1946

Hristos in mijlocul nostru!

Mi-ar placea mult sa va intorc vizita, dar anii imi aduc aminte ca flacaruia vietii mele se consuma si se stinge curand: va fi putin fum si totul va disparea. Trebuie sa ne aducem aminte ca viata noastra de aici este trecatoare si ca nu este decat o pregatire pentru viata viitoare vesnica. Daca nu va mai vad in aceasta viata, cred ca ne vom vedea in veacul viitor, duhovniceste si nu trupeste.

Am primit intra-adevar pachetelele incredintate monahiei X. si Parintelui Y. Acele pirojki (placinte mici rusesti) sunt mai gustoase unele decat altele si mai moi decat cele de la brutarie, caci sunt facute cu dragoste si osteneala. Dar va rog sa nu-mi mai trimiteti nimic pe viitor! Am tot ce ne trebuie aici si nu trebuie decat sa ne punem picioarele sub masa; pe cand acolo, trebuie sa va procurati voi totul. Dumnezeu sa va ajute!

Citeste cu multa atentie cartea Sfantului Macarie cel Mare pentru ca infatiseaza cu multa patrundere viata duhovniceasca. Am putea spune ca este o modalitate de a verifica viata duhovniceasca. Daca-ti cercetezi inima, vei vedea acolo balaurul cu o suta de capete. Nu te teme si nu deznadajdui! Cu ajutorul lui Dumnezeu, ii vei zdrobi capetele. Daca iti vei privi cu atentie viata, te vei vedea slaba si pacatoasa; dar daca nu-i vei judeca pe totii oamenii buni, nu-ti vei pleca atentia defectelor celorlalti, vei dobandi pacea si linistea inimii. Din timp in timp vei avea lacrimi de consolare.

Astazi este sarbatoarea Intrarii Maicii Domnului in biserica. Slujba a fost inaltatoare, cantata de doua coruri. Este frumos si soarele straluceste. Nu rezist: ma voi duce la o plimbare. Imi place sa ma plimb de unul singur, imi place natura. Oriunde privesc, totul este ca o mangaiere: fiecare copac si fiecare tufa, pasarelele ce zboara dintr-un copac in altul ciripind se agata de ramuri cu ghearele lor mici, iau cate ceva in cioc; vatuiul alb ce sare si se inalta pe labele dinapoi asculta si priveste dintr-o parte in alta, dupa care pleaca topaind. Toate sunt atat de ziditoare, incat nu poti sa-ti retii lacrimile; planul lui Dumnezeu este vadit in toate lucrurile. Cum a facut totul in chip minunat si cum se ingrijeste cu dragoste Ziditorul! N-a uitat nimic. Pasarelele sunt atat de firave, labutele lor sunt ca niste fire de paie si totusi reusesc sa reziste si sa se hraneasca pe timp foarte rece.

Slava intelepciunii si creatiei Tale, Doamne! Iti multumesc, Doamne, ca ne lasi uneori sa te cunoastem, asa slabi si mari pacatosi cum suntem. Aici este lucrarea milostivirii Tale. Fara ajutorul tau, nu putem, asa pacatosi cum suntem, nici sa contemplam natura, nici sa dobandim o singura virtute. Ne-ai dat libertatea si nu putem decat sa ne dorim virtutile; a le dobandi sau a le pastra depind de ajutorul Tau. Doamne, iti cer un singur lucru: prin judecatile pe care doar Tu la stii, mantuieste-ne pe noi, pacatosii!