CUVANT INAINTE

In vremea Sfintilor Apostoli se punea uneori problema, ca Dumnezeu, in urma Patimilor Domnului, ar fi lepadat pe poporul Sau, si se considera adesea, ca cea de-a doua venire a Domnului ar fi iminenta, deoarece se ignora faptul ca in lucrarea Mantuitorului de zidire a Bisericii nu se implinea decat profetia dreptului Simeon, si anume ca mantuirea lui Dumnezeu in Hristos este "Lumina spre luminarea neamurilor", dar si "slava" poporului Sau credincios, adica a celor ce asteptau mantuirea lui Israil.

Faptul ca mantuirea in Hristos nu era pentru poporul ales nici osandire, nici predestinatie este vadit in lucrarea Sfantului Ioan Botezatorul. Tot ceea ce prin lucrarea Sfantului Ioan Botezatorul, care a fost trimis cu "duhul si puterea lui Ilie", nu s-a putut intoarce, Mantuitorul avea doar sa explice de ce nu s-a putut schimba, referindu-se indeosebi la cei din Ierusalim, care nu s-au botezat la chemarea lui Ioan: "Nimeni nu poate sluji la doi domni" (Matei 6,24); "Lumina a venit in lume, dar oamenii au iubit mai mult intunericul, pentru ca faptele lor erau rele. Caci oricine face rele, uraste Lumina" (Ioan 3, 19-20); "Duhul (cand va veni) va vadi lumea de pacat, ca oamenii nu cred in Mine" (Ioan 16, 9).

Din cuvintele Domnului de mai sus, se poate usor intelege cat de strans este legata lucrarea Mantuitorului Hristos de cea a lui Ioan Botezatorul. In lucrarea de fata care poarta titlul: "Sfantul Ioan Botezatorul Inaintemergatorul Domnului. Botezul cu Duh Sfant in Iisus Hristos. Consideratii biblice si patristice" este scos in evidenta rolul deosebit al Sfantului Ioan Botezatorul in lucrarea mantuirii pomenit chiar de catre Mantuitorul Hristos. Autorul studiului de fata arata ca toate tratatele patristice despre Botez si cateheza baptismala, vorbesc si despre botezul Sfantului Ioan si despre rolul sau in lucrarea Mantuitorului. Aspectele esentiale legate de acest rol al Sfantului Ioan in legatura cu lucrarea Mantuitorului, care sunt scoase in evidenta in lucrarea de fata, sunt cele referitoare la: insemnatatea persoanei Sfantului Ioan Botezatorul in raport cu persoana proorocului Ilie; legatura dintre Legea Veche, de care tineau cei doi prooroci, si dintre Evanghelia lui Hristos ca har si desavarsire; cunoasterea lui Dumnezeu prin botezul cu Duh Sfant ca "Lumina spre luminarea neamurilor" si scoaterea lor de sub puterea credintelor in soarta si destin ca fatalism si predestinatie, asa cum arata indeosebi Sfantul Grigorie de Nyssa; apoi la raportul dintre preotia Legii Vechi si dintre slujirea preotiei in Hristos prin darurile Duhului Sfant ca talanti, in sensul de daruri, iar nu de drepturi personale, asa cum le prefacusera pe acestea lucratorii rai in via Domnului, indeosebi la plinirea vremii. Dar, insemnatatea slujirii preotesti in Hristos reiese, nu din abuzul comis de catre lucratorii rai fata de darurile lui Dumnezeu, ci de acolo, ca preotia in Hristos este ca tulpina copacului din Noul Testament care sta pe radacina lui din Vechiul Testament, asa cum arata Sfantul Apostol Pavel.

In stransa legatura cu slujirea preotiei in Hristos este subliniata apoi in lucrarea de fata, valoarea botezului cu Duhul Sfant pe temeiul Sfintei Scripturi si al Sfintei Traditii, de asemenea, in raport cu lucrarea Sfantului Ioan Botezatorul. Importanta tainei Sfantului Botez ca sacrament marturisit in dogma primului Sinod ecumenic: "Marturisesc un Botez spre iertarea pacatelor", marturisire care a fost incadrata in cult ca "Simbolul credintei", vine si din nevoia de a indruma astazi in credinta si de a catehiza, dupa o indelungata vreme de interzicere cu forta a propovaduirii Evangheliei. Din acest punct de vedere, lucrarea de fata reprezinta un aport important in lucrarea Bisericii de propovaduire a adevarului mantuirii, pornind chiar de la temeiurile sale. Ca sa stii unde te afli si sa ai folos, trebuie sa cunosti pe unde ai intrat.

Acelasi Hristos este " Usa" ca intrare si iesire pascala catre "pasunea duhovniceasca". Botezul este "haina cea dintai" pentru "ospatul cu vitelul cel ingrasat". "Cel ce asculta cuvintele Mele si crede in Cel ce M-a trimis are viata vesnica... " (Ioan 5, 24); "Cel ce crede in Mine are viata vesnica " (Ioan 6, 47); " Cel ce va crede si se va boteza se va mantui, iar cel ce nu va crede se va osandi" (Marcu 16,16). Botezul este deci intrarea in casa Tatalui, unde "se aud cantece si jocuri" ca la un ospat, dar pe care evlavia ortodoxa le intelege ca o raspundere morala fata de darul primit, atunci cand dupa Duminica intoarcerii fiului risipitor inainte de Postul Mare, face pomenire de Judecata din urma, la care se vor pune pe cantar faptele cele bune, roadele duhului, in care Dumnezeu ne ajuta in Hristos sa umblam in ele pentru ca le pregatise pentru noi mai inainte de facerea lumii ca pe o taina a imparatiei Sale (Efeseni 2,10). Roadele duhului in Hristos sunt mai mult decat indemnul Sfantului Ioan Botezatorul: "Faceti asadar roade vrednice de pocainta" (Luca 3, 8), caci in Lumina lui Hristos aceste roade sunt "comori in cer", care au fagaduinta transfigurarii taborice. Ele sunt de fapt " ajutor si acoperire de la Dumnezeu" in Hristos, in care Dumnezeu este cu adevarat Emmanuil, "Dumnezeu cu noi". In aceasta consta insemnatatea Botezului pusa in lucrarea de fata atat de intuitiv in lumina, prin comparatia dintre botezul lui Ioan si botezul cu Duhul Sfant in Hristos. In aceasta lucrare este vorba de o tratare interdisciplinara a subiectului din punct de vedere biblic, patristic si dogmatic. Desi este o abordare riguros stiintifica, aceasta lucrare este accesibila, nu numai teologilor, ci si credinciosilor. Pentru aceea, o recomandam cu caldura, intrucat oricine va putea avea folos prin citirea ei.

DAMASCHIN Episcop al Sloboziei si Calarasilor