Teatrul romanesc


Teatrul romanesc

Daca inceputurile invatamantului romanesc trebuie cautate in tinda micilor biserici de lemn, inceputurile teatrului popular, cu tematica religioasa si laica, sunt legate de multitudinea sarbatorilor ce-au insotit existenta romaneasca de-a lungul timpului. Dintre acestea se detaseaza, prin bogatia datinilor si credintelor, sarbatorile de iarna, care incep in ajunul Craciunului, continua cu Anul Nou si se termina la Boboteaza si Sf. Ioan.

Culegatorul de folclor N.I. Dumitrascu relateaza ca in Zagon, pe vremuri, "cetele de stelari se alaturau celor de vicleim si colindau astfel satele, formand in acest fel un tot si mai interesant, ceea ce in alte parti nu se facea".

Convietuirea de secole a romanilor si secuilor a facilitat circulatia motivelor si temelor folclorice si a miturilor, ajungandu-se la numeroase similitutidini. Semnificativ este, in acest context, faptul ca multe variante romanesti ale vicleimului circulau in localitatile cu populatie maghiara din Secuime.

Unul dintre primii animatori ai teatrului romanesc din "Buzaul Ardelean" a fost invatatorul Gheorghe Zaharia (1851-1932), autorul Cartii de cetire pentru scoalele primare romane, editata la Brasov, in 1891.

Un exemplu graitor in acest sens sunt localitatile Araci si Valcele. Astfel, in Araci, pe scena Casei culturale romanesti (azi capela ortodoxa), edificiu construit in 1910 din fondurile lasate prin testament de invatatorul folclorist Dimitrie teatrale erau nelipsite. Batranii satului mentioneaza printre "actorii" cu cele mai bune prestatii pe viitorul Mitropolit al Ardealului, ierarhul-carturar Nicolae Colan, "pe care il prindea cel mai bine rolul tiganului rapsod".

In localitatea vecina Araciului, Valcele, statiune balneara atat de mult frecventata de turistii din Ardeal, Moldova si Muntenia, cat si de cei din Ungaria, Austria si alte tari europene, pe langa trupele de teatru profesionist prezente frecvent pe scena salii de spectacole si in sala restaurantului din statiune, exista, la inceputul secolului al XX-lea, si o formatie locala de "diletanti" (amatori). Unul din marile succese ale trupei amintite a fost (dupa relatarea muzeografului Nicolae Moldovan, fiu al satului) piesa lui Vasile Alecsandri Baba Anghelusa, jucata cu succes in pofida obiectiilor unor autoritati locale (dar si cu acordul tacit al altora) privind prezenta culorilor nationale romanesti in costumatia "actorilor".

Animatorii miscarii teatrale au fost, de regula, invatatorii si profesorii, preotii si sotiile lor, un rol important revenind ASTREI. Si la Praid, in cadrul sezatorilor culturale care "se tin neconditionat din doua in doua saptamani", se prezentau in fata publicului piese teatrale care se bucurau de un real succes.

Formatiile de teatru ale despartamintelor ASTREI faceau dese deplasari in localitatile judetelor. Piese de teatru s-au jucat si sub egida altor societati culturale, cum erau: Asociatia cultural-sportiva "Junimea", condusa de Eugen Sibianu, organizatie de tineret a ASTREI Covasna. Reuniunea femeilor ortodoxe din Belin, asociatie culturala condusa de preoteasa Minodora Belea, a cuprins sistematic piese de teatru in programele culturale organizate intre anii 1934-1940, cu prilejul Craciunului si al sarbatorilor de peste an. Societatea de tineret "Sfantu Gheorghe" avea filiale in majoritatea localitatilor cu populatie romaneasca din zona, Scoala normala de fete "Regina Maria" din Sfantu Gheorghe (mutata in 1935 la Tg. Secuiesc) a participat cu echipe de teatru la majoritatea manifestarilor cultural-artistice organizate de Prefectura si ASTRA, intre anii 1920-1940, cu ocazia sarbatorilor nationale (10 Mai, 1 Decembrie, 24 Ianuarie) si a celor religioase (Craciun, Boboteaza, Pasti, Inaltarea Domnului - Ziua Eroilor etc.)

O interesanta pagina de istorie culturala romaneasca o constituie prezenta in localitatile judetelor Covasna si Harghita a trupelor profesioniste de teatru din marile orase ale tarii. Pozitia geografica favorabila, existenta unui public iubitor de teatru si cuprinderea celor doua judete in cadrul "turneelor de propaganda nationala si culturala" organizate de Directia Artelor si Teatrelor a Ministerului Culturii, au facut posibila racordarea zonei la miscarea teatrala nationala. Intr-o forma actualizata, marile trupe teatrale din principalele orase ale tarii au fost prezente constant, in judetele Covasna si Harghita, in perioada 1968-1989, in principal pe scenele din Sfantu Gheorghe si Miercurea-Ciuc, cat si din celelalte orase.

Privita din perspectiva marturiilor documentare referitoare la teatrul romanesc din judetele Covasna si Harghita, existenta Teatrului "Andrei Muresanu" din Sfantu Gheorghe, infiintat in 1987, ne apare ca un fapt de cultura ce reprezinta institutionalizarea fireasca si necesara a unei miscari teatrale cu vechi traditii. Anual, teatrul organizeaza Festivalul national de teatru "Atelier" considerat unul din cele mai importante evenimente teatrale din tara. Nucleul viitorului teatru profesionist l-a constitut trupa de teatru a Casei de Cultura a Sindicatelor din Sfantu Gheorghe, ai carei animatori au fost Petre Strachinaru si Mircea Stefan. De la infiintarea sa, in 1987, Teatrul "Andrei Muresanu" a fost condus de Constantin Codrescu, Marius Deac, Mihai Varodi, Radu Macrinici, Dumitru Maciuca (interimar intre anii 1999-2000 si director adjuct in perioada 1993-2002 ) si Doru Mares. In primavara anului 1990, in contextul separarii institutiilor de cultura si invatamant pe criterii etnice, Sectia romana a Teatrului din Sf. Gheorghe a traversat momente foarte grele, fiind la un pas de desfiintare. Atunci, in 1990, intr-o vreme extrem de tulbure, actorul Victor Ianculescu a infiintat trupa "Arlechin"-prima trupa particulara de teatru din Romania. Rigorile economiei de piata, si alte numeroase impedimente, au condus la incetarea activitatii ei, in acelasi an, si continuarea activitatii Teatrului "Andrei Muresanu". Pe scena sa au jucat actorii: Sebastian Comanici, Teodora Mares, Dan Turbatu, Zoe Maria Albani, Constantin Cotimanis, Oana Stefanescu, Dorin Andone, Bogdan Caragea, Constantin Florescu, Ionel Mihailescu, Elena Manoliu, Liliana Pana, Sandu Popa, Anton Filip, Lucian Nuta, Florin Chiriac, Carmen Petrescu, Victor Ianculescu, Gabriela Garloanta, Vasilica Stamatin, Dumitra (Duta) Guruianu, Radu Cioroianu, Sergiu Alius, Camelia Ciobanu, Stefan Alexandrescu, Vasilica Raileanu, Valentina Cazacu, Silvia Ciobanu, Nicolae Croitoru, Ioana Gajdo (laureata a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamt - editia 2001 si a Festivalului International de Teatru "Atelier", Sfantu Gheorghe - 2001), Ina Andriuca, Cristian Dragan, Cristina David, Costache Babii, Bogdan Voicu, Adrian Ancuta (care a infiintat prima trupa particulara de teatru), Mircea Bodolan, Tudor Smoleanu, Tiberiu Tudoran, Roxana Comsa, Mirela Bucur, Monica Midvighi (Codreanu), Ionel Roman, George Ciolpan, Valeria Olaru, Camelia Paraschiv, Florin Vidamschi, Nadia Olimpia Samarghitan, Elena Popa, Lucian Daniel Rizea, Catalin David Cozma, Adrian Nicolae Iuga. Dintre regizorii, scenografii si secretarii literari amintim: Al. Cutieru, .eresa Balaban, Gina Artenie, Radu Afrim, Szabo Istvan, Deak Barnabas, Mircea Rabinschi, Mircea Cornisteanu, Ioan Ciubotaru, P. Rurac s.a.

Personalitati marcante ale culturii si artei romanesti au cunoscut si indragit "locuri si oameni din judetele Covasna si Harghita, cu ocazia prezentei lor in binecunoscutele statiuni balneo-climaterice Valcele, Malnas, Covasna, Tusnad, Borsec, Lacul Rosu, a calatoriilor si excursiilor cu diverse scopuri sau a partidelor de vanatoare si pescuit. Dintr-o lunga si onoranta lista fac parte nume stralucite, ca Timotei Cipariu, George Baritiu, Andrei Muresan, Nicolae Balcescu, Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu, Cezar Boliac, Ciprian Porumbescu, Anton Pann, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Luca Caragiale, Nicolae Iorga, A.D. Xenopol, George Enescu, Mircea Eliade, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian, Eugen Jebeleanu, Lucia Demetrius, Ion Minulescu, Geo Bogza, Perpessicius si multi altii".

Carti Ortodoxe

Cuprins