Vizita in Romania a Patriarhului Diodor al Ierusalimului


Vizita in Romania a Patriarhului Diodor al Ierusalimului

Intre 15-26 iunie 1982, la invitatia Prea Fericitului patriarh Iustin, Biserica Ortodoxa Romana a primit vizita delegatiei Patriarhiei Ierusalimului, alcatuita din: Prea Fericitul patriarh Diodor al Ierusalimului si al intregii Palestine; I.P.S arhiepiscop Vasile al Cezareei; I.P.S. arhiepiscop Iacob al Neocezareei; I.P.S. arhiepiscop Arcadie al Ascalonului; P.C. arhimandrit Timotei Margaritis, secretarul Sfantului Sinod; P.C. arhimandrit Aristarh Peristeris, directorul Seminarului; P.C. arhidiacon Filotei Vardahkis si Damian Constantinou.

Primirea oficiala a delegatiei a avut loc in ziua de 16 iunie, in Catedrala patriarhala din Bucuresti. Aici s-a savarsit un Te-Deum, dupa care Prea Fericitul patriarh Iustin a adresat Prea Fericitului patriarh Diodor un cuvant de bun-venit.

Oaspetii au fost primiti apoi la Palatul patriarhal, unde au avut loc convorbiri si schimburi de pareri cu privire la diferite probleme bisericesti de interes comun.

Dupa-amiaza, Prea Fericitul patriarh Diodor si membrii delegatiei au luat un prim contact cu monahismul romanesc, vizitand manastirea Cernica de langa Bucuresti. Cu aceasta ocazie, au primit explicatii cu privire la organizarea, functionarea si procuparile monahilor din tara noastra.

In dimineata zilei urmatoare, s-au vizitat Institutul teologic si Seminarul teologic^din Bucuresti, unde au avut loc intalniri cu profesorii, studentii si elevii. in cadrul acestor vizite, inaltii oaspeti au fost informati asupra situatiei invatamantului teologic al Bisericii noastre. in continuare s-a mers la tipografia Institutului Biblic, unde vizitatorii au luat contact cu activitatea si realizarile presei noastre bisericesti centrale. Dupa-amiaza, delegatia Patriarhiei Ierusalimului a vizitat biserica, muzeul si pinacoteca manastirii Caldarusani, apoi biserica, muzeul, atelierele de tesut si broderie ale manastirii Tiganesti.

Vineri, 18 iunie, insotiti de Prea Fericitul patriarh Iustin si de alti ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane, Prea Fericitul patriarh Diodor si membrii delegatiei Patriarhiei Ierusalimului au facut o calatorie la Curtea de Arges. In aceasta straveche asezare romaneasca, unde a fost primul scaun al Mitropoliei Tarii Romanesti, biserica manastirii Curtea de Arges - vestita ctitorie a lui Neagoe Basarab, din anul 1517 - a primit dupa cuvenita randuiala pe inaltii vizitatori. Acestia s-au inchinat la moastele Sfintei Filofteia, apoi au ascultat explicatiile date de P.S. episcop-vicar Roman Ialomiteanul cu privire la istoricul si insemnatatea acestui monument. Multumind pentru oferirea acestui popas duhovnicesc, Prea Fericitul patriarh Diodor a remarcat ca - asemenea multor domnitori romani - intemeietorul manastirii, voievodul Neagoe Basarab, este cunoscut si cinstit dupa cuviinta de catre Patriarhia Ierusalimului pentru credinta sa puternica si pentru daniile pe care le-a facut Sfantului Mormant.

Un moment deosebit de important din programul vizitei l-a constituit slujba arhiereasca ce a avut loc duminica, 20 iunie, in catedrala Sfantul Spiridon din Bucuresti. impreuna cu intaistatatorul si cu membrii delegatiei Patriarhiei Ierusalimului, au slujit Prea Fericitul patriarh Iustin si inaltii mitropoliti ai Bisericii Ortodoxe Romane, inconjurati de preoti si diaconi. Au asistat toti ceilalti membri ai Sfantului Sinod, conducatorii si reprezentantii cultelor din Bucuresti, consilierii Administratiei Patriarhale si ai Arhiepiscopiei Bucurestilor, profesorii de la Institutul teologic si Seminarul teologic, numerosi clerici si credinciosi. De remarcat ca acest moment sarbatoresc a coincis in mod fericit cu un alt eveniment important: aniversarea a 5 ani de la intronizarea Prea Fericitului patriarh Iustin ca intaistatator al Bisericii Ortodoxe Romane.

La sfarsitul Sfintei Liturghii, Prea Fericitul Parinte patriarh Iustin a rostit urmatoarea cuvantare:

Prea Fericirea Voastra,

Prea Fericite Parinte patriarh Diodor,

Inalt Prea Sfintiile si Prea Sfintiile Voastre,

Stimati conducatori si reprezentanti ai cultelor,

Iubiti credinciosi,

Aleasa si sfanta zi de bucurie ne-a randuit astazi Bunul si Atotputernicul Dumnezeu! E ziua binecuvantata a unei reintalniri fratesti mult dorite, care ne trezeste in inimi, cu vii rezonante, ecoul cuvintelor rostite odinioara de Proorocul si Psalmistul David: "Iata acum ce este bun si ce este frumos, decat numai a locui fratii impreuna!" (Ps. CXXXII, 1).

Intr-adevar, bun si frumos lucru se infaptuieste astazi in viata Bisericii noastre. E pentru noi o cinste deosebita de a avea in mijlocul nostru pe Prea Fericirea Voastra, intaistatatorul Patriarhiei Ierusalimului, Maica Bisericilor, impreuna cu distinsii insotitori ai vostri. Bucuria noastra este sincera, pentru ca vizita pe care ne-o faceti nu este o intalnire protocolara oarecare, ci o marturie puternica a dragostei si comuniunii fratesti care ne leaga de veacuri. Este prilej de rugaciune comuna. De aceea, ingaduiti-ne ca si in aceasta imprejurare, dupa ce am savarsit impreuna jertfa cea fara de sange si ne-am impartasit din acelasi sfant potir, in acest sfant locas de inchinare, sa va adresam din partea noastra, a ierarhilor si a credinciosilor sfintei noastre Biserici, un calduros "Bine ati venit!".

Prea Fericirea Voastra,

Vizita pe care ne-o faceti acum se inscrie, fara indoiala, pe linia afirmarii si adancirii unor vechi si puternice legaturi spirituale si fratesti care au existat totdeauna intre Bisericile noastre.

Desigur, nu exista Biserica crestina care sa fie straina Bisericii Ierusalimului. Dar, impreuna cu Bisericile vechi, Biserica Ortodoxa Romana se simte privilegiata, stiindu-se pe sine Biserica apostolica, avand deci ca intemeietor un apostol, care a venit la noi de la Ierusalim. Este vorba de Sfantul Andrei, ale carui urme se intalnesc adesea pe intinsul patriei noastre. La acesta s-au adaugat apoi alti misionari din Locurile Sfinte, venind la noi.

Dar, dupa evocarea inceputurilor, ne vedem siliti sa trecem peste cateva secole ca vantul, fiindca nu mai gasim decat foarte putine stiri despre legaturile noastre cu Ierusalimul. Ignoranta nu insemneaza insa inexistenta lor. Va veni poate timpul cand unele goluri in documentare vor fi implinite. Logica ne spune ca legaturi permanente au existat intre noi si Ierusalim, de vreme ce apar din umbra, din vreme in vreme, contacte directe intre Tarile Romanesti si Ierusalim.

Legaturile acestea s-au manifestat insa in chip diferit. Uneori ele s-au invederat indeosebi prin prezenta intaistatatorilor Bisericii Ierusalimului in tarile noastre, alteori prin daniile voievozilor nostri catre Ierusalim. Apoi, daca acestea au fost periodice, pelerinajul la Ierusalim n-a incetat decat in vremuri grele. Mergerea preotilor si credinciosilor nostri la Locurile Sfinte spre inchinare constituie legatura cea mai frumoasa a noastra cu locurile pe unde au calcat pasii Mantuitorului.

Nu este vremea sa vorbim pe larg de aceste legaturi. Mentionam ca in anumite epoci istorice, ele erau foarte frecvente.

Vremurile grele prin care a trecut Biserica Ierusalimului au determinat pe carmuitorii ei sa caute roada dragostei fratesti in Bisericile noastre din Moldova si Muntenia.

In secolul al XVII-lea, de pilda, patriarhul Teofan al III-lea (1608-1644), luptator hotarat pentru apararea Ortodoxiei, a cercetat in mai multe randuri tarile noastre.

Patriarhul Paisie (1645-1660) a fost hirotonit in tara noastra.

Patriarhul Nectarie (1661-1669) s-a aflat si el o vreme la Iasi, de unde reintorcandu-se la Ierusalim, a refacut numeroase biserici din Tara Sfanta, cu sprijinul primit din partea domnitorului Eustratie Dabija.

Un moment de seama in istoria legaturilor Patriarhiei Ierusalimului cu Tarile Romane l-a reprezentat insufletitul aparator al Ortodoxiei, patriarhul Dositei (1669-1707). El a facut mai multe calatorii in Tara Romaneasca si in Moldova, unde a ramas vreme indelungata, desfasurand o intensa activitate bisericeasca si culturala. Apoi Hrisant Nottara (1707-1731), care i-a urmat in scaun, a fost ales patriarh cu ajutorul domnitorului roman Constantin Brancoveanu.

In Tarile Romane au mai calatorit apoi patriarhii Meletie (1731-1737), Partenie (1737-1766), Efrem (1766-1771), Avramie (1775-1787), Antim (1788-1808), iar la inceputul secolului nostru, patriarhul Damian (1897-1931). Toti acestia au adus contributii de seama la intarirea unitatii Ortodoxiei si la afirmarea valorilor ei nepieritoarte in mijlocul lumii crestine.

Pe de alta parte, trebuie sa mentionam faptul ca o serie de domnitori romani, care au ctitorit numeroase locasuri de inchinare in cuprinsul tarii noastre, si-au aratat evlavia lor si fata de Locurile Sfinte. Inca din secolul al XVI-lea sunt consemnate darurile romanesti catre Patriarhia din Ierusalim si catre alte asezaminte din Tara Sfanta, aflate in situatii grele, in urma ocupatiei otomane. Gavriil Protul scria, astfel, ca voievodul Neagoe Basarab "au daruit si au imbogatit… si sfanta cetate a Ierusalimului, Sionul, care este mama tuturor Bisericilor, impreuna cu toate bisericile din jurul ei". Manastirea Sfantul Sava a fost refacuta in 1553, prin staruinta "domnilor Valahiei". Alti domnitori ca Alexandru Lapusneanu, Petru Schiopul si Mihai Viteazul au facut insemnate danii pentru Tara Sfanta.

In secolul urmator, patriarhul Dositei, de care am amintit, scria despre voievodul Moldovei, Vasile Lupu, ca "de la caderea Constantinopolului, niciun bazileu sau domnitor nu a facut atata bine scaunului patriarhal de Ierusalim, ca acesta". Si tot el il numea pe domnitorul roman Serban Cantacuzino "chivernisitor al Sfantului Mormant".

A existat deci o continua interferenta in viata celor doua Biserici ale noastre. Acest lucru l-a subliniat si inaintasul Prea Fericirii Voastre, vrednicul de pomenire patriarhul Benedict, care, vizitand Biserica si tara noastra in anul 1968, spunea:

"Legaturile care unesc cele doua Biserici ale noastre sunt vechi, multe, mari, tari si de nezdruncinat. Sirul venerabil al vrednicilor de pomenire inaintasi ai nostri, incepand cu Teofan si Paisie, al prea sfintitilor nostri ierarhi si parinti de la Sfantul Mormant, au intarit legaturile fratesti ale sfintelor noastre Biserici, au lucrat apostolic si au creat o lunga traditie de dragoste si de pretuire din partea prea sfintei Biserici Romane si a domnitorilor din Moldova si Muntenia fata de Locurile Sfinte, fata de prea venerabila Mama a Bisericilor, fata de vechiul nostru Patriarh si fata de venerabila noastra fratietate a Sfantului Mormant, fata de aceasta pazitoare neadormita a preavenerabilelor locuri de inchinaciune din pamantul sfant si fata de farul cel stralucitor de-a lungul vecurilor al neprihanitei noastre credinte ortodoxe".

In ce priveste vremurile noastre mai noi, trebuie sa amintim ca, dupa cum se stie, pana in zilele noastre, numerosi calugari, preoti si credinciosi romani s-au indreptat spre Tara Sfanta, pentru a se pleca cu evlavie in fata Sfantului Mormant si a locurilor pe care Si-a purtat pasii odinioara Mantuitorul Iisus Hristos. Pentru a se crea conditii corespunzatoare pelerinilor romani la Locurile Sfinte, al caror numar crestea an de an, Patriarhia Romana a luat initiativa cladirii la Ierusalim si pe malul raului Iordan a cate unui sfant locas de inchinare si de gazduire.

Fericitul intru pomenire patriarhul Damianos al Ierusalimului a dat binecuvantarea pentru zidirea acestor asezaminte in anul 1914. Din cauza primului razboi mondial, lucrarile au inceput abia in 1935 si s-au terminat in 1938, sub patriarhii Miron al Romaniei si Timotei al Ierusalimului. Vitregiile celui de-al doilea razboi mondial, care s-au abatut si asupra asezamintelor romanesti de la Locurile Sfinte, au facut necesara restaurarea acestora. Dupa cuvenita zugravire si inzestrare cu cele necesare, cele doua biserici romanesti de la Ierusalim si Iordan au fost sfintite in anul 1975, de catre fericitul intru adormire patriarhul Justinian, impreuna cu un sobor de ierarhi.

Asezamintele romanesti de la Locurile Sfinte constituie marturia cea mai graitoare a bunelor relatii dintre Patriarhia Romana si Patriarhia Ierusalimului. Iar pomenirea lor ne da prilejul de a adresa Prea Fericirii Voastre multumirile noastre cele mai sincere si recunoscatoare pentru dragostea, purtarea de grija si larga intelegere aratate slujitorilor si inchinatorilor romani care s-au statornicit sau poposesc la aceste asezaminte.

Suntem convinsi, de asemenea, ca vizita cu care ati binevoit a ne cinsti acum va aduce noi si insemnate contributii la adancirea bunelor relatii dintre Bisericile noastre ortodoxe surori, precum si la slujirea impreuna cu intreaga Ortodoxie a omenirii contemporane, dornice de viata pasnica si fericita.

Va incredintam ca aici la noi veti gasi peste tot brate si inimi deschise. Alaturi de ierarhii, clerul si credinciosii nostri, va intampina astazi, in acest sfant locas de inchinare, si conducatorii si reprezentantii celorlalte culte din capitala tarii noastre. Prezenta lor arata, pe de o parte, pretuirea si stima deosebita ce vi se acorda din partea lor, iar pe de alta, dovedeste conlucrarea noastra ecumenica in spiritul respectului reciproc si al dragostei fratesti.

Cu totii va intampinam cu dragoste si bucurie sincera, dorindu-va sa va simtiti bine in mijlocul nostru.

Rugam pe Bunul Dumnezeu sa binecuvinteze aceasta intalnire frateasca, iar vizita pe care ne-o faceti sa fie o noua veriga la lantul de aur al legaturii noastre traditionale, care ne leaga in mod atat de fericit in aceeasi "una, sfanta, soborniceasca sl apostoleasca" Biserica.

Fie ca Parintele Ceresc sa reverse din belsug bogate daruri asupra Sfintei voastre Biserici si a pastoritilor vostri si, in acelasi timp, sa ne ocroteasca si sa ne intareasca in lucrarea de slujire a semenilor nostri de pretutindeni, cu al Sau dar si cu a Sa iubire de oameni. Amin!

Raspunzand, Prea Fericitul patriarh Diodor a rostit urmatoarea cuvantare:

Prea Fericite Frate in Hristos si impreuna-slujitor,

Parinte patriarh Iustin,

Inalt Prea Sfintiti ierarhi ai Bisericii surori din Romania,

Cinstita preotime,

Iubiti fii intru Domnul,

Dam slava lui Dumnezeului si Mantuitorului nostru de la Care vine tot binele, pentru ca in nemarginita Lui bunatate ne-a invrednicit si pe Noi si intreaga noastra suita sa savarsim aceasta prima vizita Prea Sfintei Biserici surori din Romania! Dam slava lui Dumnezeu ca am savarsit Taina Tainelor, Sfanta Euharistie, in aceasta sfanta biserica, impreuna cu venerabila voastra Prea Fericire, fiind inconjurati de Inalt Prea Sfintitii ierarhi, de preoti si diaconi si alaturandu-se rugaciunii noastre un mare numar de fii credinciosi ai Bisericii Ortodoxe Romane surori.

Venim de la Sionul cel sfant, din orasul imparatului veacurilor, din Sfanta Cetate a Ierusalimului, din locul de resedinta slavit si istoric al Mamei Bisericilor, din leaganul crestinismului, de unde Dumnezeiescul intemeietor al Bisericii, Domnul nostru Iisus Hristos, din iubire de oameni facandu-Se om, a inceput lucrarea Sa mantuitoare. Venim de pe locurile pe care a mers Domnul, sfintite de El prin intreaga Sa viata si activitate pamanteasca, prin moartea Sa pe cruce si prin invierea Sa din morti. Venim de la locasurile cele sfinte pe care Ie-a ridicat primul imparat crestin Constantin cel Mare si sfanta sa mama si au fost intarite apoi de alti imparati bizantini, spre perpetuarea credintei in Hristos pana la sfarsitul veacurilor.

Suntem foarte adanc miscati, fii iubiti intru Domnul, ca Dumnezeu ne-a condus pasii in aceasta tara frumoasa a Romaniei, ca sa vedem credinta puternica ce stapaneste inimile fiilor Prea Sfintei Biserici Ortodoxe din Romania, sub conducerea inteleapta a Prea Fericirii Sale patriarhului Iustin. Admiram sincer exemplara organizare a acestei Biserici, spre slava lui Hristos si a Ortodoxiei romanesti.

Prea Fericirea Voastra, inima noastra este coplesita de iubire parinteasca si de aceea simtim nevoia sa impartasim si credinciosilor romani din prinosul acestei iubiri al inimii noastre.

As vrea mai intai sa amintesc cuvintele pe care Domnul le-a adresat ucenicilor Sai de curand alesi, cuvinte scrise si in pericopa evanghelica de astazi, care suna asa: "Veniti dupa Mine, si va voi face pescari de oameni!" (Matei 4, 18-23).

Domnul, si astazi si pana la sfarsitul veacurilor, Se va adresa cu aceste cuvinte catre continuatorii lucrarii Apostolilor, catre noi si catre toti pastorii Bisericii Sale, pe care a castigat-o cu insusi sangele Sau. Domnul Se adreseaza si catre toti credinciosii, catre pastori si pastoriti, pentru ca toti sa-L urmeze cu credinciosie, cu cuget curat si cu hotarare, pentru ca sa mergem pe urmele Lui in vederea mantuirii sufletelor noastre. Suntem chemati sa luam crucea Lui si sa intelegem "ca jugul Sau este bun si sarcina Sa usoara".

Intru aceasta consta mareata lucrare a mantuirii, inceputa de Domnul si continuata pana astazi de Biserica si in Biserica, prin taina preotiei si a succesiunii apostolice, prin harul Sfantului Duh, "spre zidirea trupului lui Hristos, care este Biserica", precum zice Apostolul, asa incat "Hristos sa imparateasca in veci".

Iubiti fii intru Domnul,

Noi, pastorii Bisericii, purtam o cruce grea pe umerii nostri, pentru ca ne-am asumat sarcina de a raspunde de lucrarea mantuirii credinciosilor. Aceasta lucrare ne-o asumam noi, pastorii Bisericii, in momentul ridicarii noastre la demnitatea arhiereasca si la cea mai inalta treapta a preotiei. Cu toate acestea, noi urcam cu curaj drumul Golgotei noastre, ca oarecand Domnul, al Carui exemplu ne inspira pe toti, si savarsim inaltele noastre indatoriri care provin de aici, pentru ca sa ajungem la bucuria Invierii. Este destul sa fim ravnitori, pazitori ai poruncilor sfinte si sa ne indeplinim indatoririle fata de turma incredintata noua.

Socotim necesar sa amintim aici ca Patriarhia noastra isi poarta crucea sa de 14 veacuri si mai bine si ca se lupta sa-si pastreze turma cu mari jertfe. De altfel, spune si un istoric: "Daca n-ar fi fost monahii ortodocsi, ca sa pazeasca Locurile Sfinte, crestinismul ar fi fost sters de pe fata pamantului, iar monumentele crestine ar fi disparut".

Prea Fericite Frate si impreuna slujitor,

Prezenta noastra in mijlocul vostru in acest prea sfant locas, la ceas de rugaciune, in acest moment de mare insemnatate istorica, ne obliga, pornind de la pericopa evanghelica, sa va adresam cuvinte de intarire din prisosul dragostei si din adancul inimii noastre parintesti. Cu aceasta ocazie, socotim necesar sa subliniem importanta pe care o are schimbul de vizite intre intaistatatorii Bisericilor noastre autocefale surori, in vremuri in care se aud vesti de razboaie si tulburari pe scara mondiala, in care au loc provocari la adresa personalitatii si libertatii umane, in care probleme sociale de nivel mondial asteapta o rezolvare imediata.

Popoarele pamantului asteapta cu nerabdare ca Biserica lui Hristos sa ia pozitie ferma fata de problemele care preocupa lumea intreaga. Asteptam glasul drept al Bisericii, care va contribui la rezolvarea corecta a problemelor interbisericesti si la indepartarea neintelegerilor care intamplator pot surveni, cat si pentru strangerea pe mai departe a legaturilor fratesti, in vederea intaririi dragostei in Hristos si a unitatii crestine, pentru care Domnul S-a rugat "ca toti sa fie una", iar Biserica Mama, la randu-i, se roaga "pentru bunastarea sfintelor lui Dumnezeu Biserici si pentru unirea tuturor".

Iubiti fii intru Domnul,

Cu iubire parinteasca in Hristos, va adresam cuvintele noastre intaritoare si datatoare de speranta, cuvinte pornite din adancul inimii intaistatatorului Sionului cel Sfant, care vin intocmai ca undele Iordanului sa racoreasca sufletele si inimile insetate si sa duca la intarirea trupului lui Hristos. Ramaneti in dragostea lui Hristos si sa faceti fapte bune si placute lui Dumnezeu! Hristos Cel Ce a inviat din morti, Cel Ce a calcat moartea si pe om l-a facut nestricacios, prin harul Prea Sfantului Duh, va ramane singurul invatator divin al omenirii; numai prin Hristos si in Hristos este posibila rezolvarea oricarei probleme, de mici sau de mari dimensiuni. "Pacea lui Dumnezeu, care intrece orice minte, sa va pazeasca inimile si gandurile in Hristos Iisus!" (Filip. 4,7). Pentru ca, cel ce ramane in dragostea lui Hristos si savarseste fapte conforme cu iubirea Lui, "ramane in Dumnezeu si Dumnezeu ramane in El" (I Ioan 4, 16).

Harul Domnului nostru Iisus Hristos si dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea Sfantului Duh sa fie cu voi cu toti. Amin!

Prea Fericitul parinte Iustin a oferit apoi unele daruri inaltilor oaspeti. La randul sau, Prea Fericitul patriarh Diodor a oferit intaistatatorului Bisericii Ortodoxe Romane daruri, precum si distinctia de "Cavaler purtator al Crucii Ordinului Sfantului Mormant". De asemenea inaltii ierarhi care au slujit in sobor, precum si cativa colaboratori ai Prea Fericitului patriarh Iustin au fost distinsi cu ordinul "Crucea Sfantului Mormant".

La Palatul patriarhal, Prea Fericitul patriarh Iustin a oferit un dejun oficial in cinstea Prea Fericitului patriarh Diodor. Au luat parte, alaturi de inaltii oaspeti: membrii Sfantului Sinod, conducatorii si reprezentantii cultelor din Bucuresti; consilierii Administratiei Patriarhale si ai Arhiepiscopiei Bucurestilor, reprezentanti ai Institutului teologic si ai Seminarului teologic din Bucuresti. Cu aceasta ocazie s-au rostit toasturi.

Prea Fericitul patriarh Diodor, luand cuvantul, a spus:

Prea Fericirea Voastra,

Cinstiti ascultatori,

Ne copleseste inima aceasta vizita a noastra pe care o facem venerabilei Biserici Ortodoxe Romane surori. Am vazut multe lucruri deosebite. Suntem uimiti de viata religioasa din Romania. Admiram excelenta organizare a Bisericii Ortodoxe din Romania, sub conducerea inteleapta a Prea Fericirii Voastre.

Vizita noastra are aici, desigur, o importanta pur religioasa, legata de contactul personal intre conducatorii Bisericilor noastre, in vederea strangerii relatiilor dintre cele doua Biserici surori. Acest lucru urmareste apoi unitatea intregii Biserici Ortodoxe si slava Bisericii pe care a intemeiat-o Mantuitorul. De aceea este necesar sa avem in vedere intrajutorarea Bisericilor Ortodoxe si stransa colaborare a intregii Ortodoxii din lume.

Prea Fericirea Voastra,

Aceasta vizita la Prea Fericirea Voastra ne da posibilitatea si ocazia de a afirma ca nu trebuie sa ne fie teama de contactele cu eterodocsii, pentru ca Biserica Ortodoxa are lumina adevarului. Noi propovaduim Ortodoxia si niciodata nu vom trada invataturile sfintei noastre credinte ortodoxe.

Traim intr-o lume tulburata, iar noi, pastorii Bisericii, trebuie sa fim alaturi de cei care se straduiesc sa faca o lume mai buna, unde buna intelegere si pacea sa triumfe.

Raspunzand, Prea Fericitul patriarh Iustin a rostit urmatorul cuvant:

Prea Fericirea Voastra,

Patriarhul Fotie scrie in una dintre epistolele sale ca Marea Neagra era pe vremuri numita "Pontul neprimitor de straini". Odata cu civilizatia popoarelor din jurul Marii Negre, s-a schimbat insa si mentalitatea oamenilor, astfel ca ea a devenit "bineprimitoare de straini".

Patriarhul Fotie adauga ca, pe vremea lui, Marea Neagra se numea "Pontul evlaviei". Acest lucru se datora faptului ca, odata cu crestinarea locuitorilor din jurul acestei mari, toata zona aceasta a ajuns sa fie considerata evlavioasa. Cu vremea insa si aceasta evlavie s-a transformat, astfel ca putem spune ca zona in care traim acum este o "zona a dragostei intre oameni". Pe pamantul tarii noastre traiesc oameni de diferite credinte si nationalitati. Daca inainte vreme credintele si nationalitatile se certau intre ele, iata, am ajuns intr-o vreme cand reprezentantii tuturor religiilor vin la noi ca acasa la ei. Ca si nationalitatile, membrii diferitelor religii traiesc in pace si intelegere desavarsita in tara noastra. Tuturor ne este scump pamantul patriei, impreuna lucram pentru binele intregului popor, impreuna depunem stradanii pentru apararea pacii in lume.

Va dorim in continuare petrecere frumoasa in tara noastra si rugam pe Bunul Dumnezeu sa pazeasca locurile pe care le pastoriti, si nu numai pe acestea, ci si intreg pamantul, de orice distrugere, de orice primejdie a mortii!

in zilele urmatoare, insotiti de Prea Fericitul patriarh Iustin si de un grup de ierarhi si clerici ai Bisericii Ortodoxe Romane, inaltii oaspeti au facut o calatorie in Moldova.

La Manastirea "Sfantul Ioan cel Nou" din Suceava, I.P.S. mitropolit Teoctist al Moldovei si Sucevei a primit dupa cuvenita randuiala pe inaltii vizitatori, prezentandu-le apoi istoricul acestui stravechi asezamant bisericesc de importanta deosebita in viata credinciosilor moldoveni.

Raspunzand, Prea Fericitul patriarh Diodor a multumit pentru primire si si-a exprimat bucuria de a vizita stravechea cetate a Sucevei si de a se inchina moastelor Sfantului Ioan cel Nou.

Programul care a urmat a pricinuit oaspetilor un variat sir de contacte cu viata monahala si bisericeasca din aceasta regiune a tarii noastre. Pretutindeni, la locurile si monumentele vizitate, ei au putut remarca roadele activitatii deosebit de bogate depuse de Prea Fericitul Parinte patriarh Iustin in cei 20 de ani de activitate ca mitropolit al Moldovei si Sucevei, precum si ale continuatorului operei sale, I.P.S. mitropolit Teoctist.

In dimineata zilei de 22 iunie, in drum spre manastirile din zona Neamtului, vizitatorii s-au oprit in parohia Boroaia, de langa Falticeni, unde au fost intampinati de o multime de credinciosi, in frumoase costume nationale, in frunte cu protopopul si preotii din protopopiatul Falticeni. Vizitand monumentala biserica parohiala a satului, construita intre anii 1969-1977 si impodobita cu pictura si mobilier de inalt gust artistic, Prea Fericitul patriarh Diodor si-a exprimat deosebita satisfactie de a intra intr-un locas nou de inchinare, ctitorie a Prea Fericitului patriarh Iustin, precum si de a lua contact cu viata deosebit de activa a credinciosilor acestei parohii rurale.

La manastirea Agapia, o impresie de neuitat au produs calugaritele vietuitoare aici care, in dangatul lin al clopotelor, si-au unit glasurile in cantari bisericesti inaltatoare, primind dupa cuviinta pe inaltii reprezentanti ai Locurilor Sfinte.

Aceeasi atmosfera sarbatoreasca a intampinat pe oaspeti si la manastirea Varatec, o alta mare manastire de maici, unde intaistatatorul Patriarhiei Ierusalimului si insotitorii au apreciat evlavia si viata de rugaciune si munca a calugaritelor.

Un popas la Seminarul teologic de langa manastirea Neamt a prilejuit vizitatorilor o placuta si foarte instructiva intalnire cu profesorii si elevii acestei scoli teologice. Cu acest prilej, Prea Fericitul patriarh Diodor a rostit o cuvantare, felicitand pe profesori si elevi pentru frumoasele rezultate ale muncii lor.

La randul sau, Prea Fericitul Parinte patriarh Iustin a adresat elevilor seminaristi un vibrant cuvant de povatuire duhovniceasca, in care a subliniat frumusetea, rolul si importanta misiunii preotesti in societatea vremurilor noastre. intre altele, Prea Fericirea Sa a spus:

Invatamantul teologic constituie pentru ierarhia noastra bisericeasca una dintre marile preocupari. Acest lucru se explica, mai intai, prin faptul ca formatia bisericeasca se face anevoie, iar in al doilea rand, pentru ca grija noastra permanenta pentru turma incredintata spre pastorire are largi dimensiuni. Noi pregatim preoti nu numai pentru tara, ci si pentru romanii de peste hotare. Toti romanii din afara frontierelor tarii ne apartin noua prin originea, psihologia si credinta lor. De aceea, noi ne gandim si la nevoile lor spirituale. Noi ne gandim sa formam preoti pentru romanii de pretutindeni.

in primul rand, desigur, ne gandim la preotii din tara noastra. Dar si in aceasta privinta nu este usor sa realizam preotul pe care il vrem. Societatea progreseaza si se schimba. Pastoratia de acum 100 de ani nu se mai potriveste in vremea noastra. De aceea, noi urmarim sa pregatim preoti pentru vremurile in care traim si pentru nevoile actuale ale credinciosilor romani. Sarcina aceasta am incredintat-o profesorilor de seminarii si institute teologice, a caror activitate o indrumam si o urmarim cu toata grija.

Invatamantul nostru teologic a dat si da roade din ce in ce mai bune. Suntem bucurosi ca avem preoti tineri, corespunzatori nevoilor societatii noastre de astazi.

In aceasta privinta trebuie sa remarcam existenta unui paradox: carmuitorul turmei sa fie el insusi cel ce o slujeste. Asa cum Mantuitorul a venit sa slujeasca omenirii, si preotul in enoria lui trebuie sa fie un slujitor al credinciosilor.

Suntem foarte bucurosi ca ati incheiat anul acesta cu rezultate bune. Multumim profesorilor si felicitam pe inalt Prea Sfintitul mitropolit Teoctist, care depune ravna deosebita pentru aceasta scoala. Va urez tuturor rezultate cat mai bune in formarea preoteasca. Totodata, va indemn sa aveti convingerea ca lipsurile pe care un preot le simte uneori in slujirea sa pastorala sunt implinite de Dumnezeu, El pune sarcini pe umerii nostri, dar, in acelasi timp, El insusi este Cel Ce le poarta. In aceasta privinta Sfantul Apostol Pavel spunea ca el este tare tocmai atunci cand se simte slab. El cerea lui Dumnezeu sa implineasca lipsurile lui, avand convingerea in adevarul cuvintelor Mantuitorului Care spunea: "... sarcina Mea este usoara". Adaugati deci cu incredere, iubiti elevi, la pregatirea voastra, puterile pe care Dumnezeu le da fiecaruia, si misiunea voastra in mijlocul credinciosilor va fi incununata de rezultatele cele mai imbucuratoare!

Profund miscat, I.P.S. mitropolit Teoctist al Moldovei si Sucevei a multumit celor doi intaistatatori de Biserici pentru vizita la acest asezamant teologic si pentru povatuirile parintesti adresate elevilor seminaristi:

Nu se putea o serbare mai cuprinzatoare - a spus I.P.S. Sa -, un premiu mai distins de sfarsit de an, demn de munca profesorilor si a elevilor, ca aceasta vizita pe care Prea Fericirile Voastre ati binevoit sa o faceti aici. Ati realizat un adevarat dialog teologic si pastoral cu profesorii si cu elevii seminarului nostru. Acesti tineri, care v-au sorbit cu nesat cuvintele, nu vor uita niciodata in viata lor de slujitori ai lui Hristos, ai Bisericii si ai poporului roman, cat de pretioase au fost invataturile ce le-ati daruit. Din potirele sufletelor lor se vor inalta totdeauna catre Dumnezeu ganduri si fapte care vor innobila slujirea lor preoteasca, a Bisericii lor strabune, a tarii noastre si a lumii intregi. Va multumim din inima, cu toata pretuirea si recunostinta!

In continuare, la manastirea Neamt, cel mai mare asezamant monahal al Ortodoxiei romanesti, obstea calugarilor si multimea de credinciosi au intampinat dupa cuvenita randuiala pe inaltii vizitatori. Ei au ramas profund impresionati de aceasta straveche vatra de evlavie, de arta si de cultura romaneasca, vizitand biserica, incinta manastirii, baptisteriul, tipografia, muzeul si biblioteca.

In ziua urmatoare, indreptandu-se spre tinuturile bucovinene, oaspetii au avut placuta surpriza de a fi opriti din drum de o multime de credinciosi din orasul Gura Humorului, care, in frunte cu preotul paroh, i-au rugat sa poposeasca in mijlocul lor cateva minute si sa le viziteze biserica restaurata cu grija si sub indrumarea Prea Fericitului patriarh Iustin. Cu emotie si adanca bucurie, cei doi intaistatatori de Biserici au impartasit credinciosilor cuvant de invatatura si arhieresti binecuvantari.

S-au vizitat in continuare manastirea Humor si manastirea Voronet, capodopere artistice de inalta valoare ale geniului creator romanesc. Frescele exterioare ale acestor monumente, creatii unice, au trezit adanca emotie si admiratia vizitatorilor.

Acelasi lucru s-a petrecut si la manastirea Moldovita, apoi la manastirea Sucevita, pe care Prea Fericitul patriarh Diodor, entuziasmat de frumusetea lor, le-a caracterizat drept "comori de neestimat ale Ortodoxiei". Calugaritele de la aceste asezaminte, in frunte cu staretele lor, au primit cu multa evlavie si adanca bucurie cuvintele de invatatura si binecuvantarile intaistatatorilor celor doua Biserici surori.

In egala masura, oaspetii au putut admira valoarea artei populare romanesti laice, vizitand in trecere atelierele de ceramica, de covoare si de produse de artizanat ale Cooperativei de artizanat si arta populara din satul Marginea, de langa orasul Radauti.

In trecere la Radauti, straveche localitate istorica a Moldovei, vizitatorii au poposit la catedrala orasului, restaurata si sfintita cu doua decenii in urma de Prea Fericitul patriarh Iustin. La maretia si frumusetea acestui locas de inchinare, numit de localnici "Catedrala unitatii si a pacii", s-a adaugat frumusetea impresionantului tablou al multimii credinciosilor veniti sa primeasca binecuvantarea celor doi patriarhi. Aceeasi atmosfera insufletita a continuat la biserica Bogdana din acelasi oras, cea mai veche biserica din Moldova, apoi la sediul protopopiatului din Radauti, unde oaspetii au facut scurte vizite.

Spre seara, inaltii vizitatori au poposit la manastirea Dragomirna. Biserica manastirii, opera de inalt rafinament artistic, ilustrand evlavia adanca a credinciosilor ortodocsi romani, precum si buchetul de calugarite din acest asezamant, cu aleasa viata duhovniceasca, a determinat pe Prea Fericitul patriarh Diodor sa exclame, rezumand impresiile vizitelor din aceasta zi: "Cine vrea sa stie ce este Ortodoxia sa vina aici!".

Joi, 24 iunie, la praznicul Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, inaltii oaspeti au participat la festivitatea hramului "Sfantul Ioan cel Nou" din Suceava, facandu-se partasi unor momente de neuitat. O multime imensa de credinciosi a inconjurat altarul ridicat in aer liber, alaturi de biserica manastirii, unde se afla moastele Sfantului Ioan cel Nou. Sfanta Liturghie a fost savarsita de un impresionant sobor de 13 ierarhi, in frunte cu cei doi patriarhi, la care, la vremea cuvenita, s-a adaugat noul episcop-vicar al Arhiepiscopiei lasilor, P.S. Pimen Suceveanul, hirotonit intru arhiereu in timpul slujbei. intre ierarhii slujitori s-a numarat si I.P.S. arhiepiscop Nicodim de Harkov (Patriarhia Moscovei), aflat in vizita in tara noastra.

La sfarsitul Sfintei Liturghii a luat cuvantul Prea Fericitul patriarh Diodor, care s-a referit la cele trei momente principale ale praznicului: pomenirea Sfantului Ioan cel Nou, sarbatorirea nasterii Sfantului Ioan Botezatorul si hirotonirea noului episcop-vicar al Arhiepiscopiei lasilor. in continuare, Prea Fericirea Sa a spus, intre altele:

... As vrea, implinind o indatorire frateasca, sa multumesc cu bucurie si recunostinta Prea Fericitului Parinte patriarh Iustin pentru prilejul pe care ni l-a oferit de a cunoaste la fata locului viata, preocuparile si realizarile Bisericii Ortodoxe Romane. Auzisem multe lucruri bune in legatura cu evlavia poporului roman. Dar nu ne-am putut inchipui ca exista o viata atat de inaltatoare si o organizare atat de desavarsita a Bisericii Ortodoxe din Romania. Va felicitam din toata inima pe Prea Fericirea Voastra, pe inaltii ierarhi si pe clerul Bisericii voastre, pentru lucrarea pastorala si sociala pe care o desfasurati in cadrul Bisericii!

In ultima parte a cuvantarii sale, Prea Fericitul patriarh Diodor si-a exprimat admiratia pentru activitatea deosebit de rodnica pe care Prea Fericitul patriarh Iustin a desfasurat-o vreme de doua decenii in Moldova. A apreciat de asemenea realizarile bogate din cei cinci ani de arhipastorire a I.P.S. Teoctist, ca mitropolit al Moldovei si Sucevei, acordand acestuia - in semn de incununare a lucrarii sale arhieresti - inaltul ordin al Crucii Sfantului Mormant. Aceasta distinctie a fost acordata in mod exceptional pentru a doua oara I.P.S. mitropolit Teoctist, prima oara fiindu-i atribuita de catre fostul patriarh Benedict al Ierusalimului, in anul 1975.

Luand cuvantul, Prea Fericitul patriarh Iustin a subliniat bucuria deosebita a sarbatoririi prilejuita de vizita intaistatatorului Patriarhiei Ierusalimului. S-a referit apoi la importanta evenimentului intrarii in ierarhia noastra bisericeasca a P.S. Pimen Suceveanul si a adresat noului episcop- vicar al Arhiepiscopiei Iasilor indemnuri si sfaturi pentru viitoarea sa lucrare arhiereasca.

In continuare I.P.S. mitropolit Teoctist al Moldovei si Sucevei a savarsit investitura P.S. Pimen Suceveanul ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iasilor, increditandu-i insemnele slujirii arhieresti: mantia si carja. Apoi I.P.S. Sa a rostit o cuvantare in care a infatisat stralucirea deosebita a momentului sarbatoresc al zilei.

Adresandu-se credinciosilor, I.P.S. Sa a spus:

Astazi nu am intentia de a va adresa cuvinte de invatatura din sfintele comori ale Ortodoxiei, caci acestea v-au fost impartasite cu parinteasca dragoste si purtare de grija de catre cei doi intaistatatori de Biserici. Va indemn insa sa pastrati cu sfintenie aceste invataturi, sa le saditi in suflete, caci astfel ele vor aduce roade binecuvantate pentru credinta noastra, pentru tara noastra, pentru pacea si buna intocmire a intregii lumi.

...Prea Fericite patriarh al Ierusalimului - a spus in continuare I.P.S. mitropolit Teoctist -, va sunt profund recunoscator, in numele acestor credinciosi, in numele manastirilor unde ati lasat urme istorice de neuitat, pentru bunavointa cu care ne-ati vizitat, pasind pe urmele sfintilor care au cinstit aceste locuri si aducandu-ne binecuvantarea Sfantului Mormant. Ati binevoit, pentru a doua oara, a aseza Crucea Sfantului Mormant pe pieptul meu, alaturi de engolpion. Va sunt recunoscator pentru acest lucru si va rog sa-mi ingaduiti sa consider ca ati asezat aceasta distinctie nu numai pe pieptul meu, ci si pe piepturile tuturor credinciosilor din Moldova. Ei nu va vor uita, iar vizita voastra istorica va fi trecuta in cronicile nemuririi noastre romanesti.

Adresandu-se apoi Prea Fericitului Parinte patriarh Iustin, I.P.S. mitropolit Teoctist a spus, intre altele:

Prea Fericirea Voastra, nespusa este bucuria care se revarsa astazi in sufletele preotilor, calugarilor si credinciosilor moldoveni, pe care timp de 20 de ani i-ati indrumat si i-ati inconjurat cu atata dragoste parinteasca. Noi simtim cum va vibreaza inima ori de cate ori vorbiti de credinciosii din Moldova, Ziua de astazi a fost cu adevarat binecuvantata pentru noi. Din nou o picatura din roua dragostei Prea Fericirii Voastre s~a revarsat aici, la manastirea "Sfantul Ioan cel Nou" de la Suceava, de unde, in urma cu cativa ani, credinciosii va sorbeau cu nesat invataturile ziditoare de suflet. Ei va sunt nespus de recunoscatori. Ati vazut, desigur, ca nici vantul, nici ploaia nu i-au abatut, ci au ramas mai departe drept pilda de statornicie in credinta... Sunt deosebit de bucuros sa va incredintez ca ei sunt si vor ramane iubitori de Biserica, iubitori de tara si de viitorul ei... Vom cauta sa dam viata mereu indrumarilor Prea Fericirii Voastre, pastrand mereu vie unitatea de credinta, dragostea de tara si de pace.

In trapeza manastirii Sfantul Ioan cel Nou"a avut loc apoi o agapa oferita in cinstea oaspetilor. In cadrul acesteia, s-au rostit cuvantari.

In calitate de gazda, I.P.S. mitropolit Teoctist al Moldovei si Sucevei a salutat pe cei prezenti si le-a multumit pentru participare.

In seara aceleiasi zile, dupa o scurta oprire in orasul Pascani, unde s-a vizitat o biserica noua aflata inca in constructie, inaltii vizitatori au ajuns la Iasi. Aici au fost intampinati in Catedrala mitropolitana de reprezentantii Centrului eparhial, impreuna cu un mare numar de preoti si multime de credinciosi.

Dupa inchinarea la moastele Sfintei Parascheva, I.P.S. mitropolit Teoctist a salutat pe oaspeti in calitate de gazda, exprimand bucuria de a primi vizita celor doi intaistatatori de Biserici.

Raspunzand, Prea Fericitul patriarh Diodor si-a marturisit emotia de a pasi in acest oras istoric prin care au trecut cu secole in urma multi patriarhi ai Ierusalimului, aducand binecuvantarea Sfantului Mormant si bucurandu-se de bunatatea si de jertfelnicia voievozilor romani:

Prea Fericite patriarh Iustin si iubite frate in Hristos - a adaugat intaistatatorul Patriarhiei Ierusalimului -, in timpul vizitei in cadrul Bisericii Ortodoxe Romane surori am incercat in fiecare moment cate o surpriza placuta. Va multumim ca ati avut bunatatea sa ne conduceti, ca pe niste smeriti inchinatori, pe la diferite manastiri si biserici, admirabile monumente istorice care se afla mai ales in eparhia arhipastorita de Inalt Prea Sfintitul mitropolit Teoctist, adevarate diamante sclipitoare pe stema Bisericii Ortodoxe Romane si a Bisericii Ortodoxe de pretutindeni.

Pe unde ne-ati condus pasii, in orice loc ne-a invrednicit Bunul Dumnezeu sa mergem, in cate biserici am intrat, in toate manastirile in care ne-am inchinat, pretutindeni am vazut, cu multumire si emotie, ca sunt evidente pecetile trecerii Prea Fericirii Voastre prin aceste locuri.

Intr-adevar, ati facut multe lucruri bune pentru Biserica, pentru credinta, pentru neam. V-ati trudit pentru progresul credinciosilor, cu daruire si intelepciune, reusind sa puneti laolalta problemele Bisericii si ale poporului.

Dumnezeu sa binecuvinteze tara Dumneavoastra!

Prea Fericite patriarh Iustin, in timpul celor trei zile petrecute in Moldova am reusit sa constatam ca binecredinciosii n-au uitat pe ctitorul multor biserici si manastiri, care au fost reinnoite. Dar, in acelasi timp, am constatat iubirea si respectul pe care ei le au fata de urmasul Prea Fericirii Voastre, fata de continuatorul vrednic al acestei opere, I.P.S. mitropolit Teoctist. Clerul si poporul il inconjoara pe I.P.S. Sa, alaturandu-si ravna la lucrarea de slujire a Bisericii lui Hristos.

Fii iubiti intru Domnul, astfel de arhierei vi se cuveneau! Sunteti fericiti pentru ca Domnul v-a randuit buni pastori. Intai pe Prea Fericitul patriarh Iustin, apoi pe Inalt Prea Sfintitul mitropolit Teoctist, zelosi si distinsi prin viata lor in Hristos. Dar si Prea Fericirea Voastra si Inalt Prea Sfintia Voastra sunteti binecuvantati de Dumnezeu, pentru ca v-a pus pastorii unei astfel de turme credincioase.

Fii iubiti intru Domnul, din orasul cel sfant, din cetatea imparatului Hristos, din acele parti de unde a umblat Mantuitorul nostru, va aducem binecuvantarea Sfantului Mormant, va aducem binecuvantarea tuturor sfintelor locasuri de acolo si ne rugam lui Dumnezeu cu dorinta vie ca pe toti sa va intareasca in credinta si sa va lumineze ochii spre vederea izvorului tuturor bunatatilor, care este Dumnezeu!

In incheiere, Prea Fericitul patriarh Iustin a rostit urmatoarea cuvantare:

Prea Fericite patriarh Diodor,

Inalt Prea Sfintiti si Prea Sfintiti,

Prea Cucernici si Prea Cuviosi Parinti,

Iubiti credinciosi,

Cele dintai cuvinte pe care as vrea sa le rostesc astazi in aceasta catedrala, una dintre cele mai frumoase biserici din tara si din lume, sunt cuvinte de multumire fata de Prea Fericitul patriarh Diodor si alesii sai insotitori, care au venit sa poposeasca pe pamantul Moldovei pentru a ne cunoaste tara si credinta noastra, pentru a vedea pe binecredinciosii ieseni, fiind insotiti in aceasta calatorie de distinsi ierarhi din Ardeal, Oltenia, Muntenia si Dobrogea, in general, deci intreaga tara. De aceea, bucuria noastra este o bucurie aleasa.

Am vizitat manastirile noastre cu sufletele vibrand. Am venit sa ne plecam capetele la mormintele stramosilor nostri si sa luam contact cu credinciosii in mijlocul carora ne-am aflat aproape tot timpul. Cu adevarat acestea au fost clipe pline de emotie, pe care le-am petrecut impreuna. As vrea sa amintesc ca azi, in timpul slujbei savarsite la Suceava, aproape de moastele Sfantului Mucenic Ioan cel Nou, am simtit si mai mult acest lucru. La un moment dat a inceput sa ploua. Si ploaia staruia. Ei bine, nimeni nu s-a miscat din loc. Atunci am inteles care e taria biruintei noastre in istorie, care e taria ce a dat poporului nostru puterea sa invinga toate vitregiile vremilor. Statornicia noastra e marea tarie a vietuirii poporului nostru de-a lungul veacurilor pe acest pamant, pe pamantul nostru stramosesc. Iar cei ce sunt statornici, sunt oameni doritori de pace. Niciodata inaintasii nostri nu s-au gandit sa-si lase uneltele de munca si sa puna mana pe arme ca sa cucereasca pamantul altor popoare!

Iubiti credinciosi, fara indoiala, sufletul ne este plin de emotie gandindu-ne la vremea cand ne rugam impreuna in aceasta catedrala. Suntem bucurosi ca ne vedem fata catre fata si va adresam un cuvant de calda multumire pentru marea bucurie pe care ne-ati facut-o venind in numar atat de mare si manifestand prin aceasta simtaminte de aleasa dragoste fata de noi.

Va impartasim patriarhicesti binecuvantari, rugand pe Bunul Dumnezeu sa daruiasca tuturor ceea ce fiecare aveti de trebuinta. Dumnezeu sa va binecuvinteze si sa va fie de ajutor!

Ziua de 25 iunie a fost dedicata vizitarii unor monumente bisericesti si culturale din Iasi. Primul obiectiv din program l-a constituit biserica "Trei Ierarhi", pe care oaspetii au admirat-o indelung pentru frumusetea ei unica. Apoi, la impunatorul Palat al culturii s-au vizitat muzeul de arta, muzeul etnografic si muzeul de istorie a Moldovei, care cuprind exponate de valoare deosebita. La biserica Golia, clerul si credinciosii au primit cu insufletire vizita inaltilor oaspeti. In continuare, s-au vizitat Teatrul national si Gradina botanica. Un popas s-a facut apoi la manastirea Cetatuia, situata pe o frumoasa colina de la marginea orasului. Oaspetii au luat cunostinta cu aceasta ocazie de fericita coincidenta a vizitei lor cu implinirea a 310 ani de la sfintirea bisericii de aici, de catre fostul patriarh Dositei al Ierusalimului, care a petrecut mai multi ani in Moldova.

In cinstea inaltilor oaspeti, I.P.S. mitropolit Teoctist a oferit apoi o masa frateasca la resedinta sa de langa schitul Bucium.

Seara, cei doi intaistatatori de Biserici si insotitorii s-au intors la Bucuresti. La Palatul patriarhal, Prea Fericitul patriarh Iustin a oferit oaspetilor o agapa de despartire. Au avut loc apoi o serie de discutii cu privire la problemele generale ale Ortodoxiei si la rolul Bisericilor in rezolvarea problemelor si aspiratiilor lumii contemporane.

Prea Fericitul patriarh Diodor a adresat Intaistatatorului Bisericii Ortodoxe Romane invitatia de a vizita Patriarhia Ierusalimului. Invitatia a fost acceptata cu bucurie frateasca.

De remarcat ca, pe parcursul vizitei, intaistatatorul Patriarhiei Ierusalimului a oferit unor ierarhi, clerici, stareti si starete de manastiri distinctia "Crucea Sfantului Mormant".

Sambata 26 iunie, Prea Fericitul patriarh Diodor si ceilalti membri ai delegatiei Patriarhiei Ierusalimului si-au luat un calduros ramas bun de la Prea Fericitul patriarh Iustin si s-au indreptat pe calea aerului spre Belgrad, spre a vizita Biserica Ortodoxa a Serbiei.

Vizita Prea Fericitului patriarh Diodor in tara noastra a constituit o noua veriga in lantul de aur al legaturilor fratesti traditionale dintre Patriarhia lIerusalimului si Patriarhia Romana. Ea a adus alese bucurii in inimile ierarhilor, clerului si credinciosilor Bisericii Ortodoxe Romane si a contribuit la o mai buna cunoastere a activitatii si preocuparilor Bisericii noastre, la afirmarea unitatii si viabilitatii Ortodoxiei in lumea contemporana,, precum si la manifestarea dragostei si atasamentului credinciosilor ortodocsi romani fata de Biserica si patria lor si a hotararii lor de a sluji lucrarea de apropiere, bunavoire si pace intre oameni si popoare.

Pr. Dumitru Soare

(Revista "Biserica Ortodoxa Romana", Amu! C, nr. 9-10, sept-oct. 1982)

Carti Ortodoxe

Cuprins