DESPRE SPITALELE MANASTIRILOR, DESPRE PRIMIREA STRAINILOR SI DESPRE CEI BATRANI SI BOLNAVI

Capitolul   48  

DESPRE   SPITALELE   MANASTIRILOR,   DESPRE   PRIMIREA STRAINILOR SI DESPRE CEI BATRANI SI BOLNAVI

Se cuvine egumenului sa se ingrijeasca de tamaduirea bolnavilor, ori a celor ce vietuiesc in manastire, ori a celor ce vin la dansul (...) Apoi egumenul sa-l caute pe cel bolnav si sa-i dea lui sanatate. Iar daca nu-l va baga in seama,  atunci  este  in  mare  primejdie.  Si  sa  fie  obligatoriu (...)  si  acesta  sa  se  grabeasca  sa-i  dea  bolnavului tamaduire. (...) Si egumenul trebuie sa porunceasca celui ce se ingrijeste de bolnav ca acesta sa-i dea toate cele de trebuinta (...), si sa puna mire si sa-i dea bolnavului seminte uscate, vin, prune, smochine care sunt de folos pentru tamaduire.

Si cati monahi din manastire vor fi bolnavi sau mireni de vor fi bolnavi se li se dea lor toate plantele cele  ce sunt spre tamaduire (plante medicinale), iar egumenul  de multe ori sa mearga la  dansii si sa le poarte de grija si sa porunceasca sa li se dea acelora cele de trebuinta. Iar doctorii sa se foloseasca de toata stiinta lor pentru ca sa dea tamaduire si sanatate celor bolnavi, iar daca va veni cineva strain care nu are casa si se va aseza in casa de bolnavi si va fi cuprins de vreo boala, acesta sa fie randuit cu cei bolnavi pe care ii ingrijeste doctorul si egumenul pentru ca sa se tamaduiasca si pentru ca acestia trebuie sa stea in casa cea de bolnavi, pana cand se va face sanatos.

Si dupa aceea primind cele de trebuinta de la egumen, impreuna cu Rugaciunea sa fie slobozit sa mearga in pace la ale sale. Iar batranilor celor care nu au nici  un ajutor egumenul trebuie sa porunceasca ca acestia sa se bucure de toate cele de trebuinta si sa li puna lor toate pentru a se odihni si toate cele de trebuinta lor sa li se dea de la spitalul din manastire.

Carti Ortodoxe

Cuprins