedeasca in fata superiorilor capacitatea de a intretine in parohia lor preot "pe viitorime, pe David Barbat, tanar din Sercaia- Fagaras - impodobit cu talent bun si cu toate calitatile cerute, ducand o viata de purtare buna". Deceniul 7 al secolului al XIX-lea, incepand din anul 1862, a fost dominat in Sfantu Gheorghe de preocuparea pentru ridicarea unei noi biserici si scoli confesionale, edificiile celor doua institutii ridicate cu un secol in urma fiind "cu totul ruinate". Obstea bisericeasca din "San-Georgiu" s-a adresat, in acest sens, "Guvernului Regal al Marelui Principat al Transilvaniei" si Consistoriului Episcopesc din Sibiu, solicitand un "loc erarial" (proprietatea statului) in zona centrala a orasului (intre cladirile actuale ale Bibliotecii Judetene si ale Grupului Scolar "Oltul"). In referatul sau, protopopul Ioan Moga din Valcele constata entuziasmat si increzator ca locul erarial cerut "e foarte bun si corespunsetoriu scopului nostru, e in piata Szent Gyorgiului, in rend oblu cu cassele Pretoriale [ale primariei si prefecturii], in loc ridicat, desfetat, cu vaza si destul de mare pentru zidirea bisericei, schoalei si a casei parochiale".

Consistoriul din Sibiu intervine si el pe langa Inaltul Guberniu, sustinand "o solutie mangaiatoare pentru crestinii nostri", insistand, "cu durere", ca guberniul "sa binevoiasca in parinteasca sa considerare a nu trece cu vederea aceasta fierbinte si pia cerere a obstei noastre greco-ortodoxe din Sepsi Sz. Giorgy si a-i da o resolutiune favoritore, spre multumirea si mangaierea ei cea sufleteasca". Guberniul, insa, cere din nou deslusiri, "in patru puncte", autoritatilor locale maghiare.

Acestea, vizibil incomodate de solicitarea romanilor, dar neputandu-i refuza pe fata, temporizeaza rezolvarea cererii, facand imposibila solutionarea ei favorabila. Dupa atatea interventii desarte si asteptare, aproape revoltati, oricum imputand explicit tratamentul nedrept la care erau supusi, credinciosii romani din Sfantu Gheorghe hotarasc recladirea celor doua edificii - biserica si scoala - pe vechiul amplasament. Si totusi, spre sfarsitul anului 1866, in cadrul intrunirii Sinodului Protopresbiterian, protopopul Ioan Moga evoca, "cu nadejdea si imaginatia unui lider vizionar", momentele glorioase cand obstea locala va detine edificiile sale importante in centrul orasului Sfantu Gheorghe, pe terenul erarial aprobat.

Pentru ridicarea acestei biserici s-a emis o circulara a Arhiepiscopiei Ortodoxe a Sibiului, redactata din indemnul Mitropolitului Andrei Saguna, in 1870, prin care au fost colectate fonduri publice din intreaga mitropolie pentru refacerea bisericii si a scolii confesionale din Sfantu Gheorghe. "Stim cu totii, iubitilor - arata atunci marele ierarh - intre ce imprejurari critice au trait confratii nostri din tinutul Secuimii si traiesc inca si pana in ziua de astazi. Cu totii simtim daunatoarele urme ce le-au lasat influenta timpului de mai inainte asurpa crestinilor nostri din Secuime. Nicaieri nu este amenintata nationalitatea si confesiunea ca acolo". Cauza care a determinat credinciosii ca prin fortele lor proprii sa-si zideasca o noua biserica in locul celei de lemn, a fost sporirea numarului lor.

Ctitori ai bisericii celei noi, tot cu hramul "Sfantul Nicolae", au fost: preotul Alexe Popoviciu, judele urbarial Alexe Onitiu si Mihail Barbieru. Fotografiile lor, expuse intr-o singura rama, erau atarnate pe pridvorul corului. In anii 1870-1871 se publica lista contribuabililor din Brasov si Cluj care au facut donatii pentru construirea bisericii si scolii romanesti. In 1871, biserica primeste un ajutor de la comunitatea din Valcele. La sarbatorirea a 25 de ani de activitate a Mitropolitului Andrei Saguna, la Valcele s-a slujit Sfanta Liturghie, la care a participat si preotul si crestinii din Sfantu Gheorghe. Si cu acest prilej s-au colectat bani pentru ajutorarea bisericii din Sfantu Gheorghe. S-au adresat multumiri contribuabililor din Brasov, Trei Scaune si Hagig pentru ajutorul acordat renovarii bisericii si scolii. In 1879, pentru achizitionarea tamplei bisericii, s-au facut colecte in Poiana Sarata, Bretcu, Purcareni. Din multitudinea documentelor care vorbesc depre efortul romanilor din Sfantu Gheorghe de a-si construi biserica si scoala, interesant este si urmatorul: "Sedinta Sinodului Parochial, tinutu la 16 iunie, anul 1868, in Sepsi Szent György, in Casa Parochiala greco-ortodoxa, sub Archiepastoria Exelentii Sale Inalt Arhiepiscop si Mitropolit Andreiu Barone de Saguna, sub presedintia cinstii sale Parochului local Alecsiu Popoviciu, Protopopiatul Tractului Hidvegului, in privinta socotelii fundatiunii Bisericii g.o. a Sepsi Szent Györgyiului, amasurat [potrivit] decisiunii a Sfantu Sinod Eparchial la Sibiu, tinut in 22 martie 1864, foaia 224, in intelesul §43, unde li s-au incredintatu gotsmanului Michailu Vancia si curatorului Ion Vancia o mica fundatiune prin colecta de la benefacatori adunata in folosul Sfintei Bisericei noastre, care fundatiune prin obligatii cu interes [dobanda] s-au si dat in anul 1867, adeca suma de 191 florini, prin care la aceasta suma interesul s-au si primit 22 f.

v.a. si adaogandu-sa langa capital, care pre anul 1868 cu interesu pre langa obligatii prin urmatoarele in folosul Sfintei Bisericii noastre s-au si impartitu cu dobanda pana la 4 decembrie a.c. Cu aceasta s-au incheiatu sinodul Parochial si cu subscrierea numelor s-au intaritu. Un alt sponsor generos local a fost "deputatul George Szoci, care a daruit 100 fl. bani gata".

Formatul bisericii este dreptunghiular, fara abside. Altarul este despartit de naos prin tampla de lemn, in partea din spate a naosului este suspendat pe stalpi podisorul, iar intrarea se face prin tinda pe care se afla zidit turnul vechi de la 1802. In forma initiala, plafonul era drept, fara bolta. Cu ocazia reparatiei capitale efectuata dupa cutremurele din 1977 si 1990, tavanul a fost refacut sub forma de bolta si biserica pictata in fresca de catre pictorul Gheorghe Munteanu. Ferestrele sunt mari si inalte, iar geamurile sunt cu vitralii, reprezentand diferite scene si sfinti.

Iconostasul este impodobit cu icoane fixate pe el, pictate in anul zidirii, 1872, de catre pictorii Gh. Marinescu din Resita si Gh. Stoienescu din Bucuresti. Printre piesele de valoare documentar-istorica ale vechii biserici se afla si: protocolul botezatilor din 1793-1813, protocolul cununatilor de la 1813- 1985, protocolul mortilor de la 1813-1925, protocolul de circulare in 1839-1870, protocolul botezatilor de la 1865-1934, cartile de cult Kiriacodromion 1855; Pentiocostar din 1800; Mineiul pe noiembrie, din 1804; Biblia de la 1856; Molitvelnic 1874; carti din biblioteca parohiala incepand cu anul 1877- 1917, icoanele de la 1782, care se afla pe catapeteasma. Printre obiectele de metal pretios se afla si patru sfesnice de argint, de data mai recenta (1937). Pe o carte bisericeasca din 1804 este scris un pomelnic in care figureaza nume ca: Zoita, Sultana, Pana, Pantazi, Scarlat, ce amintesc de Compania greceasca (de aromani) de negustori din localitate.

In anul 1916, biserica a fost transformata in grajd pentru caii trupelor germane, fiind grav avariata. Pr. Iosif Popovici a fost inchis in perioada octombrie 1915 - vara anului 1917, desi la proces, in 6 decembrie 1916, a fost declarat nevinovat. Prima initiativa, de dupa infaptuirea Marii Uniri de la 1918, intreprinsa de comunitatea romaneasca a fost constituirea, in ziua de 9 ianuarie 1919, a unui comitet parohial pentru refacerea bisericii, in frunte cu preotul Iosif Popoviciu. In timpul acestor lucrari de reparatie, slujbele religioase s-au facut in Sala festiva a Prefecturii, unde s-a improvizat un altar, iar la sarbatori nationale serviciul religios se facea in piata, transformata mai tarziu in parc orasenesc. Primul ajutor pentru inceperea lucrarilor a fost dat de catre stat, in suma de 48.703 lei (la 23 mai 1920), drept despagubire de razboi pentru distrugerea bisericii de armata austroungara. In fruntea comitetului de refacere a bisericii a fost ales judecatorul dr. Ilie Oltean, care reuseste ca, in ianuarie 1922, sa predea biserica reparata dupa planurile facute de Dumitru Pascu, arhitectul orasului.

Printre cei care au dat ajutor refacerii bisericii au fost: generalul Mihail Todicescu, comandantul garnizoanei militare locale, care, impreuna cu ceilalti ofiteri, a donat un policandru electric. Clopotele, aduse de la Sibiu (executate de firma Schieb), au fost donate de credinciosul Ieremia C. si Vasile Mosora - senator, originar din partile Batanilor. Unul dintre cele mai importante evenimente petrecute dupa 1918 a fost vizita Mitropolitului Nicolae Balan, prilejuita de noua sfintire a bisericii, oficiata in aprilie 1923: "Acest binecuvantat act al Sfintirii Bisericii din Sfantu Gheorghe s-a facut - spunea cu acest prilej marele ierarh - in cea dintai vizitatiune canonica dupa instalarea noastra. Eu, Mitropolit, am facut-o pentru a cunoaste situatia si pentru a duce un cuvant de incurajare celor in care constiinta romaneasca incepe sa se reaprinda de sub jugul instreinarii". Cu aceasta ocazie, mitropolitul a mai intreprins o serie de vizite pastorale si in alte parohii din judetul Trei Scaune. Despre aceasta vizita, Telegraful Roman relateaza: "Pe drum, pana la Sfantul Gheorghe [mitropolitul] a fost intampinat la garile frumos impodobite din Harman, Prejmer, Chichis si Ozun de popor mult, romani si sasi chiar, in frunte cu preotii si intelectualii, cu cantecele copiilor de scoala, in sunet de muzica si calde cuvinte de bun-venit. La intrarea pe teritoriul judetului Treiscaune au iesit intru intampinare prefectul judetului si comandantul de jandarmi. La gara din Sf. Gheorghe, imbracata in podoabe de mare praznic, multime mare de intelectuali, preotimea protopopiatelor Sf. Gheorghe si Oituz, corpul ofiterilor din garnizoana de acolo, autoritatile locale, reprezentantii tuturor confesiunilor si institutelor culturale vin sa salute pe cel ce vine intru numele Domnului. Dupa cuvintele de bun-venit si raspunsul mitropolitului se formeaza cortegiul spre oras, unde, sub o impunatoare poarta de triumf, asteapta primarul orasului in fruntea consiliului orasenesc. De aici, pe marginea drumului se insiruie copii de scoala si elevele scolii normale, iar la prefectura, in fruntea corpului functionarilor administrativi asteapta subprefectul. Aici, in palatul judetului, este gazduit I.P.Sf. Sa si se fac indata receptiunile, intai armata, preotimea ortodoxa, reprezentantii confesiunilor greco-catolica, reformata, unitariana, israelita, justitia, administratia, politia, revizorul scolar, directorul fabricii de tutun, directorul liceului reformat. In aceeasi zi, dupa amiaza, I.P.Sf. Sa a sfintit orfelinatul orfanilor de razboi. In discursul pe care l-a tinut a laudat silintele comitetului local al Societatii Vaduvelor si Orfanilor de Razboi, in fruntea caruia sta colonelul M. Todicescu, si indeamna societatea sa ingrijeasca de orfani, substituind pe parintii lor. Sfintirea bisericei a inceput cu vecernia mare de vineri seara. A doua zi, dupa actul sfintirii, a fost liturghie solemna, slujita de I.P.Sf. Sa, asistat de membrii suitei si de 20 de preoti din partea locului. La masa comuna au luat parte 150 de persoane si s-au rostit multe cuvinte de fratietate si de imbarbatare la munca mare ce trebuie desfasurata pentru ridicarea moralului si reinvierea romanismului in aceste parti". La terminarea vizitei pastorale, Inaltul ierarh a participat la sedinta Consiliului Parohial din Sfantu Gheorghe, tinuta in sala Prefecturii, in ziua de 13 mai 1922, sub presedintia dr. Romulus Oltean. Cu acest prilej, Mitropolitul Balan a multumit tuturor pentru eforturile lor de pastrare a credintei si romanismului. Atunci s-a luat hotararea infiintarii protopopiatului ortodox la Sfantu Gheorghe, ca semn al infloririi si dezvoltarii bisericii din acest judet. Primul protopopiat, de la Oituz, avea ca preot titular pe pr. Ioan Rafiroiu, iar al doilea pe pr. Aurel Nistor, ambii nascuti in comuna Araci. Parintele Aurel Nistor a supravegheat bunul mers al protopopiatului pana in 1940, cand s-a refugiat in Brasov.

La acesta sedinta s-a pus problema construirii unei catedrale, ce trebuia sa constituie triumful ortodoxiei pe aceste plaiuri. In urma unei cereri din 1923, facuta de epitropul bisericii, Eugen Sibianu, Prefectura judetului Trei Scaune a atribuit parohiei ortodoxe terenul viran de langa cladirea actuala a Bibliotecii Judetene (locul "erarial" solicitat in 1862 pentru construirea bisericii si pe care nu l-a obtinut atunci). O parte din acest teren a fost cedat ulterior, in imprejurari oculte, Liceului Szekely Miko, iar cealalata a fost data pentru zidirea sediului Preturei (local in care functioneaza astazi Muzeul Carpatilor Rasariteni).

In 1924, Adunarea Eparhiala aproba cererea Oficiului Parohial si drept urmare, Consiliul Parohial trece la construirea casei clopotarului, din lemn, si acoperita de sindrila, situata in imediata apropiere a bisericii. Aceasta lucrare se face ridicandu-se in mijlocul ei o troita sfanta care dainuieste pana la sfarsitul anului 1940, cand a fost doborata de cetateni sovini din localitate, dupa care si gardul parcului este nimicit pentru a doua oara (fara a cunoaste atunci acest episod, prin grija Ligii cultural-crestine "Andrei Saguna", cu sprijinul Ministerului Culturii, in anul 1995, pe locul troitei daramate a fost ridicat un impunator monument al Mitropolitului Andrei Saguna, opera a sculptorului bucurestean Paul Vasilescu).

Printr-un memoriu adresat in septembrie 1925 primariei orasului, consiliul parohial reia problema construirii unei noi biserici ortodoxe in Sfantu Gheorghe. Pusa in dezbaterea Consiliului local, consilierii de etnie maghiara nu aproba cererea. In semn de protest, parintele protopop Aurel Nistor, preotul paroh Iosif Popovici si consilierul Gheorghe Axente parasesc lucrarile sedintei.

Dupa numeroase si consecvente demersuri intreprinse de Comitetul local de constructie a noii biserici, in anul 1938, toate lucrarile pregatitoare inceperii noii catedrale ortodoxe din Sfantu Gheorghe erau finalizate. Un cadru favorabil realizarii ei a fost crearea unei forme de organizare administrativ-teritoriala, Tinutul Bucegi, de care a apartinut si judetul Trei Scaune, intre anii 1938-1940.

Acesta si-a insusit problema catedralei, ridicand-o, de la una locala, la una de interes si valoare generala, nationala. Meritul apartine rezidentului regal al Tinutului Bucegi, profesorul universitar Gheorghe Alexianu, cel care a dispus refacerea proiectului de la o valoare initiala de 5-6 milioane lei, la una de trei ori mai mare, respectiv de 18 milioane lei.

In ziua de 20 septembrie 1939, s-a pus piatra fundamentala a cladirii, in cadrul unei entuziaste adunari. Dupa oficierea serviciului religios s-au rostit din partea invitatilor mai multe discursuri. Au vorbit: prof. Gheorghe Alexianu, ctitorul si fondatorul noii catedrale, Nicolae Zigre, ministrul Cultelor

si Artelor, protopop Aurel Nistor, Nicolae Craciun, primarul

orasului, Ioan Baleanu, prefectul judetului s.a. La semnarea

Dictatului de la Viena, constructia bisericii ajunsese pana la cupola. Catedrala are o suprafata de 900 mp, o inaltime de 45 m si o capacitate de 2000 de persoane. Planurile au fost intocmite de Berechet Ionescu, arhitectul Patriarhiei, iar lucrarea a fost incredintata inginerului Tiberiu Eremia. Stilul este cel brancovenesc, dupa modelul maestrilor Herescu si Antoniu.

Primul preot slujitor cunoscut a fost Achim Matei (1767), urmat de Zosim Popoviciu, care a oficiat in biserica veche in anii 1790-1833. El este probabil cel dintai preot din familia Popovicenilor ce au slujit cu scurte intreruperi credinciosii orasului Sfantu Gheorghe mai bine de un secol. I-a urmat Gheorghe Popoviciu (1833-1848), respectiv Ioan Popoviciu (1848-1851, omorat in timpul revolutiei de la 1848-1849). Locul unde au fost inmormantati preotii din familia Popoviciu este cel pe care e ridicata astazi cripta familiala, in cimitirul bisericii ortodoxe din Sfantu Gheorghe. Sirul familiei Popovici este intrerupt, numai pentru 4 ani, de catre preotul Daniel Barbat (1851-1855). In 1855 isi incepe slujirea ctitorul bisericii, preotul Alexe Popoviciu, care alaturi de judele urbarial Alexe Onitiu si de credinciosul Mihail Barbieru, termina zidirea bisericii si scolii confesionale romanesti. Preotul Gheorghe Hamzea (din Bretcu) pastoreste numai patru ani (1900- 1904), apoi, la cererea proprie este transferat in satul natal,Bretcu, unde va fi si inmormantat in curtea bisericii. Preotul Iosif Popovici va sluji altarul bisericii din Sfantu Gheorghe intre anii 1904-1939. Dupa moarte sa, intreaga avere o lasa bisericii din localitate si infiinteaza doua fundatii: una pentru infiintarea corului ASTRA si una pentru scolarizarea unui ucenic roman. Dupa infiintarea Protopopiatului Sfantu Gheorghe, in acest oras vor exista doua parohii, cea de-a doua fiind pastorita de parintele protopop Aurel Nistor (1924- 1940). In anii 1939-1940, al doilea preot a fost Gheorghe Grovu. In urma presiunilor autoritatilor de ocupatie, in toamna anului 1940, cei doi preoti au parasit orasul, parohia ramanand vacanta pana in 1942.

Anul 1940 a adus si pentru comunitatea si biserica romaneasca din Sfantu Gheorghe grele incercari. Despre starea de lucruri creata dupa aceasta data, un raport intocmit de preotul Mihail Grecu pe anul 1941 arata urmatoarele: "Averea parohiei, care consta in case, a fost luata spre administrare de catre organele administrative, afara de casa protopopeasca, care inca in luna noiembrie a fost inchiriata "Societatii Tinerilor Catolici", pentru suma de 3600 lei lunar. In casa parohiala si altele au fost plasati refugiatii. Dupa interventii repetate, casele au fost puse la dispozitia parohiei. Am incredintat pe credinciosul Gheorghe Barla, singurul care mai are curajul sa se afirme ca roman, cu administrarea averii, pana la stabilirea din nou in localitate a unui preot. Pamantul primit prin reforma agrara, in hotarul comunei Szotyor [Coseni] a fost pus sub sechestru. Arhiva parohiala si biblioteca au fost duse la Primaria orasului. Arhiva protopopeasca si unele din matricole au fost duse de catre Par. Protopop A. Nistor. Situatia catedralei, in constructie, inca nu este lamurita. Din convorbirile pe cari le-am avut la Primaria orasului, am constatat ca terenul pe care s-a cladit s-a intabulat pe parohie numai dupa arbitrajul de la Viena, asa ca Primaria a cerut anularea intabularii. Biserica veche a suferit avarii in urma cutremurului, iar cimitirul a fost devastat de catre grupuri raufacatoare, poarta si ingraditura au fost de asemenea distruse". Raportul era semnat si de V. Bogdan, care indeplinea functia de secretar eparhial.

Materialul de pe santierul catedralei a fost impartit la cetateni pentru a-si construi locuinte, iar mare parte din el a fost furat. In subsolul catedralei, armata maghiara a amenajat un adapost antiaerian. Din cei 2119 credinciosi romani (reprezentand 20% din locuitorii orasului de pina la Dictat) au ramas doar ... 40 in anul 1940! Preotul Gheorghe Grovu din Sf. Gheorghe trimite Mitropolitului Nicolae Balan, la 8 noiembrie 1940, o scrisoare in care, printre altele, spunea ca: "am ramas langa sfantul altar, ca sa-mi indeplinesc misiunea de preot si duhovnic in parohia ce mi-a fost incredintata spre pastorire. Atunci [dupa pronuntarea dictatului de la Viena] nu prevedeam toate nenorocirile prin care trebuia sa trecem dupa ocupatie". Referindu-se la soarta catedralei, arata ca aceasta "a fost confiscata pe seama statului", iar cei care erau obligati sa treaca la cultele maghiare erau "chemati la primarii, de notari, aproape cu de-a sila".

Dupa plecarea preotului Grovu, cel care avea sa ingrijeasca de sufletele deznadajduite ale romanilor din oras a fost preotul Alexandru Petrut, unul din cei patru invatatori hirotoniti preoti, dupa semnarea Dictatului, de catre Episcopul Nicolae Colan al Clujului, pentru zona Secuimii. Datorita imprejurarilor, pr. Alexandru Petrut a slujit in mai multe biserici, ajungand apoi sa administreze Protopopiatul ortodox din

Sfantu Gheorghe, evacuat la Prejmer, protopopiat creat vremelnic, in 1942, pentru a administra parohiile din Secuime ce nu au intrat in teritoriul ocupat. Absolvent al Scolii Normale, nascut pe Valea Somesului, preotul Petrut, in acesti ani grei a tinut loc de protopop, preot, diacon si clopotar si in parohii din zona ocupata, fapte ce i-au provocat o serie de necazuri din partea autoritatilor maghiare. Era chemat de jandarmi sa fie cercetat si in timpul slujbelor, fiind de multe ori scos afara din biserica, in timpul savarsirii lor. De comun acord cu credinciosii din unele parohii ramase in Ardealul de Nord, el mergea sa slujeasca in zile de duminica sau sarbatori, pentru ca acestia sa nu se simta parasiti. In toamna anului 1944, un cetatean maghiar al orasului Sfantu Gheorghe, membru al serviciului de Siguranta, venind la Oficiul parohial sa-l aresteze, a incercat sa-l impuste in cap, insa glontul a ricosat in bordura sobei de teracota, ajungand in piciorul drept si ranindu-l. Cazut la pamant, pr. Alexandru Petrut a fost ridicat de un vecin maghiar, care l-a dus pe ascuns la spitalul orasului. Publicatia Tribuna din Sibiu, din 14 septembrie 1944, consemna evenimentul eliberarii orasului Sfantu Gheorghe, din 8 septembrie 1944, in acelasi spirit al bucuriei: "Nu exista rastignire fara inviere. Am vazut rastignirea neamului si a pamantului transilvan. Cu inima stransa de durere, Dumnezeu ne-a fost dat sa vedem Invierea. Rara bucurie pentru vietuitorii aceleiasi epoci. Niciodata, ca in zilele acestea de adevarata apoteoza romaneasca, nu ne-am dat mai bine seama de cuvintele: Nu exista inviere fara rastignire. Da! Am vazut Invierea dreptatii! Indreptandu-ne spre nedreptul hotar inima batea sa ne sparga pieptul. Ne apropiam doar de altarul patimirilor romanesti, de bisericile vaduvite de crucea valaha, de preoti si de simtirea romaneasca". Duminica, 8 octombrie 1944, a avut loc primul serviciu divin dupa eliberarea orasului. S-a oficiat Sfanta Liturghie si apoi Parastasul pentru eroii cazuti in luptele de eliberare a orasului.

De o organizare a vietii religioase in Protopopiatul ortodox Sfantu Gheorghe, in toamna anului 1944, nu se poate vorbi. Absenta preotilor in parohii, distrugerea multora dintre biserici, frica majoritatii credinciosilor romani de a reveni la ortodoxie, firava administratie romaneasca in zona, au constituit cauze ce impiedicau reluarea vietii religioase normale, in fapt a intregii vieti romanesti, intrerupta la 1940. Intr-un raport inaintat Arhiepiscopiei Sibiului, preotul Petrut relata momentul eliberarii si ceea ce a urmat: "Dupa 23 august 1944, am trecut cu totii prin multe greutati. (...) In doua luni cat a durat administratia noastra, nu am avut timp sa rasuflam linistiti. La 14 noiembrie, cand au plecat autoritatile, ne-am evacuat si unii dintre noi, pentru cateva zile, pana s-au mai linistit spiritele. La cateva zile am fost la datorie. Dupa aceasta data multi dintre noi (preoti si credinciosi) am avut de suferit din nou". Singura "vina" a preotilor care se intorceau in parohiile lor era calitatea de roman si de lideri ai comunitatilor romanesti. "Trec mai greu aceste zile - consemna pr. Alexandru Petrut intr-o scrisoare de un dramatism zguduitor, adresata Mitropolitului Nicolae al Ardealului, la 13 februarie 1945 - de continua persecutie si nesiguranta decat cei patru ani de stapanire ungara. Atunci apelam la comisiile mixte [este vorba de comisiile mixte italo-germane de investigare a nelegiuirilor ce se intamplau in teritoriul cedat], azi nu mai ai la cine apela, ca nu te poate ajuta cu nimica. Preotii care azi nu sunt in parohii, in zadar ar veni, ca de indata ar fi arestati si purtati sub escorta si batjocoriti ca in timpul persecutiilor. Asa inteleg ungurii democratia, ca sa batjocoreasca tot ceea ce este romanesc". Era vorba de "democratia" ungaro-sovietica, anume creata din fostii horthyisti, convertiti la comunism.

Administratia bisericeasca a fost, pana spre sfarsitul anului 1945, impartita provizoriu in doua protopopiate, unul cu sediul la Sfantu Gheorghe, iar celalalt cu sediul la Prejmer, ramas din timpul ocupatiei. Desfiintarea protopopiatului de la Prejmer se putea face doar pe masura restabilirii ordinii in judet, fiind perceputa din partea Arhiepiscopiei Sibiului ca semn al normalizarii vietii politice.

Circulara trimisa in 16 mai 1945 de Mitropolitul Nicolae Balan Protopopiatului din Sfantu Gheorghe, invedereaza aceeasi idee misionara de lucrare duhovniceasca a preotilor, deosebit de importanta tinand seama de specificul zonei, si fara de care nu se poate restabili viata bisericeasca normala. Misionarismul a fost cuvantul cheie pe care Mitropolitul Nicolae Balan l-a avut in vedere cand s-a adresat preotilor veniti sa slujeasca in aceste parohii, constient fiind de jertfa mare la care erau chemati. "Pentru viitor - scria el protopopului - vei pune in vedere preotimii sa activeze cat mai intens pentu consolidarea vietii parohiale. Cei patru ani de ocupatie straina, cu oprimarile cunoscute, au dezorganizat in buna

parte viata parohiilor noastre din Secuime. Intorcandu-se acum din nou pastorii in mijlocul turmei, lucrul de recladire a parohiilor trebuie inceput cu ravna si indeplinit cu temei (... ). Intre imprejurarile de astazi, misiunea preotimii noastre din Secuime este una din cele mai insemnate pentru fiii neamului nostru (...). In cei patru ani s-a nimicit tot ce s-a realizat cu truda in doua decenii de stapanire nationala, si doar prin jertfa mai poate fi continuata lucrarea de inalt interes spiritual, national si cultural". Convocarea primului cerc pastoral din protopopiatul ortodox Sfantu Gheorghe, la 25 aprilie 1945, a reunit doar zece preoti. Revenirea administratiei romanesti in teritoriul fostei Transilvanii ocupate nu a adus schimbarile dorite in Sfantu Gheorghe. "A trecut un an - scria protopopul Alexandru Petrut in iulie 1945 - de cand s-a alipit acest teritoriu si inca nimeni nu a cercetat parohiile noastre din acesta parte. In zadar cer prefectului sa lamureasca situatia, daca nu este cine sa controleze pe teren si sa-i indemne pe oameni sa mearga la primarie, pentru a-si face formele de trecere [la religia ortodoxa]. Cand le amintesti oamenilor acest lucru, ii apuca groaza". Din mai multe motive, preotul Ioan Ludu de la Prejmer nu va prelua decat in mod provizoriu protopopiatul Sfantu Gheorghe, ramanand in continuare la Prejmer, de unde va administra parohiile prin corespondenta, avand ajutorul preotului Alexandru Petrut. In toamna anului 1946, preotul Alexandru Petrut pleaca in comuna natala, Valeni-Somes, unde este ales preot. Ca urmas al lui este numit administrator, prin ordinul Consiliului Arhiepiscopal, preotul-maior al garnizoanei Sfantu Gheorghe, Petru Boieriu, care va pastori parohia pana la 27 septembrie 1947, cand este mutat. In locul lui este numit preotul Vasile Constantinescu, care, dupa doua luni, este inlocuit cu preotul pensionar Gheorghe Lincu din Dobolii de Jos. Cetatenii romani si biserica din Sfantu Gheorghe, prin memorii repetate, adresate in cursul anilor 1946- 1948, solicita readucerea ca preot si protopop in Sfantu Gheorghe pe Petru Boeriu. Mitropolitul Nicolae Balan le aproba cererea incepand cu data de 1 octombrie 1948.

Reinstalat in parohia sa, pr. Boeriu reia demersurile de construire a catedralei, intrucat bisericuta din deal (singura biserica unde se oficiau slujbele pana in 1983, anul sfintirii noii catedrale) devenise neincapatoare, iar finalizarea lucrarilor de constructie a catedralei era o problema de demnitate nationala si marca sfarsitul unei epoci intunecate, instituita de constitutiile medievale ale Transilvaniei si legile "concivilitatii", chiar si ele amendate - fie si formal - in secolul al XVIII-lea, care excludeau pe romani din centrul oraselor transilvane. Noile autoritati comuniste maghiare au afisat o atiudine rauvoitoare fata de aceste incercari ale comunitatii romanesti de terminare a bisericii. Dupa esuarea proiectului de demolare a acesteia prin dinamitare, in 1949, s-a pus in discutie problema transformarii ei in ateneu, pentru a copia modelul stalinist de rezolvare a problemei religioase, dar numai in cazul institutiilor romanesti. In anul 1947, parohia ortodoxa avea o suprafata de 37 ha teren agricol, din care 9 ha padure, doua case parohiale (una donata de pr. Iosif Popovici), o casa centrala si una a clopotarului.

Pentru salvarea catedralei ortodoxe, protopopul Petru Boeriu face numeroase demersuri la forurile eclesiastice si laice. Mult timp, in centrul orasului Sfantu Gheorghe a existat, sub aspect strict material, o ruina plina de balarii si pomi, la subsolul careia functiona un depozit de legume si fructe. In anii 1960-1962 parohia ortodoxa Sfantu Gheorghe a fost obligata sa cedeze din terenul bisericii suprafata pe care s-au cladit blocurile menite a ascunde catedrala.

Preotului Boeriu i-a urmat parintele Iuliu Cucuiat, parohul bisericii din Sfantu Gheorghe intre anii 1953-1958. In conti- nuare a slujit preotul carturar Nicodim Belea, paroh si protopop intre anii 1958-1968. Din 1968 si pana in 1983, credinciosii romani din Sfantu Gheorghe si din judetul Covasna vor fi pastoriti de preotul protopop Pompiliu Dumbrava, al carui merit deosebit il reprezinta reinceperea si finalizarea lucrarilor de constructie a catedralei ortodoxe din orasul resedinta al noului judet Covasna. In continuare, la bisericuta din deal a slujit preotul protopop Aurel Suciu (1984-1990), nevoit sa plece din zona ca urmare a atmosferei de intoleranta instaurata in oras dupa evenimentele din decembrie 1989. Din 1990 si pana in prezent, altarul bisericii ortodoxe din deal este slujit de pr. Ioan Oliviu Hagiu, care va termina lucrarile de reparatie capitala si a construit o capela mortuara. Dupa o scurta perioada, in care preotii Gheorghe Olteanu si Ioan Hagiu au fost protopopi de Sfantu Gheorghe, este ales in aceasta misiune de mare raspundere pr. Gheorghe Ratulea din Bacel (1990-2002), iar din 2002 pr. Florin Tohaneanu.

In anul 1968, la reorganizarea administrativ-teritoriala, Sfantu Gheorghe a devenit capitala judetului Covasna. In noile conditii, cu aprobarea conducerii de la Bucuresti, administratia judetului Covasna avizeaza reluarea lucrarilor de constructie la cladirea catedralei. Proiectul este reactualizat de arhitectii Constantin Busnel si Marian Renel. La staruintele credinciosilor din Sfantu Gheorghe si ale vrednicului protopop Pompiliu Dumbrava, Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a lansat un apel tuturor enoriasilor de pe intreg cuprinsul Patriarhiei Romane de a veni in ajutorul terminarii lucrarilor. In acest sprijin a venit si Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului, care a dispus ani in sir colectarea de fonduri de la parohiile aflate in jurisdictia sa. In 1983, s-a reusit finalizarea lucrarilor catedralei. Pictura a fost realizata de pictorul Iosif Vasu (trecut la cele vesnice in timpul lucrarilor) si continuata de ucenicii sai: Marin George si Marcel Codrescu. Sfintirea a avut loc in 15 mai 1983 de catre Patriarhul Iustin, I.P.S. Antonie, Mitropolitul Ardealului, P.S. vicari Roman Ialomiteanul si Lucian Fagarasanul, inconjurati de un mare sobor de preoti si diaconi si o impresionanta multime de credinciosi. In perioada 1983-2000, altarul catedralei a fost slujit de preotii: Pompiliu Dumbrava, Aurel Suciu (fortat sa paraseasca orasul in urma evenimentelor din decembrie 1989, datorita presiunilor si injuriilor primite pe strada), Constantin Puia, Ioan Cucu (din 1983 si pana in prezent) si Corneliu Bujoreanu (din 1995 si pana in prezent). Prin stradaniile celor doi preoti si cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, a P.S. Ioan Selejan, s-au realizat lucrarile de protectie a intrarii in Catedrala, s-a introdus incalzirea centrala si sonorizarea catedralei. Din pacate, astazi, acest sfant lacas, un monument de arhitectura si arta, una dintre cele mai frumoase catedrale din tara, este supus hartuielii de catre Primarie, ca si in perioada Dictatului de la Viena, prin solicitarea in justitie a terenului pe care este amplasat.

Dupa aproape doi ani de demersuri s-a obtinut terenul pe care urmeaza sa fie construita o noua biserica ortodoxa, in cartierul Lunca Oltului. La Arhivele Nationale de la Sfantu Gheorghe se pastreaza registrele parohiale de stare civila ale Parohiei ortodoxe din Sfantu Gheorghe din perioada 1793-1938. Inca de la sfarsitul sec. al XIX-lea, prin straduinta pr. protopop Dumitru Coltofeanu, in Sfantu Gheorghe a functionat, in cladirea din str. Ciucului nr. 12 (cu cateva intreruperi, 1905-1920 si 1940-1945) sediul Protopopiatului Sfantu Gheorghe. Cladirea, renovata de mai multe ori (ultima data dupa 1990), cuprinde si locuinta rezervata familiei protopopului, spatiu in care a functionat initial Liga Cultural- Crestina "Andrei Saguna".

Istoria scolii romanesti din Sfantu Gheorghe ca si a celorlalti scoli romanesti este strans legata de istoria bisericii romanesti din aceasta urbe. Aici a functionat una din cele mai vechi scoli confesionale romanesti. Despre inceputurile acesteia ne vorbeste raportul magistratului orasului Sfantu Gheorghe, din 5 noiembrie 1799 catre judele regal al scaunului Trei Scaune, in care se arata ca: "pentru construirea scolii elevilor de religie ortodoxa, in ziua de 15 iunie 1799, a fost fixat locul, s-a adus materialul si a inceput constructia scolii".

Din pacate nu se cunoaste deocamdata numele primilor dascali ai acestei scoli. Se stie ca in perioada din 1835 pana in 1848 a fost invatator Ioan Popovici. Lui i-a urmat in anii 1850-1860, Gheorghe Pop, iar in perioada 1860-1873 invatatorul Gheorghe Stoian, care facea parte dintr-o veche familie romaneasca din Chichis.

In anul 1873, autoritatile timpului au inchis scoala confesionala ortodoxa romana, copiii urmand cursurile scolii de stat in limba maghiara. Majoritatea preotilor au fost si invatatori. In opinia istoricului

maghiar Berecz Gyula, scoala confesionala ortodoxa din Sfantu Gheorghe a fost una din cele mai bune din zona, cursurile acesteia fiind urmate si de catre elevi catolici si reformati. Mai afirma ca aceasta scoala a functionat pana in anul 1874, cand s-a infiintat scoala comunala de stat, cu limba de predare maghiara. Printre invatatorii ei din 1886 s-a aflat si Gheorghe Vancea. In edificiul situat in apropierea Bisericii ortodoxe din deal urmeaza sa fie amenajat, de catre Muzeul Carpatilor Rasariteni, punctul muzeal Prima Scoala romaneasca din Sfantu Gheorghe.

In perioada 1919-1936, a functionat in Sfantu Gheorghe Scoala Normala de Invatatoare "Regina Maria", intr-o frumoasa si monumentala cladire construita la inceputul sec. al XX-lea. Prin grija directoarei Blanche Ianculescu a fost editat anuarul scolii (se pastreaza numerele din anii 1922 si 1923). In anul scolar 1924/1925, in Sfantu Gheorghe functionau opt scoli, din care trei primare, una de ucenici (Scoala inferioara de Arte si Meserii), trei licee si o scoala normala de fete. Din totalul celor 1918 elevi, 513 invatau in limba romana si 1405

in limba maghiara. Directorul scolii primare de stat, cu sectii in limba romana si maghiara, Virgil Luca, impreuna cu sotia sa, invatatoarea Elena Luca, sunt autorii unui manual intitulat Geografia judetului Treiscaune. Liceul de baieti (a editat anuarul scolii pe 1922/1923) era condus de prof. Petre Marcu. Functiona o gradinita de copii mixta, cu sectie in limba romana.

In 1920, s-a infiintat la Sfantu Gheorghe Scoala de Aplicatie de Infanterie, devenita ulterior Centrul de Instructie al Infanteriei (unde urmau cursuri de reciclare ofiteri din intreaga tara). La 13 iunie 1933, Dimitrie Gusti, ministrul instructiunii, a vizitat scolile din oras si pe cele din Dobolii de Jos, Ilieni, Bodoc, Olteni, Malnas, Micfalau s.a. La Sfantu Gheorghe s-a infiintat Banca Populara "Progresul" - Societate cooperativa de credit, economii si ajutor a invatatorilor statului din judetul Trei Scaune. Presedintele Bancii era invatatorul Ioan Dima, secretar Nita Buzea si casier Dionisie Morariu. Banca sustinea financiar si aparitia revistei Era Noua - organ al Asociatiei invatatorilor din Trei Scaune. Publicatia a aparut in perioada 1933-1940, sub redactia unui comitet format din: Ioan I. Stoenac - redactor, Nicolae Vleja - secretar de redactie, Constantin Dediu, Petre Litiu, Constantin Melinte, Ilie Pastina, Francisc Laszlo, Irimia Ticusan, Zoe

Constantinescu s.a. - membri si colaboratori. Dupa Dictatul de la Viena din toamna anului 1940, toate scolile in limba romana au fost desfiintate, majoritatea elevilor si profesorilor fiind nevoiti sa paraseasca orasul, impreuna cu familile lor. Intre anii 1945-1989 au existat clase cu predare in limba romana, de la gradinita pana la liceu. In zilele care au urmat dupa evenimentele din decembrie 1989 si in principalele licee din Sfantu Gheorghe s-a procedat la separarea invatamantului pe criterii etnice. In urma reorganizarii produse, s-a infiintat Liceul Mihai Viteazul, cu predare in limba romana.

Situat in partea de sud-vest a municipiului Sfantu Gheorghe la aproximativ 500 m de zona centrala, Liceul Teoretic "Mihai Viteazul" isi desfasoara activitatea in una din cele mai frumoase cladiri din oras. Construirea aripii vechi a cladirii a avut loc in anul 1908- 1910, pe terenul fabricii de bere demolate, fiind destinata invatamantului pedagogic. De-a lungul anilor s-au adaugat noi corpuri de constructii: corpul B, internat, sala de festivitatii, sala de sport, cantina, ateliere, biblioteca. Scoala are o bogata traditie - aceea a invatamantului pedagogic din perioada interbelica si a invatamantului secundar si liceal din perioada postbelica. Au trecut peste 80 de ani de invatamant romanesc de cand, la 20 octombrie 1919, s-au deschis cursurile Scolii normale de fete "Regina Maria". Rosturile scolii normale au fost clar formulate in documentele scolare, subliniate de presa vremii: transformarea mentalitatii copiilor, insusirea limbii, istoriei si culturii romanesti, pregatirea complexa a viitorilor dascali.

Articolele aparute in ziarele locale Oituzul, Neamul romanesc, La noi, Era noua ne dau imaginea unei scoli in care existau conditii excelente de functionare, o scoala cu o impresionanta activitate educativa, care in modul cel mai "desavarsit" a fost "acomodata nevoilor locale". Denumirea scolii noastre s-a schimbat de mai multe ori dupa al doilea razboi mondial, in concordanta cu noile structuri social - politice, cu scopurile sistemului educativ promovat de autoritatile vremii, cu profilurile existente in: Scoala medie nr.2, Liceul nr. 2, Liceul real-umanist, Liceul de filologie-istorie, Liceul industrial nr. 2. Evenimentele din decembrie 1989 au produs schimbari semnificative in configuratia scolii din perspectiva limbii de predare, a profilului, a structurilor organizatorice, a resurselor umane si materiale.

In urma Minutei din 6 iunie 1990, incheiata la sediul primariei in prezenta reprezentantilor Ministerului Invatamantului, ai C.P.U.N., ai I.S.J., ai Primariei si a directorilor de la Liceul de matematica-fizica, Liceul industrial nr. 2 si Liceul industrial nr. 3 s-a ajuns la urmatorul consens: infiintarea a doua licee teoretice cu predare in limba maghiara - Colegiul "Szekely Miko" si Liceul "Mikes Kelemen" si a unui liceu cu predare in limba romana, care isi va lua titulatura de Liceul "Mihai Viteazul".

Structura colectivelor de elevi s-a format prin transferarea claselor cu predare in limba romana de la cele trei scoli pomenite mai sus iar colectivul profesoral, din cadre didactice provenite de la Liceul industrial nr. 2 si nr. 3, Liceul de Matematica-Fizica, Liceul Textil, Liceul Economic. Conducerea scolii a fost asigurata de: profesoara Marianne Iliescu, director in perioada 1990-1993, profesoara Liana Lambescu, dir. adj., Gheorghe Mantoiu, dir. adj., profesor Ion Raduta, dir. adj., profesor Nicolae Rosu, director in perioada 1993-1996, profesor Cezar Cosma dir. adj., profesor Stelian Stelescu, reusind sa faca fata acestor probleme. Din anul 1996, la conducerea scolii se afla profesoara Brandusa Roman, director, profesor Gheorghe Cotfas dir. adj., profesoara Luminita Cornea, in perioada 1996-1999, dir. adj., profesoara Radita Albu dir. adj. In anul scolar 2000/2001, scoala este structurata pe trei trepte de scolaritate: primar - 14 clase I-IV, gimnazial - 20 clase V-VIII, liceal - 24 clase IX-XIII. Ciclul liceal este organizat in filiera teoretica, profiluri real si umanist, specializarile: matematica-informatica, intensiv informatica; stiinte ale naturii; filologie, intensiv limbi moderne; stiinte sociale, la nivelurile claselor IX-X. La clasele XI-XIII, unde nu s-au aplicat inca noile planuri-cadru, exista profilurile: matematicafizica, chimie-biologie, limbi moderne, filologie, informatica, pedagogie, cu dubla specializare: educatoare-invatatoare. Incepand cu anul 1999/2000, in scoala functioneaza "Colegiul Universitar Pedagogic de Institutori - Limba engleza", organizat de Universitatea Babes-Bolyai din Cluj- Napoca, respectiv de Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei. La acest colegiu predau o parte dintre profesorii de la profilul pedagogic, in prezent aflat in lichidare. Baza materiala a scolii cuprinde: 48 sali de clasa, amfiteatru, internat cu o capacitate de 200 de locuri, 17 cabinete si laboratoare, sala de festivitati cu o capacitate de 200 de locuri, sali si terenuri de sport, 4 cabinete medicale. Personalul scolii este format din - 82 de cadre didactic: din care 65 de profesori si 17 invatatori; personal didactic auxiliar: 9 persoane; personal nedidactic: 28 de persoane.

Activitatea didactica se reflecta cel mai bine in performantele obtinute in ultimii ani de elevii liceului. Procentul de promovabilitate, la finele anului scolar, a fost in anul scolar 1999/ 2000 de 99,38% in invatamantul primar, 95,99% in invatamantul gimnazial, 96 % in invatamantul liceal. La examenul de capacitate din 1999, promovabilitatea a fost de 93,69% (media pe judet a fost de 75,21%), iar la examenul de bacalaureat de 100% (media pe judet fiind de 81,93%). Rezultatul la examenul de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie, a clasat liceul intre primele 10 licee din tara. In anul 2000, promovabilitatea a fost de 89,68 % la examenul de capacitate (media pe judet a fost de 74,10%, iar pe tara de 77,14%), la examenul de bacalaureat a fost din nou de 100% (media pe judet de 78,25%, pe tara de 84,16%).

La faza judeteana a olimpiadelor scolare, in perioada 1996- 1997, s-au obtinut 802 premii si mentiuni. In aceeasi perioada, la faza nationala au participat 181 de elevi, obtinand 49 distinctii. Traditionalul concurs interjudetean de matematica "Mihai Viteazul", care se afla la a XI-a editie, a devenit unul dintre cele mai apreciate la nivel national, dovada fiind participarea elevilor din toate colturile tari.

Elevii scolii s-au afirmat, individual sau in echipa, si in alte domenii ale activitatii scolare: cultural-artistice, sportive, turistice, protectia mediului, protectie civila etc. Multe aspecte din viata scolii si-au gasit reflectarea in revista Ecou, editata de colectivul de redactie al elevelor de la profilul pedagogic precum si revista Sapca, a elevilor de la ciclul primar, care a obtinut locul I pe tara in anul 1997 la categoria specifica. Sub conducerea unui colectiv redactional (in frunte cu prof. Luminita Cornea), au aparut primele doua numere din anuarul liceului, reinnodand traditia anuarelor editate de Scoala Normala "Regina Maria".

Liceul a elaborat o serie de proiecte de finantare si a cautat sa stabileasca raporturi de colaborare internationale, cu Fundatia "Peace Corps" din S.U.A, Fundatia "Integration Pour Tous" din Elvetia, Fundatia "Szent Endre" din Ungaria, Liceul "Jean Macé" din Niort - Franta.

Ca o recunoastere a performantelor scolare obtinute, prin Ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii, in anul 2001, liceul a devenit Colegiul National "Mihai Viteazul". Grupul scolar economic nr. 2 (fosta Scoala de Cooperatie) este a doua unitate de invatamant din municipiu cu predare exclusiv in limba romana. Scoala, cu o vechime de peste 50 de ani, pregateste tineri pentru o gama larga de profesii. Prin participare si profesionalism dovedite la dezvoltarea scolii, s-au evidentiat directorii Romeo Oarza si Rodica Parvan. Scoala este o gazda generoasa pentru participantii la manifestarile cultural-stiintifice organizate in municipiu. Din 2003, scoala poarta numele Constantin Brancus. Scoala generala Nicolae Colan. Investitia, care avea ca obiectiv construirea unei scoli in cartierul Lunca Oltului, a inceput inainte de 1989 si s-a finalizat in toamna anului 1994. In noul local, ce are 24 sali de clasa si 3 laboratoare, a fost transferata

Scoala Generala nr. 1, in al carei edificiu functioneaza acum Liceul de Arta. Prin Ordinul ministrului invatamantului nr. 6570/ 17 iunie 1994 se statua ca incepand cu data de 1 septembrie 1994 noului edificiu al Scolii Generale nr. 1, din Sf. Gheorghe, judetul Covasna, numele Mitropolitului academician "Nicolae Colan", la solicitarea Ligii Cultural-Crestine "Andrei Saguna". In perioada 1995-2000, in scoala s-au pregatit anual in medie 1300 de elevi romani si maghiari, intro atmosfera in care predomina omenia, cinstea, toleranta si colegialitatea. Conducerea scolii a fost formata din Coloman Opra, director si Maria Solomon, director adjunct (din anul 2000, Mirela Tegus, iar din 2002, Rodica Costache). Scoala s-a impus in randul scolilor din municipiu atat prin performantele sale scolare, cat si prin organizarea zilelor scolii (in cadrul Zilelor "Nicolae Colan"), editarea revistei scolare Zbor inalt etc.

Liceul de arta - Sf. Gheorghe, functioneaza intr-o cladire construita in anul 1904 din banii comunitatii locale. Are sectii in limba maghiara si romana. In anul 1990, Scoala Generala nr. 1 a devenit Liceul de Arta. Printre profesorii acestei scoli se numara: Incze Sandor, Gheorghe Tarlungeanu, Maria Pospisil, Incze Margit, Ion Garjoi, Gheorghe Mantoiu, Opra Coloman, Maria Solomon s.a. In 1994, o parte a colectivului de cadre didactice au plecat la Scoala Genearla "Nicolae Colan", liceul numarand in prezent peste 100 de cadre didactice. Director al scolii este prof. Kerezsi Janos. Grupul Scolar "Oltul", functioneaza intr-o cladire construita in anii 1923-1924. Din anul 1955, scoala se profileaza pe invatamantul profesional de 2 si 3 ani, cu specializari in meseriile traditionale: tesatorie si filatura, o clasa de lacatusimecanici, chimie industriala. O perioada de timp inainte de anul 1989, scoala a fost patronata de Ministerul Industriei Usoare.

In anul scolar 1999/2000 in municipiul Sf. Gheorghe au fost inscrisi la sectia cu predare in limba romana 5784 de elevi, din care: 658 la ciclul prescolar, 1049 la cel primar, 1407 la cel gimnazial, 1131 la cel liceal de zi, 348 la cel liceal seral, 541 la cel profesional, 62 la cel complementar si 588 la cel postliceal. Exista sectii in limba romana la toate gradinitele, scolile generale si liceele (economic, industrial, textil, agricol, de arta).

Viata culturala a orasului interbelic a fost animata de asociatiile care i-au dat stralucire in epoca: Despartamantul ASTRA Trei Scaune, Asociatia Invatatorilor din Trei Scaune, Societatea Tinerimii Sfantu Gheorghe, Societatea Cultul Eroilor, Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor - filiala Sfantu Gheorghe, Liga Antirevizionista si alte asociatii civice si profesionale.

Despre ASTRA si scopurile ei, preotul Aurel Nistor scria marelui savant Nicolae Iorga, intr-o telegrama trimisa la 30 septembrie 1919, astfel: "Romanii din Secuime, doritori de munca pentru raspandirea scrisului romanesc pana in cea mai ascunsa coliba, vazandu-se pentru prima oara adunati liberi si nestanjeniti ca sa reorganizeze Despartamantul Trei Scaune al Asociatiunii pentru Literatura si Cultura Poporului Roman, cugeta cu adanc devotament si cu dragoste de d-voastra, apostolul muncii si trezirii prin luminarea sufletului romanesc. Vom merge inainte pe calea indicata de d-voastra".

O frumoasa activitate a desfasurat-o, in oras si imprejurimi, Scoala normala de fete "Regina Maria" din Sfantu Gheorghe, infiintata in 1919 (mutata ulterior, in 1935, la Targu Secuiesc). Aceasta institutie a participat cu echipe de teatru la majoritatea manifestarilor cultural-artistice organizate de Prefectura si ASTRA, intre anii 1920-1940, cu ocazia sarbatorilor nationale (10 Mai, 1 Decembrie, 24 Ianuarie) si a celor religioase (Craciun, Boboteaza, Pasti, Inaltarea Domnului - Ziua Eroilor etc.). In martie 1936, elevele de la "Regina Maria" au prezentat la Haghig piesa Unchiul cel intelept. Anul urmator, in cadrul actiunilor culturale destinate romanilor deznationalizati, au jucat piesa Florin si Florica de Vasile Alecsandri, la Turia, iar la Lisnau, piesa in doua acte Hazaiel de maica Leca, de la manastirea Agapia (cu traducere in limba maghiara). Societatea de tineret "Sfantu Gheorghe" avea filiale in majoritatea localitatilor cu populatie romaneasca din zona. Cu ocazia unor evenimente deosebite, erau prezentate programe culturale urmate, de regula, de baluri, "ceaiuri dansante" si piese de teatru. Printre titlurile jucate in perioada dintre cele doua razboaie mondiale de filiala din Araci, erau si: Un tren domnesc, Juramantul, Tiganul notaras, Tiganul in caruta, Finantul, Voiaj de nunta etc.

Promotia din 1925 a Centrului de instructie a infanteriei din Sfantu Gheorghe, la serbarea prilejuita de terminarea cursurilor, alaturi de alte momente muzicale si satirice, a prezentat piesa O noapte furtunoasa, de I.L. Caragiale. Inceputul s-a dovedit a fi de bun augur, "actorii" militari din Sfantu Gheorghe fiind apoi o prezenta constanta in viata culturala a judetului. Documentele vremii vorbesc si despre prezenta la Sfantu Gheorghe a marelui compozitor si interpret George Enescu in anul 1925.

In 1926 a candidat pentru Senat, din partea PNL, pentru judetul Trei Scaune, dr. Alexandru Aitean, farmacist, conferentiar universitar in Bucuresti. Adunarea generala a Asociatiei clerului "Andrei Saguna", sectia Sibiu, a avut loc la Sfantu Gheorghe, in 1927. Ziua Eroilor din anul 1928 a fost organizata de Societatea "Cultul Eroilor". In 1930 activa in Sfantu Gheorghe Societatea Corala Renasterea a invatatorilor de stat din Treiscaune. O fotografie infatiseaza membrii acestei societati: o parte in costume populare, dar o parte in costume "nemtesti" cu cravata, aceasta fiind tinuta obligatorie pentru profesori. Despartamantul ASTRA din Trei Scaune a organizat in Sfantu Gheorghe mai multe conferinte, cum a fost si cea din 1 Decembrie 1934, tinuta la teatrul din localitate, cu tema: Lupta romanilor pentru dezrobirea Ardealului.

Din initiativa ministrului invatamantului din acea vreme, Constantin Angelescu, a fost creat in anul 1934, pe langa ministerul respectiv, Serviciul Propagandei Culturale, organ central care se ocupa de coordonarea actiunilor de propaganda culturala in regiunile deznationalizate. La nivelul judetului s-a constituit, in anul 1936, Serviciul Propagandei Nationale, condus de prefectul judetului, si care avea ca obiectiv "indrumarea si coordonarea actiunilor de readucere a romanilor deznationalizati".

In anul 1938, in cadrul ASTREI a luat fiinta Societatea cultural-sportiva "Junimea", avandu-l ca presedinte pe Eugen Sibianu. Corul societatii si echipa de teatru au sustinut concerte si spectacole in mai multe localitati ale judetului. Astfel, la 8 iunie 1938, in piata orasului Sfantu Gheorghe, oficiindu-se un serviciu divin de catre protopopul Aurel Nistor, corul Societatii, sub conducerea profesor Constantin Becarian, a dat raspunsurile cu multa maiestrie. Erau de fata toate autoritatile administrative si militare, in frunte cu gen. Gh. Gheorghiu, comandantul garnizoanei, cu prefectul, col. C. Petrini, cu primarul orasului, E. Penciulescu s.a. In ziua de 1 Decembrie 1938, societatea ASTRA a facut un calduros apel catre toti cetatenii din oras si judet sa participe in numar cat mai mare pentru "a praznui marea zi a desrobirii Ardealului". Buletinul ASTRA al Despartamantului central Trei Scaune avea ca director pe Eugen Sibianu si secretar de redactie pe A. Cristoloveanu. Presedinti ai Despartamantului ASTRA Trei Scaune au fost, in perioada 1919-1940: Aurel Nistor, V. Rauca Rauceanu, Mihai Tigoianu, Ioan Vintila, Miron Cretu, Ioan Popa, Petre Marcu si Eugen Sibianu. Printre cei care au desfasurat o activitate rodnica in cadrul asociatiei au fost si Nicolae Craciun, Valeriu Bidu, Costache Moldovan, Romulus Olteanu, Petre Marcu, I. Culici, Nicolae Dumitrascu, Grigore Paltineanu, Iuliu Pastrav, Nicolae Stefanescu, Octavian Zabava s.a.

O interesanta pagina de istorie culturala romaneasca o constituie prezenta in localitatile judetelor Covasna si Harghita a trupelor profesioniste (si de amatori) de teatru din marile orase ale tarii. Pozitia geografica favorabila, existenta unui public iubitor de teatru si cuprinderea celor doua judete in cadrul "turneelor de propaganda nationala si culturala", organizate de Directia Artelor si Teatrelor a Ministerului Culturii, au facut posibila racordarea zonei la miscarea teatrala nationala. Faptul este relevat de numeroase documente aflate la Directia Judeteana Covasna a Arhivelor Nationale si in presa vremii.

Astfel, Asociatia dramatica "Eminescu" din Bucuresti sustinea pe scena "salii de teatru" din Sfantu Gheorghe, in vara anului 1922, spectacole cu piesele Adevar, dar cu masura, de Suchianu, si Extemporalul, de I. Sturm. O trupa de actori bucuresteni intreprind, in 1923, un turneu in tara, inclusiv in Sfantu Gheorghe, fondurile obtinute fiind destinate ridicarii Monumentului Infanteristilor in Bucuresti. Actorii Companiei teatrale "Bulandra" din Bucuresti, respectandu-si

promisiunea facuta cu ocazia spectacolelor date in Sfantu Gheorghe in cursul anului 1924, revin, pe 16 mai 1925 si sustin, impreuna cu colegii lor de la Teatrul comunal din Braila, un spectacol ce s-a bucurat de mare succes. Cercul studentilor din Tara Barsei, aflati la studii in Bucuresti, a prezentat in Sfantu Gheorghe, in vara anului 1925, un spectacol de teatru inspirat din viata studenteasca, din dorinta de a promova "cultura nationala acolo unde imprejurarile istorice au impiedicat pe vremuri o asemenea actiune".

Marele actor Constantin Nottara, "societar de onoare" al Teatrului National din Bucuresti, sustine in Sfantu Gheorghe un spectacol extraordinar in anul 1926. La spectacolul cu piesa Antonia, prezentat de Teatrul National din Cluj, in 29 mai 1926,primarul orasului Sfantu Gheorghe a invitat toate notabilitatile, la sugestia directorului Sica Alexandrescu, fiind apreciat mesajul reprezentatiei "in interesul apropierii romano-maghiare si al unei armonioase convietuiri dintre cele doua etnii". La 27 iunie 1926, pe scena din Sfantu Gheorghe a sustinut un spectacol o trupa bucuresteana condusa de actorul V. Brezeanu, iar in toamna, un alt spectacol a fost dat de trupa Teatrului National din Bucuresti, condusa de Maria Filotti. La 5 decembrie 1927 s-a jucat un alt spectacol, Matusa lui Carol, in interpretarea "artistilor dramatici" Niculescu Buzau

si I. Pizon din Bucuresti, iar peste doua saptamani "piesa morala" in trei acte Sectorul in dilema, jucata de trupa doamnei Titz Agemalu. In acelasi an, se juca si piesa Grigore Ghica Voda, de catre trupa Teatrului National din Cluj. Inegalabilul Constantin Tanase si trupa sa de revista "Carabus", au sustinut spectacole in Sfantu Gheorghe in februarie si octombrie 1928 si ianuarie 1929. De fiecare data marele actor s-a bucurat de "un succes deosebit".

Teatrul National din Bucuresti a prezentat, la 30 martie 1928, piesa Omul cu martoaga - comedie tragica in patru acte de G. Ciprian, din distributie facand parte si autorul piesei, in rolul lui Varlam, alaturi de I. Mortun, D. Sireteanu, Dorina Demetrescu si altii, piesa mult apreciata de publicul din oras. Teatrul "Romeo Lazarescu" din Bucuresti a sustinut, pe 9 mai 1928, un spectacol cu piesa lui Goldoni Sluga la doi stapani.

In cadrul actiunilor de "propaganda culturala a Basarabiei in Transilvania", in vara anului 1928 este prezent in Sfantu Gheorghe Teatrul National din Chisinau. Prefectura judetului Treiscaune solicita, in februarie 1930, primariei orasului Sfantu Gheorghe, sa sprijine desfaurarea spectacolului Teatrului National din Bucuresti cu piesa Marele duhovnic, in care jucau maestrul George Calboreanu si Nicolae Baltateanu.

Teatrul National din Bucuresti revine si in noiembrie 1930, cu spectacolul Revizorul, de Gogol. In aceeasi luna si in acelasi an, la cinematograful orasenesc s-a jucat piesa Indragostitii de P. Rische, de catre trupa Teatrului "Maria Ventura". La implinirea varstei de 60 de ani de catre Nicolae Iorga, in cadrul manifestarilor prilejuite de acest eveniment, compania de teatru condusa de Sica Alexandrescu a intreprins un turneu in judetul Trei Scaune, in iulie 1931, cu piesa Sarmala, amicul poporului, de Nicolae Iorga. La 15 ani de la Marea Unire, Inspectoratul Artelor din Oradea solicita autoritatilor judetene o informare despre trupele de teatru care au sustinut spectacole in zona dupa 1918, in vederea intocmirii lucrarii Miscarea culturala din Ardeal de la Unire incolo. Duminica, 20 mai 1934, in sala "teatrului-cinema orasenesc" Sfantu Gheorghe a avut loc o "mare reprezentatie teatrala" data sub auspiciile ASTREI, despartamantul Sfantu Gheorghe, "cu cei mai straluciti artisti ai teatrelor din Bucuresti, in frunte cu Grigore Valentin, cu piesa originala in 5 acte "Nunta taraneasca", de Constantin Denian". Din distributie faceau parte Ioan Manta, Pavel Ianculet, Florin Scarlatescu, Sabina si Angela Demetrian s.a. In 1934, Teatrul National din Cluj prezenta in Sfantu Gheorghe spectacolul cu piesa de mare succes Sarutul mortii, adaptare de dr. Aurel Vaina dupa Laic de Gauriadec. In acelasi an, au prezentat spectacole in Sfantu Gheorghe si Teatrul "Regina Maria" condus de V. Bulandra, trupa artistului Petre Sturdza de la Teatrul Popular si cea a lui Atanase (Tase) Mosoianu, toate din Bucuresti. Teatrul Ligii culturale pentru unitatea tuturor romanilor, condus de V. Brezeanu, a prezentat, pe 27 mai 1936, in Sfantu Gheorghe - la invitatia cercului local ASTRA, doua spectacole cu Hangita de Carlo Goldoni, in traducerea lui Nicolae Iorga si piesa satirica Prostul. Cronica "reprezentatiei de gala" sustinuta in decembrie 1939, in sala Cinematografului ASTRA din Sfantu Gheorghe, consemneaza interpretarea de exceptie a rolului lui Ion din Napasta, de marele actor Iancu Brezeanu, in pofida "anilor grei ce-i apasau umerii". Dupa spectacol, un grup de fruntasi ai orasului l-au sarbatorit pe maestru la "pivnitele originale ale lui Raducu", amintindu-i marelui artist "localurile pe care le-a cercetat atat de des in viata sa, dandu-le din prea plinul ei si legandu-se puternic de ele".

Numeroase au fost si spectacolele de opera si opereta ce au avut loc in perioada interbelica in Sfantu Gheorghe. Trupa de "opera comica si opereta - Artistii Asociatiei", condusa de Cerna Stanescu, a fost prezenta in Sfantu Gheorghe, in decembrie 1925. In vara aceluiasi an sustine un recital Aca de Barbu, primadona Operei Nationale din Cluj. La 10 iunie 1926 a concertat in oras tenorul Mario N. Creiveanu, intors de la studii din Milano. O treime din veniturile realizate au fost donate sinistratilor din Bacau, care au avut de suferit de pe urma unui incendiu devastator. Reprezentantiile Companiei de opera comica si opereta din Bucuresti, din zilele de 15 si 16 decembrie 1926, au fost o

fericita ocazie "cand o buna trupa romaneasca a propagat cultura neamului" in aceasta zona. Artista lirica Elena Petheu, mama a trei copii orfani de raboi, a prezentat, la 13 mai 1927, vodevilul Politica in casnicie si comedia-bufa Strada Franklin nr. 13 bis.

In noiembrie 1927, tenorul italian A. Assaturian, de la Opera din Milano, sustine un concert pentru elevii din Sfantu Gheorghe, intrarea fiind gratuita. In 1930, publicul din Sfantu Gheorghe participa la un spectacol jubiliar ocazionat de implinirea a 30 de ani de activitate artistica a tenorului Nicu Corfescu. Opera Romana din Bucuresti a fost prezenta in oras, in 1937, cu spectacolul Barbierul din Sevilla, in cadrul unui turneu prilejuit de implinirea a 30 de ani de "stralucita cariera artistica" a cunoscutului interpret George Niculescu Bosu. Si alte mari personalitati ale culturii romanesti au fost prezente adeseori in Sfantu Gheorghe. Astfel, in iunie 1936, Nicolae Iorga a facut vizite in mai multe localitati din fostul judet Trei Scaune, impreuna cu cei aproape 200 de participanti la "Congresul Ligii pentru unitatea culturala a tuturor romanilor", desfasurat la Brasov. Cu aceasta ocazie, in prezenta fruntasilor orasului, ai judetului si a unui numeros public, la Sfantu Gheorghe a avut loc spectacolul de teatru cu piesa Linistea casei, sustinut de cursantele Scolii de vara de la Valenii de Munte. Duminica, 7 iunie 1936, in sala prefecturii judetului, a avut loc o sezatoare literara la care au participat ilustri scriitori bucuresteni Mircea Eliade, Camil Petrescu, Anton Holban, Lucia Demetrius si Eugen Jebeleanu. De fapt, personalitati marcante ale culturii si artei romanesti au cunoscut si indragit "locuri si oameni" din judetele Covasna si Harghita, cu ocazia prezentei lor in binecunoscutele statiuni balneo-climaterice Valcele, Malnas, Covasna, Tusnad, Borsec, Lacul Rosu, a calatoriilor si excursiilor cu diverse scopuri sau a partidelor de vanatoare si pescuit. Printr-o lunga si onoranta lista, ce cuprinde nume stralucite, se inscriu: Timotei Cipariu, Gheorghe Baritiu, Andrei Muresan, Nicolae Balcescu, Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu, Cezar Boliac, Ciprian Porumbescu, Anton Pan, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, A. D. Xenopol, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian, Ion Minulescu, Geo Bogza, Perpessicius si multi altii, asa cum mentioneaza profesorii Gheorghe Afloarei si Nicolae Bucur din Miercurea-Ciuc. Realitati din cele doua judete din inima tarii i-au inspirat pe Nicolae Balcescu, Vasile Alecsandri, Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Geo Bogza, Mihail Sebastian, Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, precum si pe Octavian Taslauanu si Romulus Cioflec (ultimii doi, fii ai locului, nascuti la Bilbor, respectiv Araci).

Printre celelalte institutii culturale de o deosebita importanta in viata municipiului se afla si Directia judeteana Covasna a Arhivelor Nationale, infiintata la 15 iunie 1953, sub denumirea de Filiala Arhivelor Statului a raionului Sf. Gheorghe, pana in 1968, respectiv Filiala Arhivelor Statului, judetul Covasna, pana in 1990. Institutia a functionat pana recent, in cladirea fostului regiment garniceresc, mutandu-se in toamna anului 2002 intr-o cladire noua, adecvata pentru pastrarea valorosului tezaur documentar aflat in pastrarea ei.

In data de 12 aprilie 1987 s-a infiintat in municipiu sectia romana a Teatrului de Stat din Sf. Gheorghe, azi Teatrul "Andrei Muresanu", institutie profesionista ce deserveste publicul din judetele Covasna si Harghita. Din octombrie 1992, teatrul organizeaza anual Festivalul National de Teatru "Atelier", manifestare artistica neconventionala ce si-a castigat un binemeritat prestigiu.

Din initiativa Ligii Cultural-Crestine "Andrei Saguna", cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte (a specialistilor Mircea Sfarlea, Florin Serbanescu si Ioan Gaspar) la subsolul Catedralei Ortodoxe a fost amenajat, in anul 1993, Muzeul Spiritualitatii Romanesti, o alta institutie importanta a municipiului. De-a lungul anilor, muzeul a fost vizitat de numeroase grupuri din municiupiu, judet, din intreaga tara si din strainatate. Cartea de onoare a muzeului cuprinde impresiile si poarta semnaturile unor importante personalitati ale vietii publice romanesti, preum: P. F. Parinte Patriarh Teoctist, I.P.S. Antonie Plamadeala, P.S. Ioan Selejan, P.S. Laurentiu Streza al Caransebesului, Adrian Nastase, Radu Vasile, Virgil Candea, Gheorghe Vladutescu, Gheorghe Lazarovici, Gheorghe Funar, Ion Ungureanu, Grigore Vieru, Ecaterina Andronescu, Ilie Badescu, pr. Ilie Moldovan, Ioan Caramitru, Dumitru Protase, Traian Rotariu, Vasile Dancu, Traian Golea (SUA), Ion Ciurea si George Olteanu (Germania), Valeriu Tabara, Corneliu Vadim Tudor, Dragos Seuleanu, Dan Pavel, Nicolae Matcas, George Muntean s.a. Cu binecuvantarea si purtarea de grija a P.S. Episcop Ioan al Covasnei si Harghitei, in anul 1996 s-a infiintat Centrul Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", avand ca obiect de activitate cercetarea, valorificarea si pastrarea marturiilor documentare ce atesta prezenta si dainuirea populatiei romanesti si a spiritualitatii ortodoxe in localitatile de pe cuprinsul eparhiei. In scurt timp, aceasta institutie a devenit una dintre cele mai importante centre ale vietii spirituale romanesti din municipiul Sfantu Gheorghe. Muzeul Carpatilor Rasariteni, institutie publica de interes national, aflata in directa subordonare a Ministerului Culturii, s-a infiintat in 1996. Potrivit scopului si obiectului sau de activitate, noii institutii create ii revine responsabilitatea de a asigura cadrul de desfasurare a activitatilor de cercetare, restaurare, evidenta si valorificare a patrimoniului cultural din arealul Carpatilor Rasariteni. Pe langa muzeu functioneaza si Editurile Carpatii Rasariteni si Angvstia. In contextul consolidarii societatii civile romanesti, un rol deosebit de important l-a avut infiintarea, la data de 14 martie 1992, a Ligii cultural-crestine "Andrei Saguna", instituita cu scopul "de a crea, prin toate mijloacele legale, cadrul favorabil pentru promovarea prin credinta si cultura, a unitatii si solidaritatii populatiei romanesti din judetul Covasna, indiferent de convingerea si apartenenta politica, contribuind la pastrarea identitatii si a valorilor culturale, stiintifice si materiale romanesti" etc. Liga este autoarea unor initiative, demersuri si activitati pe linia pastrarii si afirmarii identitatii romanilor din judetele Covasna si Harghita.

Printre alte prestigioase fundatii, societati, ligi, care contribuie la dezvoltarea societatii civile, a culturii si spiritualitatii romanesti din municipiul Sfantu Gheorghe, se numara si: Fundatia culturala "Mihai Viteazul", initiatoarea, printre altele, a Festivalului de colinde si obiceiuri de iarna "Craciunul la romani"; Despartamantul ASTRA Covasna-Harghita, care a organizat cea de-a 93-a Adunare Generala a ASTREI (dupa 61 de ani de la ultima actiune de acest fel in municipiul Sfantu Gheorghe); Centrul European de Studii Covasna-Harghita (pe langa institutie care functioneaza Editura Eurocarpatica), care isi propune sa desfasoare activitati de cercetare, educationale si de informare in domeniul stiintelor socio-umane; Societatea de Stiinte Filologice, filiala Covasna; Asociatia Pedagogilor Romani din judetul Covasna; Fundatia Nationala "Neamul Romanesc", filiala Covasna; Liga Tineretului Crestin Ortodox Roman, filiala Sfantu Gheorghe; Asociatia corala Ortodoxia (care a prezentat concerte si a imprimat prima caseta din zona de colinde si cantece bizantine bisericesti Sloboza-ne gazda-n casa); Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, filiala Covasna; Asociatia cultural-stiintifica "Carpatii Rasariteni"; Asociatia "Cultul Eroilor"; Uniunea Nationala a Cadrelor Militare in Rezerva si in Retragere; Fundatia Nationala de Expeditii si Calatorii etc.

Din calendarul celor mai importante evenimente pentru comunitatea romaneasca din Sfantu Gheorghe, din perioada de dupa infiintarea judetului Covasna, sunt demne de relevat, recapitulativ cateva din domeniul culturii si al spiritualitatii: aparitia ziarului Cuvantul Nou, in 28 februarie 1968; darea in folosinta a Casei de Cultura a Sindicatelor, in 31 mai 1975; ridicarea orasului la rangul de municipiu, in 1 iulie 1979; dezvelirea grupului statuar "Mihai Viteazul", in 29 septembrie 1982; sfintirea Catedralei Ortodoxe din Sfantu Gheorghe, in 15 mai 1983; infiintarea Teatrului "Andrei Muresanu", in 12 aprilie 1987; turneele unor prestigioase trupe de teatru din principalele centre culturale ale tarii; Bucuresti, Cluj- Napoca, Iasi, Tg. Mures, Sibiu, Brasov s.a, spectacolele ansamblurilor folclorice "Doina", "Ciocarlia" si ale cenaclului Flacara condus de poetul Adrian Paunescu; infiintarea Liceului "Mihai Viteazul", 15 septembrie 1990; prezenta la Sfantu Gheorghe, la sfarsitul lunii octombrie 1991, a dramaturgilor Ecaterina Oproiu, D.R. Popescu, Marin Sorescu si Paul Everac; constituirea Ligii cultural-crestine "Andrei Saguna", 14 martie 1992; deschiderea Muzeului Spiritualitatii Romanesti, 6 decembrie 1993; deschiderea Scolii generale "Nicolae Colan", 15 septembrie 1999; infiintarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, 25 septembrie 1994; inaugurarea sediului Centrului Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan" si a Sectiei din Sf. Gheorghe a Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (nucleul viitorului Muzeu al Carpatilor Rasariteni, infiintat prin Hotararea Guvernului Romaniei din noiembrie 1996), 2 aprilie 1996; aparitia anuarului Angustia, septembrie 1996; inaugurarea postului local de televiziune "Antena 1", 1995, si STV, 1996 si a postului local de radio "Radio ASTRA - Mix FM, in 1996; infiintarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita, 6 noiembrie 1998 si a editurilor "Carpatii Rasariteni", "Arcus" si "Eurocarpatica"; aparitia mai multor articole, studii si lucrari cu o tematica diversa, semnate de intelectuali romani din oras; organizarea unor manifestari cultural-artistice si stiintifice cu participare internationala si nationala precum: Festivalul de teatru "Atelier"; Sesiunea de comunicari stiintifice "Romanii din Sud-Estul Transilvaniei. Istorie. Cultura. Civilizatie"; "Festivalul tinerelor talente", organizat de Centrul de Cultura Arcus; a 93-a Adunare Generala a ASTREI, 17-19 noiembrie 1997 (organizata in Sfantu Gheorghe dupa 65 de ani, de catre Despartamantul ASTRA Covasna-Harghita, reactivat in 7 iunie 1996); Festivalul de colinde si obiceiuri de iarna "Craciunul la romani", organizat incepand cu anul 1991 din initiativa Fundatiei "Mihai Viteazul"; Zilele "Andrei Saguna", "Zilele Nicolae Colan", organizate de catre Liga culturalcrestina "Andrei Saguna", alte simpozioane, dezbateri, concerte, spectacole, pelerinaje etc. In organizarea institutuiilor si asociatiilor culturale romanesti, in fiecare an sunt organizate si alte simpozioane, sesiuni de comunicari stiintifice, dezbateri, expozitii, cicluri de conferinte, evocari si depuneri de coroane cu prilejul zilelor de: 24 Ianuarie, 1 Decembrie, Ziua Eroilor, Ziua Drapelului National s.a. Dramaturgii Radu Macrinici si Nina Tantar, actrita Ioana Gojdo, arheologul Valeriu Cavruc, prof. Luminita Cornea si omul de cultura Petre Strachinaru au obtinut premii, distinctii si mentiuni la nivel national.

Pe teritoriul municipiului au fost amplasate de-a lungul timpului monumente care sa omagieze importante personalitati si evenimente din istoria nationala si locala. Astfel, sunt amplasate busturile revolutionarilor Nicolae Balcescu si Kossuth Lajos in parcul din fata Scolii generale nr. 7 din cartierul Ciucului (str. Romulus Cioflec). In spatele poligonului militar din oras se afla mormantul locotenentului David Paius. Mormantul este un obelisc de forma prismatica din beton masiv, fiind ingradit cu gard metalic. Pe monument se afla o placa de marmura cu inscriptia: "Glorie eroului Lt. Paius, cazut la 4.09.1944, in luptele contra fascistilor".

La 28 septembrie 1982, pe esplanada din Piata Libertatii, s-a dezvelit grupul statuar "Mihai Viteazul". Realizat din bronz, monumentul este alcatuit din statuia ecvestra a Domnitorului Primei (Re)Uniri din anul 1600, cu o inaltime de 4,60 m, si inconjurata de alte cinci statui, reprezentand: un ostas muntean, unul ardelean si unul moldovean, un capitan de oaste secui si un stegar din oastea viteazului domn. Compozitia apartine sculptorului George Radulescu Gir. Pe frontispiciul piedestalului este gravat numele domnitorului Mihai Viteazul. In centrul cartierului Garii este amplasat din anul 1972 Monumentul Ostasului Roman. Este turnat in bronz, avand inaltimea de cca. 4 m, reprezentand un ostas roman. Monumentul

este amplasat pe o platforma circulara avand lateral doua arce de zid, prevazute a fi decorate cu basoreliefuri. Pe soclu se afla inscriptia: "Glorie eterna eroilor Armatei Romane". Autorul statuii este sculptorul Balogh Peter.

In parcul central al orasului s-a ridicat un monument inchinat luptatorilor din 22 decembrie 1989 din municipiul Sfantu Gheorghe. Pe un postament de beton se ridica o coloana de lemn, inalta de 3 m, avand incrustrata la partea inferioara inscriptia "22 DECEMBRIE 1989". De o parte si de alta a obeliscului se afla suporturi pentru drapelul Statului Roman. La data de 8 septembrie 1991, pe cladirea Primariei municipiului Sfantu Gheorghe, s-a aplicat o Placa Comemorativa, ce marcheaza evenimentul din 8 septembrie 1944, ora 17, cand un grup de militari romani, vanatori de munte, au patruns in dispozitivul inamic si au arborat pe cladirea primariei tricolorul romanesc, simbolizand totodata inceputul luptelor pentru eliberarea Transilvaniei. Sambata, 23 septembrie 1995, s-a dezvelit statuia Mitropolitului Andrei Saguna, opera sculptorului Paul Vasilescu, amplasata in parcul din fata bisericii din deal - ctitorie a marelui ierah ardelean, in prezenta a numerosi intelectuali si credinciosi din municipiu si din tara. Prin grija Ligii Cultural- Crestine "Andrei Saguna", in anul 1996, in incinta Scolii Generale "Nicolae Colan", a fost ridicat bustul patronului spiritual al scolii, Mitropolitul Nicolae Colan (sculptor Mircea Mocanu) si o clopotnita sculptata de Petrovits Istvan. Din initiativa si cu sprijinul prof. Rodica Parvan, in primavara anului 2003, in incinta Grupului scolar "Constantin Brancus" a fost ridicat bustul marelui sculptor (autor Pompiliu Plesa). Presa in limba romana a ocupat un loc aparte in peisajul cultural al municipiului si judetului.

In perioada interbelica, in Sfantu Gheorghe au aparut

urmatoarele publicatii: Gazeta oficiala a judetului Treiscaune

(bilingva, 1922-1926), Monitorul oficial al judetului Treiscaune

(1926-1938), La Noi - in judetul Treiscaune (1932-1934), Neamul

nostru (1934-1936), Oituzul (1935-1938), Curierul grefelor

(1936-1937), Era Noua (1933-1940), editata de Asociatia

Invatatorilor din judetul Treiscaune si Buletinul ASTRA

(1938-1940), editat de Despartamantul central Treiscaune al

Asociatiunii. In toamna anului 1944, asa cum s-a mentionat

mai sus, in Sfantu Gheorghe a aparut saptamanalul Dezrobirea,

prima publicatie romaneasca din Ardealul eliberat.

Cotidianul Cuvantul nou a fost infiintat in 1968, cu suplimentul

social-politic si de cultura Orizont, editat de acelasi

colectiv redactional (Ioan Negulici, redactor-sef; Gabriel Florescu,

redactor-sef adjunct; Horia C. Deliu; Dumitru Manolachescu

si Nicolae Stoian). In supliment au aparut cu regularitate

micromonografii folclorice locale, portrete de creatori

populari, pagini din istoria scolii, unitatilor culturale si economice

locale, aspecte ale convietuirii interetnice. Aparitii de

scurta durata au fost si publicatiile Covasna (1991), redactorsef

Mihai Covaciu; Buna Ziua Covasna, cotidian (1997-2000),

redactor-sef Geta Dudas; Monitorul de Covasna, saptamanal

(1998-1999), redactor-sef Lucian Bitai.

Demna de mentionat este si cunoscuta si apreciata publicatie

stiintifica Aluta - anuarul Muzeului Judetean Sfantu

Gheorghe - revista ce si-a incetat aparitia dupa transformarea

muzeului amintit in Muzeu National Secuiesc. Din

1996 la Sfantu Gheorghe apare revista de arheologie, istorie, etnografie si sociologie Angvstia, anuar al Muzeului Carpatilor Rasariteni si al Centrului Eclesiastic de Documentare "Nicolae Colan". In 1998, a aparut numarul 1 al Buletinului Ligii cultural-Crestine "Andrei Saguna" iar in 2002 cel de-al doilea numar al acestei publicatii, subintitulata "tribuna a societatii civile romanesti din judetele Covasna si Harghita". Din 2001, Centrul European de Studii Covasna-Harghita editeaza publicatia trimestriala Info Euro Carpatica. Un loc aparte in mass-media locala il are si postul local Radio ASTRA - Mix FM, din Sfantu Gheorghe, care si-a format o personalitate distincta in cei patru ani de la infiintare (din 1996) si care transmite in limbile romana si maghiara. Printre personalitatile marcante ale municipiului Sfantu Gheorghe care si-au pus amprenta asupra vietii culturale si stiintifice a urbei lor si a tarii, in vremuri mai mult sau mai putin favorabile, se numara si cei numiti mai jos: Aurel Gociman, medic, nascut in Sfantu Gheorghe, era student,in 1916-1918, al Facultatii de Medicina si Farmacie a Universitatii din Budapesta, beneficiar al unei burse acordata de Fundatia Gojdu. Barabás Miklós (1810-1898), pictor nascut in Covasna, cu numeroase expozitii personale deschise la Budapesta, in Transilvania dar si in Bucuresti unde a petrecut perioada 1831- 1833, timp in care a imortalizat lumea romaneasca a Munteniei, dar a si surprins in insemnarile sale noul context al vremii dupa pacea de la Adrianopol. George Oprescu, marele istoric al artei romanesti, a subliniat importanta cercetarii

perioadei in care Barabás Miklós a trait la Bucuresri. In 1930, la aparitia Autobiografiei, Andrei Veress a tradus in romaneste capitolul referitor la impresiile bucureste ale lui Barabás. Lászlo Ferenc, arheolog si profesor, s-a nascut in Sfantu Gheorghe in 1873. Inca din 1901 era in Consiliul de conducere al Muzeului din Sfantu Gheorghe. Cercetarile sale cele mai cunoscute pe plan national si international sunt cele de la Ariusd si Olteni. A fost prieten si colaborator cu marele savant Vasile Parvan. S-a stins din viata in 1925. G-ral Mihai Todicescu s-a nascut la 26 ianuarie 1878 in Horodniceni, Suceava. A absolvit scoala primara in satul natal, apoi a urmat "Scoala de fii de militari" din Iasi, respectiv cursurile diferitelor scoli de pregatire militara din Germania si din Bucuresti. Participa la luptele din primul razboi balcanic si din primul razboi mondial, unde si-a pus in valoare buna sa pregatire militara, experienta, daruirea si dragostea fata de tara. In 1920, a fost numit comandant al Centrului de Instructie al Infanteriei si al Garnizoanei militare Sfantu Gheorghe, indeplinind aceasta grea si onoranta misiune timp de 10 ani, pana in 1930. S-a consacrat cu daruire infaptuirii de catre Armata, ca institutie fundamentala a statului, a rosturilor ei majore, asumandu-si benevol si alte obligatii in viata publica a judetului. S-a facut cunoscut, apreciat si pretuit in Sfantu Gheorghe si in intreg judetul Trei Scaune pentru vasta sa activitate de sprijinire a invatamantului, culturii si bisericii stramosesti. Din 1930 este avansat in conducerea Statului Major al Armatei Romane. La 1 noiembrie 1937, cand era la comanda Corpului 1 Armata, a fost trecut in rezerva pentru limita de varsta. A murit la 20 februarie 1973, in Brasov. Valeriu Bidu s-a nascut la 28 februarie 1895 in Brasov. A urmat cursurile scolii primare si ale Liceului "Andrei Saguna" din Brasov si cele ale Facultatii de Medicina din Cluj. In 1920 beneficiaza de o bursa la Paris, unde obtine atestatul de medic operator ginecolog. Incepand din 1922-1940, practica medicina la spitalele din Tarnaveni, Targu Secuiesc si Sfantu Gheorghe. Intre 1933-1937 a fost prefect al judetului Trei Scaune, perioada de prosperitate generala a judetului si de integrare a sa in realitatile economico-sociale si cultural-spirituale ale Romaniei Mari. In timpul refugiului a fost medic primar la Spitalul din Targu Neamt (1940-1944). In 1952 este arestat si trimis la munca fortata la Canalul Dunare- Marea Neagra. Dupa o lunga si grea suferinta, s-a stins din viata in ziua de 26 decembrie 1967 la Brasov. Székely Zoltán, arheolog, s-a nascut la 18 noiembrie 1912 in Dej. A fost director al Muzeului din Sfantu Gheorghe din 1949 pana la pensionare, in 1990. A cultivat bune relatii de colaborare cu muzee si specialisti din toate centrele de cercetare stiintifica ale tarii, publicand in prestigioase reviste de specialitate editate la Bucuresti, Cluj, Iasi, editand anuarul muzeului, Aluta. Este autor a numeroase lucrari de specialitate.

S-a stins din viata la 1 septembrie 2000. Imreh István s-a nascut la 12 octombrie 1919. Istoric,sociolog. Studii medii la Cluj si Brasov si universitare la Cluj. Doctor in istorie economica (1944). Profesor universitar la Cluj. Publica articole in Studia, Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, Acta Musei Napocensis, Terra Nostra, Napoca Universitara, colabotator la Istoria Romaniei (1964). A publicat in limba romana: Despre inceputurile industriei capitaliste din Transilvania in prima jumatate a veacului al XIXlea (1955). Lucrarea sa, Viata cotidiana la secui, a fost tradusa si in romaneste.

Nicodim Belea (1907-1986), protopop de Sfantu Gheorghe, si-a inceput activitatea ca secretar la Academia teologica din

Sibiu (1931-1933), apoi a functionat preot in Belin, Covasna (1933-1936), director al Scolii de cantareti din Nuseni- Bistrita-Nasaud (1936-1937) si duhovnic la Academia teologica din Cluj (1937-1940), secretar al Vicariarului ortodox din Alba Iulia (1940-1941), duhovnic la Academia teologica - apoi Institutul teologic - din Sibiu (1941-1956), in perioada 1956-1968 este numit protopop de Sfantu Gheorghe (1956- 1968), dupa care este preot la Brasov-Blumana (1968-1979). Este autor a numeroase studii si lucrari teologice. Octavian Zabava, fost inspector scolar din Sfantu Gheorghe in perioada interbelica, este autorul volumelor: Educatia copiilor anormali in scolile din Cehoslovacia; Centre de recreatie si terenurile de joc pentru copii in Cehoslovacia, Bucuresti, 1938; Invatamantul primar in judetul Treiscaune (in colaborare cu Constantin Melinte), Sfantu Gheorghe, 1940. N. I. Dumitrascu, s-a nascut in Boureni, jud.Olt, si este unul din marii folcloristi romani. Intre 1937-1940 a fost seful statiei C.F.R. Sfantu Gheorghe. Inca din anii de liceu (1904- 1905) si-a inceput activitatea de folclorist, iar de-a lungul anilor a cules povesti, povestiri, legende, glume, ghicitori, colinde si poezii populare din toate zonele tarii, dar mai ales din judetul Trei Scaune, publicandu-le in 29 de carti. A fost mereu prezent si in munca de propasire a culturii si spiritualitatii romanesti din zona judetului Trei Scaune. A publicat la numeroase reviste. Volumul Cantari de stea si colinde, aparut in 1928, prefatat de Nicolae Iorga, a primit premiul Academiei Romane. I. N. Tutuianu, redactor sef al saptamanalului Neamul Nostru (1934-1936), este autorul lucrarii Contributiuni la Organizarea Cooperatiei Agricole din Romania. Gheorghe Vasilescu (1909-1990), profesor, consilier eparhial, este autorul lucrarii Monografia parohiei Sfantu Gheorghe, manuscris.

Nicolae Moldovan (nascut la 12 martie 1921), muzeograf si etnograf, este autorul a numeroase studii de specialitate privind istoria, etnografia locala si convietuirea interetnica. Este Cetatean de Onoare al municipiului Sfantu Gheorghe. Ioan Pastrav (nascut la 5 ianuarie 1929), inginer mecanic. Si-a sustinut teza de doctorat la IP din Cluj, unde a fost numit sef de laborator, in 1953, la Catedra de tehnologia materialelor. Din 1954, la Catedra de rezistenta materialelor, asistent; profesor. Intre 1990 si 1992, prorector al Institutului politehnic; sef de catedra (1992-1994). Premiul "Aurel Vlaicu" de tensometrie al Academiei Romane, din 1991. Veress Pál (nascut la 29 august 1929), pictor, a debutat in 1953. Expozitii personale la Cluj si in alte orase din tara. Prezent si la manifestari internationale. Simion Elena Munteanu, scenograf, s-a nascut la 2 ianuarie 1930 in Sfantu Gheorghe. Absolventa a institutului de Arte Grafice "Nicolae Grigorescu" din Bucuresti, clasa profesorului Toni Gheorghiu. Scenograf la Teatrul "Ion Creanga" din Bucuresti. Forro Laszlo, nuvelist si traducator, s-a nascut la 18 februarie 1932 in Sfantu Gheorghe. A scris nuvele si poezii pentru copii. A tradus din: Nicolae Velea, Nuvele (1965), Titus Popovici, Moartea lui Ipu (cu desene de Deak Ferenc), Simion Pop s.a.

Constantin Stanca, profesor, doctor in sociologie, este autorul volumelor Poetul-taran Ghita Baciu, Sfantu Gheorghe, 1971, si Judetul Covasna, 1977 (coordonator). Jecza Peter, sculptor, s-a nascut la 16 octombrie 1939 in Sfantu Gheorghe. A realizat busturile lui Dimitrie Pompeiu (bronz, 1968), Bölöni Farkas Sándor (ghips, 1972), Bartok Bela (ghips, 1975), Romul Ladea (ghips,1972). Laszlo Attila, arheolog, s-a nascut la 27 decembrie 1940 in Sfantu Gheorghe. Doctoratul l-a sustinut la Iasi, in 1986, unde este si profesor universitar. Publica in Arheologia Moldovei, Studii si Cercetari de Istorie si Arheologie - Iasi, Memoria Antichitatii (Piatra Neamt) etc. A tradus lucrari de Ligia Barzu si Alexandru Popescu (Cultura geto-dacilor, 1987). Radu Selejan, scriitor, publicist, fost redactor la ziarul Cuvantul Nou, este autorul a numeroase volume de proza. S-a nascut in data de 5 noiembrie 1935 in orasul Brad, jud. Hunedoara. A lucrat la ziarele Steagul Rosu din Petrosani (1968-1970), Cuvantul Nou - Sfantu Gheorghe-Covasna (1970-1978), Tribuna Sibiului si Tribuna din Sibiu. A publicat in peste 50 de ziare si reviste din tara si strainatate. Paralel cu activitatea publicistica, Radu Selejan scrie si publica poezii si proza in diferite reviste literare din tara. In perioada care a trecut de la debutul sau editorial, Radu Selejan si-a vazut numele scris pe 20 de carti si pe un scenariu de film. Din 1968 este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Intre 1995- 2000 a fost profesor asociat la sectia de jurnalism a Facultatii de Litere, Istorie si Jurnalistica a Universitatii Lucian Blaga din Sibiu. A trecut in eternitate la 7 iunie 2000, la Sibiu. Ana Selejan, profesor universitar la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, autoare a lucrarii Reeducare si prigoana. Romania in timpul primului razboi cultural 1944-1948, doua volume, lucrare premiata de Academia Romana. Debutul in presa l-a facut in ziarul Cuvantul nou din Sfantu Gheorghe. A colaborat cu cronici si comentarii literare la revistele literare: Transilvania, Romania literara, Convorbiri literare, Literatorul, Caiete critice etc. Din anul 1993 este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania. Csiki Lászlo, poet, dramaturg si traducator, s-a nascut in 5 octombrie 1944 la Sfantu Gheorghe. A publicat versuri si nuvele. A tradus romanele lui Alexandru Ivasiuc: Pasarile (A madarak) in 1973, si Potopul (Aradat) in 1976; a mai tradus pe Anton Pann (1974), Ion Dodu Balan (1976), Hortensia Papadat Bengescu (1978). Molnár Zoltán, pictor, s-a nascut la 13 octombrie 1937, in Sfantu Gheorghe. Autor de lucrari monumentale la Bistrita, Careii Mari, Sinaia, Ploiesti. A ilustrat lucrari ale scriitorilor romani, maghiari si germani aparute la Editura Facla din Timisoara.

Ioan Mitroi, profesor, s-a nascut in 1933 in comuna Balacita, satul Dobra, judetul Mehedinti. A profesat in Sfantu Gheorghe din 1961. A publicat sub pseudonimul Miron Rusu Barian volumele: Anotimp si solstitiu, Targu Mures, 1991 si Ochi prin cadrane, Targu Mures, 1994. S-a stins din viata in 1994. Alexandru Horea Muntean, nascut la 14 septembrie 1938 in Resita, inginer, doctor in stiinte, este vicepresedintele Camerei de Comert si Industrie a jud. Covasna. autor de lucrari in domeniul economiei si turismului si a celor peste 50 de inovatii si rationalizari in domeniul de specialitate, rasplatit cu 8 ordine si medalii ale Romaniei pentru merite manageriale.

Vasile Artenie, scriitor, autorul unor volume de proza si versuri, printre care Drumul vamilor, nuvele, Editura Albatros, Bucuresti, 1980. Stela Buda, profesor, presedinta Fundatiei "Mihai Viteazul" din Sf. Gheorghe, este organizatoarea a o serie de manifestari culturale si artistice, autoare de manuale didactice de industria usoara. Gheorghe Tatu, nascut in 10 martie 1941, in Avrig, jud. Sibiu, medic veterinar, specialist in zootehnie, a fost director al Oficiului Judetean de Reproductie si Selectie a Animalelor si al Intreprinderii "Avicola" din Sfantu Gheorghe. Dupa decembrie 1989 a fost viceprimarul municipiului Sfantu Gheorghe (1990-1992) si prefect al judetului Covasna (1997-2000). Este presedintele Despartamantului ASTRA Covasna- Harghita, vicepresedinte al Fundatiei culturale "Mihai Viteazul", sef de comisie sociala al Ligii cultural-crestine "Andrei Saguna", membru in Adunarea Eparhiala si in Consiliul Eparhial al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, autor de articole si colaborator la presa locala.

Sorin Teodorescu, profesor si scriitor, s-a nascut la 4 august 1942, in orasul Strehaia, judetul Mehedinti, fost inspector general adjunct la Inspectoratul Scolar al judetului Covasna, este autorul a 10 volume de proza, versuri, antologii, printre care: Frumoasa mea Marie, povestiri, 1978; Vara in balti, povestiri, 1989; Corabia, poezii, 1996 etc. Riti Emil Oliver, arhitect, a proiectat mai multe institutii de cultura, eclesiastice, administrative, economice, locuinte si ansambluri urbanistice in Sfantu Gheorghe si in judet; a fost vicepresedinte al Consiliului Judetean Covasna, intre anii 1992-2002. Petre Strachinaru, profesor, publicist, editor, directorul Centrului de Cultura Arcus, s-a nascut in 10 ianuarie 1943, in Lespezi, jud. Iasi; are o bogata activitate publicistic, este initiator, coordonator sau co-organizator al unor proiecte si programe culturale, membru fondator si membru in conducerea unor asociatii si fundatii culturale, redactor, consultant si editor al unor cataloage de arta si al unor volume de restituiri literare si de popularizare a valorilor patrimoniale locale, printre care: Poezii populare de Dimitrie Cioflec, Ideea de Eminescu, Micromonografia bisericii "Adormirea Maicii Domnului" - Dobarlau; Catalogul "Simpozionul national de arta plastica, pictura, sculptura", Intorsura Buzaului, 1997, Sfantu Gheorghe, 1998; Lucrari de arta monumentala contemporana din judetul Covasna, 1998 etc. Dan Baicu, profesor si arhivist, nascut la 15 ianuarie 1944, in Abrud, jud. Alba, directorul Directiei Judetene Covasna a Arhivelor Nationale, este autorul a numeroase studii si articole privind istoria romanilor din sud-estul Transilvaniei, publicate in Angvstia, Revista Arhivelor, in presa locala etc. Herman Rosner (nascut in 1943), economist, publicist, manager, presedintele Camerei de Comert si Industrie Covasna, este autor de lucrari in domeniul economiei si turismului, organizator de reuniuni pe teme economice, participant la mai multe manifestari economice organizate la nivel national si international. Domokos Erno (nascut in 1945), doctor in economie, decanul Colegiului din Sfantu Gheorghe al Universitatii Babes- Bolyai. Este autor de lucrari in domeniul managementului: Curs de management general, 1992; Introducere in practica manageriala, 1996 etc. Col. Gheorghe Magureanu (1947-2002), absolvent al Facultatii de Drept din Bucuresti (1969). In perioada 1986- 1989 a indeplinit functia de adjunct sef militie judeteana, apoi adjunct sef politie judeteana (1989-1991); din iulie 1991 pana in aprilie 1999 - seful inspectoratului judetean de politie; in perioada 1997-1998 conduce ziarul Politia, jud. Covasna, in calitate de director; a initiat ridicarea unui monument al eroilor politisti, in incinta Inspectoratului Judetean de Politie Covasna. Ion Sebastian Comanici (28 martie 1946, Ploiesti), actor. A absolvit IATAC - Bucuresti in 1970, jucand la mai multe teatre din tara: Satu Mare, Timisoara, Arad, Botosani, Iasi, Sf. Gheorghe. A interpretat roluri in peste 50 de piese de teatru: Ion (Napasta), Niuhin (Cehov), Dandanache (I. L. Caragiale), Claudius (V. Voiculescu), Pandolfo (C. Goldoni), Rafael (G. Arout) etc.; a avut roluri in cinci filme regizate de: Alexa Visarion, Dan Pita, Mircea Danieluc, C. Vaeni si a regizat mai multe spectacole de teatru (In cautarea sensului pierdut, Moartea nu bate la usa etc., obtinand mai multe premii si aprecieri din partea criticilor de specialitate. Ioan Paul Voinescu, profesor de matematica, director al Liceului "Nicolae Balcescu" din Intorsura Buzaului (1984- 1987), inspector general (1987-1990) si inspector general adjunct (1990-1997) al Inspectoratului Scolar Judetean Covasna, vicepresedinte al Despartamantului ASTRA Covasna-Harghita, presedinte al Asociatiei Pedagogilor Romani din judetul Covasna. Zoia Andras (1947, Dobarlau, jud. Covasna), institutoare, inspector scolar la Inspectoratul Scolar Judetean Covasna, este autoarea mai multor studii si articole de specialitate, colaboratoare la reviste de pedagogie, membra a unor asociatii culturale romanesti.

Col. Ion Florescu (1949, judetul Caras-Severin), in perioada 1987-1990 a fost sef birou in cadrul Comandamentului Judetean Covasna, apoi Sef al Serviciului de Mobilizare a Economiei si Pregatire a teritoriului pentru Aparare al judetului Covasna (1991-2000), iar din 2000 este sef al Inspectoratului de Protectie Civila Judetean Covasna. A publicat in mai multe reviste de specialitate si a obtinut 6 ordine si medalii ale Romaniei, precum si doua distinctii internationale. Marianne Iliescu, profesoara, doctor in filologie, fosta directoare a Liceului "Mihai Viteazul", lector univ. la Universitatea "Transilvania" din Brasov, este autoarea mai multor studii si articole de specialitate.

Luminita Cornea, profesoara, doctorand in filologie, este autoarea si (co)editorul volumelor: Scriitori - case si muzee memoriale (impreuna cu Cristina Ionescu), Bucuresti, 1992; Poezii populare culese de Dimitrie Cioflec, Sfantu Gheorghe, 1994; Anuarul Liceului "Mihai Viteazul", 1996, 1997; Romulus Cioflec. Moarte cu bucluc, Sfantu Gheorghe, 1998; Ideea de Eminescu, Sfantu Gheorghe, 2000. Branduse Roman, nascuta in 1952, profesoara, directoarea Liceului "Mihai Viteazul" din Sfantu Gheorghe, este autoare a lucrarii Aspecte din istoria Scolii Normale de invatamant "Regina Maria" din Sfantu Gheorghe (1919-1928), in Anuarul Liceului "Mihai Viteazul", 1996.

Maria Solomon, nascuta in 1954, profesoara, directoare adjuncta a Scolii generale "Nicolae Colan"; redactor coordonator la revista Zbor inalt; din 2000 - inspector general adjunct la Inspectoratul Scolar Judetean Covasna; a publicat studii si articole in reviste de specialitate si implementat mai multe proiecte educationale.

Rodica Parvan, profesoara, directoarea Grupului scolar "Constantin Brancus", secretara Ligii cultural-crestine "Andrei Saguna", membra in conducerea altor asociatii culturale, consilier municipal, initiatoarea unor proiecte culturale; a publicat studii si articole in reviste de specialitate. Viviane Gheorghiu, arhitecta, a proiectat mai multe institutii de cultura, sociale, administrative, economice, locuinte si ansambluri urbanistice in Sfantu Gheorghe, in judetul Covasna, in tara si in alte tari din Europa; a fost arhitect sef in cadrul Consiliului Judetean Covasna; a publicat studii si articole in reviste de specialitate; unele din proiectele sale au fost premiate la nivel national. Marinela Ujvarosi Brezeanu, profesoara, a publicat mai multe studii si articole in reviste de specialitate de filologie, precum si lucrarile: 20 de teste pentru examenul de capacitate, Editura Coresi, 2000, Capacitate-2001, 50 de texte cu rezolvari, Editura Proserved Cathedra, Sfantu Gheorghe. Maria Stoica, profesoara, specialitatea limba romana-latina, traducator, este colaboratoratoare al cotidianului Cuvantul nou, coordonator al revistei Ecou, publicatia Liceului "Mihai Viteazul"; si autoarea mai multor articole si studii in reviste de specialitate etc. Felicia Mares, profesor, specialitatea geografie, a publicat studii in anuarul Angvstia si a participat la doua editii ale Sesiunii Nationale de Comunicari - Istorie. Cultura. Civilizatie, Sfantu Gheorghe (1998. 1999). Pompiliu Plesa (20 august 1950, Lunca Calnicului, jud. Brasov), pictor, este profesor la Liceul "Mihai Viteazul". A absolvit Institutul de Arte Plastice din Iasi, clasa prof. Dan Hatmanu. Inca din timpul studentiei participa la expozitii de grup si la concursuri studentesti la Sibiu si Bucuresti. Si-a prezentat lucrarile in 8 expozitii de grup si 5 personale (Iasi, Sfantu Gheorghe, Brasov). Are tablouri in colectii din Cehia, Olanda, Ungaria si Romania. Este autorul bustului revolutionarului Nicolae Balcescu amplasat in curtea bisericii ortodoxe din Valcele. Székely Zsolt, muzeograf, doctor in arheologie, fiul profesorului Székely Zoltán, este autor al unor studii si articole de specialitate privind sud-estul Transilvaniei. Radu Macrinici, dramaturg, fost director al Teatrului "Andrei Muresanu" din Sfantu Gheorghe, este autor al volumelor de teatru aparute intre anii 1994-1998: Bibliotecarul, Intoarcerea lui Espinosa, Printul din lacrima, Tara mea, toate recompensate cu numeroase premii. Laszlo Attila (15 mai 1959), geolog, doctor in geologie, director al SC Promer din Sfantu Gheorghe, sef lucrari la Colegiu Universitar de Administratie Publica din Sfantu Gheorghe, este autor a peste 30 de studii si lucrari de specialitate in domeniul geologiei structurale. Bartok Botond (20 aprilie 1952), arheolog, doctor in arheologie, intre anii 1976-2001 a fost muzeograf, arheolog si coordonator sef al Oficiului Judetean pentru partimoniul cultural national Covasna, apoi directorul Directiei Judetene de Cultura, Culte si Patrimoniului al jud. Covasna, este autor al unor studii si articole de specialitate privind sud-estul Transilvaniei.

Ioan Munteanu, profesor, scriitor, este autorul lucrarilor: Fluvii in flacari - poeme, Editura Amicul Casei, Craiova, 1994; Moartea planuita a lui Leonard Antschel, 1995. Valeriu Cavruc (24 sept. 1957), muzeograf, doctor in arheologie, este directorul Muzeului Carpatilor Rasariteni, autor al unor lucrari de specialitate, membru al mai multor societati stiintifice si culturale, initiator si coordonator de proiecte si programe stiintifice, redactor responsabil al revistei Angvstia si al volumelor Repertoriul arheologic al judetului Covasna, Repertoriul arheologic al judetului Harghita. Dan Ciobanu, doctor in silvicultura, s-a nascut la 21 octombrie 1951, in Campulung Moldovenesc, conferentiar la Universitatea "Transilvania", Brasov, autor a 22 lucrari de specialitate, membru al unor societati stiintifice, fost conducator in cadrul Directiei judetene ROMSILVA Covasna. Bagoly Tiberiu, doctor in agronomie, director general al Directie pentru Agricultura si Industrie Alimentara a judetului Covasna, este autor de studii in domeniul culturii cartofului . Ioan Negulici, profesor, publicist, este responsabilul paginilor de cultura respectiv redactor-sef al ziarului Cuvantul nou. Dumitru Manolachescu, publicist, a fost redactor-sef al ziarului Cuvantul nou, editorialist la aceeasi publicatie. Este membru in Colegiul de redactie al Buletinului Ligii culturalcrestine "Andrei Saguna" si al paginii culturale Oituzul, membru in conducerea unor asociatii culturale. Horia C. Deliu, publicist, redactor al unor publicatii rebusiste, este semnatarul unor reportaje din tara si din lume si a unor pagini de critica muzicala si pentru tineret. Gabriel Florescu, profesor, publicist, redactor sef-adjunct al ziarului Cuvantul nou, este editorialist la publicatia mentionata si semnatar al unor articole de critica teatrala. Nina Tantar, profesoara, publicista, scriitoare, laureata a premiului UNITER, membra in conducerea unor asociatii civice, consilier la Centrul Cultural al jud. Covasna. Cristina Pescaru, profesoara, metodista la Casa Corpului Didactic din Sf. Gheorghe, autoarea unor studii si articole de specialitate. Sprijina implementarea unor proiecte educationale in consens cu experienta europeana. Mihai Covaciu (nascut in 1950 la Oradea) este absolvent al Institutului Politehnic din Cluj, Facultatea de constructii, in 1974. Semneaza Pagina celor mici si inteligenti din revista Flacara Rebus. In decembrie 1989 este singurul roman ales in Biroul CPUN al municipiului Sfantu Gheorghe. Devine redactor la cotidianul local Cuvantul Nou si reporter corespondent la Radio Targu Mures. In 1991, ca director media la una dintre primele firme private locale (S.C. AS SRL, patron Radu Viorel) scoate un ziar local cu capital privat: intitulat Covasna - saptamanal de opinie si informatie (partial bilingv) - din care au aparut 6 numere. Urmeaza "pionieratul" in televiziunea locala: intai la SICAM TV, apoi devine directorul Studioului de televiziune Antena 1 Sfantu Gheorghe. Din 1999 isi reia activitatea de baza, in cadrul propriei firme de proiectare.

Ioan Solomon, nascut in 2 august 1954 in Barcani, jud. Covasna, avocat, a functionat un timp ca profesor in satul natal. Participa activ la viata culturala a localitatii, apoi este numit procuror in Sfantu Gheorghe. Dupa decembrie 1989 a fost director general al Prefecturii Judetului Covasna (1990- 1995), procuror si apoi avocat. Este presedintele Ligii cultural-crestine "Andrei Saguna", vicepresedinte al Asociatiei Pedagogilor Romani din Judetul Covasna, membru in conducerea Asociatiei stiintifice "Carpatii Rasariteni" si in alte asociatii culturale, civice si profesionale. Intre anii 1994-1998 a fost membru in Adunarea Nationala Bisericeasca, din 1994 fiind membru al Adunarii Eparhiale si al Consiliului Eparhial al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei. A publicat mai multe articole in presa locala. Teodor Moldovan, fost publicist in Sfantu Gheorghe, doctor in economie, este profesor la Universitatea "Transilvania" din Brasov, si autor de studii de specialitate. Marian Bobei (nascut la 21 septembrie 1953, in jud. Satu Mare), artist plastic. A debutat cu o expozitie de grup in 1977 la Sfantu Gheorghe, urmand sa deschida expozitii in tara, obtinand mai multe premii. Lucrarile artistului se gasesc in colectii particulare din Romania, Ungaria, Italia, Franta, Canada etc. Este posesorul unor interesante colectii de publicatii, carti postale, vederi si vestigii de arheologie. Aurora Munteanu (nascuta la 11 august 1978, in Sfantu Gheorghe), a obtinut trofeul de campioana nationala la arte martiale la categoria 65 de kg, precum si alte premii si distinctii.

Virgil Florea (nascut la 3 iunie 1952 in Ilieni, jud. Covasna), arhitect, manager si intreprinzator, a fost sef de proiect la peste 100 de lucrari complexe (mai multe institutii de cultura, biserici ortodoxe, banci, spitale, blocuri de locuinte, societati comerciale si alte obiective edilitare); este patronul firmelor de proiectare si constructii Florea&Comp si Ambient din Sfantu Gheorghe; a publicat articole in reviste de specialitate, a participat la mai multe simpozioane si concursuri, a avut expozitii personale de pictura si grafica, este membru in diferite organizatii profesionale si in conducerea teritoriala a Organizatiei Arhitectilor din Romania, filiala Brasov- Covasna- Harghita. Stela Florea (nascuta la 10 iulie 1955 in Diosig, jud. Bihor) arhitecta, pictorita, poeta, arhitect sef - director al Directiei de Urbanism din cadrul Consiliului Judetean Covasna, este autoarea si coautoarea mai multor proiecte de locuinte, spatii comerciale, scoli, planuri urbanistice, aducandutsi contributia la conturarea imaginii contemporane a oraselor si satelor judetului Covasna; a publicat poezii si eseuri, gravuri si desene in reviste scolare si a participat la expozitii colective de arta plastica. In perioada interbelica, la renasterea vietii culturale, economice si sociale din Sfantu Gheorghe si-au adus contributia mai multi intelectuali romani, printre care si: Alexandru Iteanu, Eugen Popescu, Zaharia Crisan, Vicentiu Rauca-Rauceanu, Cornel Nastasi, Eugen Sibianu, fosti prefecti ai judetului Treiscaune, Ioan Popa, .eodor Nicolescu, Miron Cretu, fosti medici primari ai judetului, Izidor Rauca Rauceanu, Costache Moldovan, Irimie Covesan, Victor Cioflec, Ilie Radu, Vasile Urleteanu, Ioan Giurgiu, Ioan Vintila, Pompei Pop, Victor Stanciu, Victor Roman Cornel Cosma, Ioan Pacuraru, Bujor Nistor, Gheorghe Gociman, Gheorghe Galan, Constantin Sacuiu, Andrei Cristoloveanu, fosti parlamentari, primari si notari ai orasului, subprefecti, pretori. In zilele noastre numerosi alti intelectuali din Sfantu Gheorghe sunt prezenti in publicatii cu articole si studii de specialitate, in viata cultural-stiintifica locala si nationala si in cadrul societatii civile (asociatii, societati, ligi, fundatii etc.). Astfel se enumera profesorii: Emlia Baicu, Liliana Neagoe, Felicia Rujan, Gheorghe si Virginia Popina, Ionel Munteanu, Romeo Negrea, Maria Morogan, Sebastian Poncu, Vasile Stancu, Iulia Csutak, Elena Boriceanu, Cristina Visan, Iuliana Nemes, Rodica M. Costache, Maria si Mihai Peligrad, Ioana si Ciprian Staicu, Laurentiu Nicolae, Nicolae Rosu, Monica Rusu, Narcis Calotescu, Ligia Ghinea, Cezar Cosma, Carmen Simulescu, Alina Iancu, Anca Patrascu, Constanta Antonescu, Dora si Geza Valkovski, Alexandru Popovici, Rodica Cretu, Gheorghe Schiopu, Ioan Raduta, Ioan Cotfas, Viorica Tanase, Albu Radita, Mariana Dragan, Stelian si Renate Stelescu, Olga si Carol Santa, Mariana Vladut, Liliana Pandele, Sever Radacuta, Rodica Parfene; cercetatorii, muzeografii, arhivisti si bibliotecari: Valeria Vulpe, Sonia Bondor, Carmen Opait, Maria Ciuta, Galina Cavruc, Dan Buzea, Adriana Bota, Edmond Dorneanu, Maria Baila, Cristian Crisan, Dorina Cucu; publicistii: Constantin Timaru, Josif Petru Gajdo, Marius Deac, Dan Manolachescu, Nita Preda, Dorel Andras, Ioan Dragan, Aurel Golciu, Vasile si Tudor Artenie, Nicolae Stoian, Vasilica Ciobanu, Dumitru Toma, Oana Malina Negrea, Alina Bujanca, Razvan Condrea, Daniela Andrei, Dan Suciu; actorii Teatrului Andrei Muresanu, mentionati in capitolul referitor la activitatea acestei institutii; medicii: Gheorghe Serban, Petru Oprea, Cornel Iacob, Ioan Covesan, Eugen Clinciu, Ioana Georgescu, Orest Brenzan, Adrian si Maria Cretu, Angela Pacuraru, Vsevolod si Despina Eustafievici, Romulus Gazdac, Vasile si Alma Crisan, Mihai Popescu, Felicia Serban, Lacramioara Toplonitchi, Anca Padean, Anca Popescu, Stefan Mereuta; juristii: Radu Tomus, Vasile Muresan, Nicolae Stan, Maria Iacob, Elena Ciobanu, Sabin Calinic, Teodor Tripon, Ioan Ciucu, Nicolae si Florica Carlanescu, Gheorghe Magureanu, Marinela Profiroiu, Gheorghe Gramada, Constantin Ciobanu, Nicolae Stefan, Gavril Ardelean, Petre Todor, Attila si Aurelia Luppinger, Doina Maria Roth, Lidia Stambirt, Sorin Vidican, Stefan si Marieta Munteanu, Lucia Anton, Demirsec Miroslava, Ioan Iliescu, Teodor Maciuca; inginerii si economistii: Petru Buda, Mugur Topolnitchi, Emil Tanasoiu, Ioan Inceu, Silviu Tanase, Ioan si Felicia Ursache, Horia Grama, Radu Viorel, Elvira si Tiberiu Racoltea, Nicoleta si Victor Rosia, Stefan Danciu, Eugen si Maria Lazar, Ciprian si Codruta Vranceanu, Dan Ioan si Stefania Telea, Adalbert Bularca, Doina Melinte, Mircea Florescu, Octavian Sorescu, Teodor Lates, Ioan Maniga, Ioan Sorescu, Sorina Cotfas, Gheorghe Munteanu, Valentin si Natalia Mocanu, Doina Stroe, Carmen Serbulea, Vladimir Furdui, Gheorghe Fratila, Dan si Adriana Hariton, Doina Ferencz, Cornel Rusu, Vasile Roman, Pilner Martin, Peter Bularca, Maria Kiss, Mircea Vladut, Aurel Dragomir, Mircea Stefan, Daniel-Vanea Cucu, Ana Tomus, Florica Todor, Nicolae si Maria Toma, Aurora Pop, Florin Titeiu, Zinea Nita, Gavril si Ana Danciu, Angela si Tiberiu Nistor, Sorin Rafiroiu, Maria Calinic, Maria Avram, Horia Serban, Constantin Jehac, Vasile Manecuta, Octavian Vasilescu, Doru si Crina Dusa, Marin Bercea, Luminita si Tiberiu Tusnea, Ghita Dragoiu, Mihai Aldescu, Viorel Dumitriu, Ioan Dumut, Ioan Badea, Gheorghe Vacaru, Nicolae Benga, Ioan Balan, Gheorghe Predut, Ioan Anghel, Gavril Onac, Viorel Opait, Emil Maior, Aristotel si Lucia Zancu, Viorel Mazilu, Mirel Petre, Marius Teodoru, Dumitru Raiciu, Romeo Oarza, Madalin Ciobotar, Teodor Scridon, Leontin Cristoloveanu, Hrisia Barzoiu, Marian si Mihaela Stiopu, Serena Ivan, Ioan Ciolan, Nastasia Cojan, Nicolae Radocea, Ana si Ionel Cioroiu, Andrei Motica, Marian Ardelean, Maria Ardelean, Aurel Lazar Pop, Vasile Man, Dan Pandele, Petru si Elena Ponivesc, Alexe Popa, Delia si Felician Limbean, Violeta Marghitan Tenchea, Sorin Stoican, Traian Antonescu, Ovidiu Chira, Ioan Moldoveanu, Viorel, Ana si Svetlana Ilisie, Maria Stan; alti specialisti: Gheorghe si Maria Tatu, Rodica Gazdac, Ioan Dragos, Ioan Hanches, Elena Fekete, Mihai Ciuta, Ioan Florescu, Gheoghe Magureanu, Constantin Scurtu, Laurentiu Stamatescu, Aurel Serb, ,Nicolae Cimpoca, Mihai si Valer Serban, Nicoale si Maria Mamoiu, Valer si Maria Stoica, Horia Moisin, Liviu Matei, Constantin Gheorghinca, Ioan Niculiciu, Radu Visan, Marius Danila, Dumitru Maciuca, Ioan Georgescu, Sergiu Manolatos, Petru Timofte, Gheorghe Iusco, Nicolae Salisteanu, Gheorghe Dobrita, Aurelian si Cornelia Paulencu, Ioan Burlacu, Octavian Popovici, Constantin Neagu, Bogdan Chirovan, Valeriu si Dan Damian sen., Dan Damian jun., Gheorghe si Adrian Zaharia s.a.

Carti Ortodoxe

Cuprins