1947

In mila Sa,Dumnezeu Ti-a dat sa gusti putin din bunatatea Sa. Ai inceput deci, acum, sa intelegi ce inseamna "Imparatia lui Dumnezeu este inlauntrul vostru" (Lc.17,21). In aceste momente este ca si cum lumea vizibila n-ar mai exista. Ai acum o experienta a acestei stari preafericite si stii de ce ne paraseste.Dumnezeu sa te lumineze! Felul tau de a duce razboi cu patimile este bun, pentru ca nu exista ordine in patimi. Oricare ar fi patima care se trezeste in tine, lupta-te impotriva ei! Sa stii totodata ca nu vei putea invinge patimile doar cu propriile tale puteri. Trebuie chemat Dumnezeu in ajutor.

Este foarte rau sa-ti judeci aproapele; cei care-i judeca pe altii isi aroga un drept ce apartine lui Dumnezeu - judecata - si atunci Domnul ingaduie sa cada si ei in aceleasi pacate. Noi ii judecam pe ceilalti pentru ca nu ne ingrijim de viata noastra. Cerceteaza-ti cu atentie inima si vei vedea cata putreziciune se afla in ea!

Si tu ai o sanatate precara, dar nu te intrista. Lasa-te in voia lui Dumnezeu. Cu totii vom muri in orice caz, intr-o zi sau alta!

Am observat ca grija de a ne prelungi viata este o mare greseala si o slabiciune. Viata si moartea se afla in mainile lui Dumnezeu, si Domnul a spus "Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate celelalte se vor adauga" (Mt. 6, 33). Grija si nazuinta noastra trebuie sa fie aceasta: sa traim dupa poruncile lui Dumnezeu si sa ne curatim inima de patimi.

Ti-am scris sa nu te tulburi. Asta, ca sa nu tanjesti dupa stari sufletesti inalte inainte de vreme. Totul vine la timpul sau. Starea de fericire va veni fara sa o asteptam, cand locul in inima noastra va fi pregatit prin ascultarea poruncilor dumnezeiesti. Sarcina noastra este sa facem tot ce ne sta in putinta si sa lucram - restul depinde de har. Mai adaug inca o observatier: daca-ti judeci aproapele, nu vei avea nici lacrimi, nici cainta. Dumnezeu sa te intelepteasca si sa te apere!