Sfantul Brichie


Sfantul Brichie

praznuit pe 13 noiembrie (+444)

Dupa moartea Sfantului Martin, episcopul din Tours, acel barbat cu adevarat fara seaman si prea slavit, despre ale carui minuni s-au scris tomuri intregi, i-a urmat pe scaunul episcopal Sfantul Brichie. Cand era tanar acest Brichie ii intinsese adesea nenumarate curse Sfantului Martin, care atunci se afla in viata, fiindca de foarte multe ori sfantul obisnuia sa-i reproseze ca isi petrecea prea mult timpul cu lucruri neinsemnate. Intr-o zi, un bolnav care se indrepta spre Sfantul Martin, pentru a dobandi vindecare, l-a intalnit in piata pe Brichie, care era inca diacon. Omul acela simplu si neinvatat, pierzandu-si rabdarea, a zis: "Dau tarcoale pe aici asteptandu-l pe sfant, dar nu stiu unde este sau ce face" "Daca il cauti pe acel om nebun, ia-o in directia aceea. Potrivit obiceiului sau prostesc, se holbeaza cu ochii la cer", i-a raspuns Brichie. Ajungand la Sfantul Martin, omul acela sarman a primit ceea ce dorise. Sfantul i-a zis mai tarziu diaconului sau: "Deci iti par cam neghiob, nu-i asa?" Asa de tulburat a fost Brichie cand a auzit acestea, incat a negat ca ar fi spus asemenea cuvinte, insa Sfantul Martin a continuat: "Am auzit cuvintele tale, chiar daca tu te aflai la mare distanta. Amin iti zic tie, Domnul tocmai mi-a descoperit ca tu vei primi cinstea de a sluji ca episcop dupa moartea mea; dar trebuie sa stii ca, in perioada episcopatului, vei suferi mare prigoana". Auzind aceasta, Brichie a ras si i-a raspuns: "Nu este adevarat ce am spus, ca multe din cele pe care le vorbiti sunt curata nebunie?" Si chiar dupa ce fusese hirotonit preot, Brichie a continuat sa-i provoace necazuri sfantului prin remarcile sale rautacioase. Dar dupa ce, cu acordul tuturor cetatenilor din Tours, a fost ales episcop, si-a petrecut mai tot timpul in rugaciune.

In ciuda faptului ca se stia ca fusese increzut, era socotit a fi feciorelnic cu trupul. La treizeci si trei de ani dupa hirotonirea sa, i-a fost adusa o invinuire murdara. O femeie careia slujitorii episcopului obisnuiau sa-i dea hainele la spalat si care renuntase sa poarte haine de mirean din motive religioase, a ramas gravida si a dat nastere unui copil. intreaga populatie din Tours a fost cuprinsa de manie la auzul acestei vesti. Au aruncat intreaga vina asupra episcopului, iar un barbat a vrut sa-l ucida cu pietre. "Evlavia ta de om sfant a fost doar un acoperamant pentru faptele tale pacatoase", strigau ei. "Dumnezeu nu ne ingaduie sa ne pangarim prin sarutarea nevrednicelor tale maini." Brichie a negat cu tarie acuzatiile primite. "Aduceti copilul aici", a cerat el. Copilul a fost adus, desi nu avea decat 30 de zile de cand se nascuse. El i-a zis copilului: "in numele lui lisus Hristos, Fiul Atotputernicului Dumnezeu, daca eu sunt cu adevatat tatal tau, iti poruncesc sa spui in auzul tuturor oamenilor de aici". "Nu esti tatal meu", a raspuns copilul. Iar cand poporul l-a rugat pe Brichie sa intrebe cine era tatal, el a raspuns: "Aceasta nu-mi este mie a o savarsi. Am fost interesat doar in masura in care aceasta problema ma privea pe mine. Daca va preocupa in ce fel s-a petrecut aceasta, atunci in-. trebati-l voi insiva". Atunci ei s-au razvratit impotriva lui si l-au scos afara, strigand: "Nu vei mai carmui peste noi, caci ti-ai patat numele de pastor". Pentru a se apara in fata poporului, el si-a pus in rasa carbuni aprinsi, i-a lipit de trup si s-a dus in procesiune cu toata multimea la mormantul Sfantului Martin. Cand a sosit acolo, a aruncat carbunii la pamant, insa rasa sa nu avea nici un semn ca ar fi fost arsa.

Apoi a continuat cu aceste cuvinte: "Precum vedeti ca vesmintele mele sunt neatinse de acesti carbuni aprinsi, tot asa si trupul meu este curat de impreunarea cu acea femeie". Ei insa tot nu l-au crezut si l-au izgonit din orasul lor, pentru a se implini prorocia Sfantului Martin: "Sa stii ca in perioada episcopatului tau vei suferi mare prigoana".

Izgonindu-l pe Sfantul Brichie, oamenii din Tours l-au ales ca episcop pe Justinian, iar sfantul a plecat la episcopul orasului Roma. Tanguindu-se si plangandu-si soarta, i-a zis aceluia: "Merit sa sufar toate aceste ocari, pentru ca am pacatuit impotriva sfantului lui Dumnezeu, numindu-i nebun in cateva randuri. Cand am vazut minunile pe care le lucra, nu am crezut acestora". Dupa ce sfantul a plecat, oamenii din Tours i-au zis noului lor episcop: "Du-te dupa el si gan-deste-te ca vei fi dispretuit de noi toti daca nu o vei face". La aceasta, Justinian a parasit orasul Tours si a ajuns la Vercelli in Italia. Acolo a murit, incheindu-si calatoria. Cand oamenii din Tours au aflat de moartea lui Justinian, au continuat sa staruie in pacat si l-au numit pe Armentie in locul lui.De indata ce Brichie a sosit la Roma, a povestit episcopului Romei despre cele pe care le indurase. Stabilindu-se la resedinta aceluia, slujea adesea Liturghia acolo, dar a continuat sa se pocaiasca pentru reaua purtare fata de sfantul lui Dumnezeu, Martin. Cand trecusera deja sapte ani, a parasit Roma si cu ingaduinta episcopului Romei, a pornit inca o data spre Tours. A sosit in satul Mont-Louis, aflat la 10 km de oras, si s-a stabilit acolo. in acest timp, Armentie, imbolnavindu-se de friguri, a murit in toiul noptii. Acest fapt i s-a descoperit episcopului Brichie intr-o vedenie. El a zis slujitorilor sai: "Treziti-va degraba si haideti sa ne grabim la inmormantarea fratelui nostru, episcopul din Tours". Cand au sosit la una dintre portile orasului si se pregateau sa intre pe ea, mortul era scos pe o alta. Dupa inmormantare Sfantul Brichie s-a intors in catedrala sa si acolo a trait in pace timp de sapte ani. A raposat in al 47-lea an de episcopat. I-a urmat Sfantul Eus-tochie, un om de o rara sfintenie.