INVATATURI DESPRE MANCARE SI BAUTURA SAMBATA, DUMINICA SI IN CELELALTE ZILE ALE SAPTAMANII SI DESPRE TOATA GATIREA MESEI

Capitolul 37

INVATATURI DESPRE MANCARE SI BAUTURA SAMBATA, DUMINICA SI IN CELELALTE ZILE ALE SAPTAMANII SI DESPRE TOATA GATIREA MESEI

Duminica, la Praznicele Imparatesti, se cuvine a manca trei feluri de bucate, iar seara doua, iar in celelalte zile ale saptamanii, marti si joi si sambata, doua, iar seara una. Si trebuie sa se stie si aceasta, ca cel ce slujeste la masa fratilor este dator sa bata in toaca sau sa traga clopotul pentru ca sa se adune toti la masa si citeste apoi Psalmul 144: Inalta-Te-Voi Dumnezeul meu Imparatul meu !. Si terminand Psalmul acesta zice si Tatal nostru..., Slava... Si acum..., Doamne miluieste... (de trei ori), Binecuvinteaza... si mancare fiind pusa pe masa, cel mai mare sau preotul de rand Binecuvinteaza masa zicand: Hristoase Dumnezeule Binecuvinteaza mancarea si bautura robilor tai ! si celelalte. Si sta fiecare la locul sau dupa randuiala, cu buna cuviinta si fara ca sa vorbeasca, iara citetul indata incepe sa citeasca titlul citirii cuvantului ce vrea ca sa-l citeasca, zicand: Binecuvinteaza parinte... pentru a citi apoi cel mai mare sau preotul cel de rand, zice: Pentru Rugaciunile Sfantului al caruia este cuvantul... si citetul zicand: Amin, incepe apoi a citi. Se face mancarea in liniste si cu luare aminte la cuvantul care se citeste.

Dupa sfarsitul mancarii, cel mai mare loveste in clopotel si vine bucatarul cel mai mare cu cosul si face trei inchinaciuni si zice: Pentru Rugaciunile Sfintilor... si celelalte. Cel mai mare raspunde: Amin, apoi bucatarul spune: Binecuvinteaza Parinte Sfinte a aduna ramasitele Mesei !, iar cel mai mare spune: Hristoase Dumnezeule Binecuvinteaza sfaramiturile Mesei si le inmulteste pe acestea intru Sfant locasul acesta si in toata lumea ta !. Bucatarul spune apoi: Amin si aduna sfaramiturile de la masa.

Apoi cel mai mare iarasi loveste in clopotel si se scoala de la masa citetul citind: Pentru Rugaciunile... cel mai mare spune: Amin. Citetul: Bine este cuvantat Dumnezeu cel ce ne iubeste si ne hraneste pe noi, din tineretile noastre... si celelalte: Slava... Tie Doamne, Slava... Sfinte, Slava... Imparate... si celelalte. Apoi: Slava... Si acum..., Doamne miluieste (de trei ori), Binecuvinteaza, iar fratele cel ce voieste a ridica panaghia zice: Binecuvantati Parinti cinstiti si ma iertati pe mine pacatosul ! si preotul zice: Dumnezeu sa te ierte si sa te miluiasca ! si luand panaghia cu amandoua mainile, cu varfurile degetelor, o inalta deasupra capului spre Sfanta Treime, zice cu glas mare: Mare este numele . Iar cel mai mare sau preotul cel de rand zice: Al Prea Sfintei Treimi... si mutandu-l deasupra capului PreaSfintei Nascatoare de Dumnezeu, il insemneaza Crucis zicand: Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu ajuta-ne noua, iar preotul: Cu ale ei Sfinte Rugaciuni, Dumnezeu miluieste-ne si ne mantuieste pe noi !.

Si zice citetul: Fericimu-Te pe Tine toate neamurile... apoi cantam: Cuvine-se sa Te Fericim... si pana se termina Cantarea, se termina si Panaghia de impartit. Atunci vine si cel ce a randuit panaghia si sta la colturile mesei celei dinspre usa privind cu umilinta catre cel mai mare si mainile avandu-le stranse la piept zice cu glas mare si cu cucernicie: Parintilor Sfinti iertati-ma pe mine pacatosul ! si cazand, se inchina pana la pamant si luand Iertaciune si Binecuvantare se scoala. Iar cel mai mare sau preotul cel de rand, savarseste cealalta Rugaciune a Mesei. Dupa randuiala care s-a aratat mai inainte, la Slujba Invierii, dupa Ceasul al treilea, pagina ... Iar unde nu se ridica Panaghia, sculandu-ne zice citetul dupa obicei: Pentru Rugaciunile Parintilor Sfintilor ... si preotul spune: Amin. Citetul: Bine este cuvantat Dumnezeu cel ce ne hraneste pe noi din tineretile noastre ...! Slava... Tie Doamne, Slava... Tie Sfinte, Slava... Tie Imparate..., apoi: Multumim Tie Hristoase Doamne Dumnezeul nostru !.

Dupa aceea spune: Cuvine-se sa Te Fericim pe Tine... Slava... Si acum... Doamne miluieste ! (de trei ori), Binecuvanteaza !, apoi cel mai mare zice: Bine este cuvantat Dumnezeu, cel ce ne hraneste pe noi din darurile Sale cele bogate... si citetul spune: Amin! si iesind el din trapeza, trapezarul impreuna cu bucatarul cel mare si cu slujitorii lor, cad inaintea lor cerand iertare, iar cel mai mare zice: Dumnezeu sa va miluiasca si sa va mantuiasca pe voi, care ne slujiti noua !, si asa fratii facand metanie celui mai mare ies de la Masa si merg la chilii cu buna randuiala si fara de tulburare.

Deci acest Tipic trebuie sa se tina, sa se pazeasca sambata si duminica si la Praznicele Saptamanii afara de ale Cincizecimii, peste toate zilele asa sa fie. Iar vin daca s-ar intampla sa fie nu este cuviincios sa se bea, dupa Tipic, fara numai duminica sau la Praznicele Domnesti, pentru ca atunci este de trebuinta sa se bea cate un pahar, cate doua sau cel mult, cate trei, iar altceva nimic. Cate doua sau cate trei pahare nu zic dupa Tipic, ci dupa nevoie sa se faca. Si mai ales daca s-ar intampla dupa cum am zis, pentru cele trei feluri de mancare duminica sau la Praznicele cele Mari si asa dupa cum am zis, sa se dea doua feluri de mancare pentru ca sa fie randuiala si, de multe ori, sa se mai dea si inca un fel de mancare.

Asa si cu vinul sa se dea doua pahare, iar de mai multe ori sa se dea si cate al treilea pahar. Dar daca s-ar putea ca si in zilele cele zise si hotarate, dupa cum am zis totdeauna, dupa cum si marele Simion Facatorul de Minuni spune, sa nu se bea, pentru ca lauda monahului este a nu bea vin niciodata. Iar daca va bea pentru neputinta trupului sau, sa bea insa putin. La fel si Pimen, marele parinte al nostru, spune: Monahilor nicidecum nu li cuvine sa bea vin !. Pentru aceasta si in alta zi de rand, in afara de duminica, pentru oarecare neputinta este nevoie, se bea putin dupa cuvantul Sfantului Simion care zice: Putin vin se cuvine a bea pentru tamaduire !. Si chiar daca este vin nu se cuvine sa se dea in toate zilele dupa cum Dumnezeiestile Pravile poruncesc. Si de se va intampla in zilele acestea sa fie branza, oua sau peste, se cuvine sa mancam dar fara a se ingriji de acestea, si se cade si se cuvine sa impartim partea de branza fiecaruia, sa dam fratilor cate o felie si jumatate din celelalte. De asemeni si untdelemn sa se puie cu masura in fiecare fiertura. Aceasta randuiala se cade sa se faca totdeauna cand se mananca amandoua felurile.

Iar daca orice mancare de la orice iubitor de Hristos se face si pentru ca sa nu se necajeasca cel ce a adus-o, de nevoie se cuvine sa pastram masura si asa iarasi, nu fara de socoteala si fara de grija ci cu mai mult folos se face spre slava lui Dumnezeu. Iar daca nu s-ar intampla asa totdeauna in zilele cele randuite cu acele masuri de Cantare de branza, de unt si de celelalte se cuvine sa ne hranim. Si de multe ori daca este cu putinta sa le imputinam pe acestea se cuvine sa inmultim nevointa. Dupa cum zice cu adevarat si Marele Vasile intru scrierile sale pustnicesti.

Ca asa se cuvine fiecaruia a vietui cand ii vine vremea ca sa manance atata cat sa se arate pe el celor ce sunt de fata si il privesc. Deci, dupa Tipicul acesta, pentru branza si pentru untdelemn si pentru vin peste tot anul cu masura si cu randuiala se cade sa se faca. Dupa cum si Dumnezeiestii Parintii nostri poruncesc si sfatuiesc spunand: De toate cu masura si cu randuiala sa se faca . La fel si Sfantul Efrem zice: Ca mare primejdie este unde Legile Praznicelor nu sunt respectate. Si zicem dupa randuiala, deci dupa sfarsitul Cincizecimii, adica de la Duminica tuturor Sfintilor pana la Sfintii Apostoli, martea si joia mancam o fiertura fara de untdelemn si aceasta la ceasul al noualea si o alta mancare uscata. Iar luni, miercuri si vineri mancare uscata se cade sa mancam, paine si apa si altele asemenea acestora. Iar sambata si duminica doua feluri de mancare se cuvine a se manca, iar mai des se poate manca si peste.

Si cand se mananca si mancare gatita, se cuvine si alta mancare impreuna cu dansa sa se manance, ca sa fie impreuna cu dansa doua feluri de mancaruri. Iar de la Sfintii Apostoli pana la Postul Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, martea si joia, doua feluri de mancare se cuvine a manca si de doua ori pe zi, iar miercuri si vineri se mananca o data la ceasul al noualea dupa Invataturile Sfintilor Parinti. Dupa cum Sfantul Simion, Facatorul de Minuni a zis: Ca se cade monahului sa posteasca pana la ceasul al noualea. De asemeni si in viata Prea Cuviosului nostru Parinte Pahomie zice ingerul in Predania Vietuirii de obste, cum ca in ceasul al noualea se mananca si cand voiesc a manca sa faca trei metanii.

DESPRE CEA DE-A DOUA MANCARE SE CUVINE SA STIM

Iar dupa scularea fratilor de la masa sa fie si a doua mancare sa se puna bucate ca si pe masa cea dintai ca sa manance trapezarul , bucatarul, citetul si ceilalti slujitori. Si aceasta Se cuvine sa stim cum ca nimanui nu i se cuvine sa ia nici macar o bucatica de la masa sau sa o dea altuia sau sa o duca in chilie. Si nici sa ceara ceva de la frati sa aiba in chilia sa paine sau linte sau fiertura sau poame sau altceva din acestea sa le aiba acolo ci toate sa se manance de obste. Iar daca cineva pentru neputinta nu poate sa vina la masa unuia ca acestuia, dupa porunca celui mai mare, sa-i dea la chilia lui toata mancarea. Iar daca cineva trimite, fiind plecat undeva, pentru vreo treaba si va zabovi si nu va putea sa fie cu fratii la masa sa i se dea si aceluia insa la masa sa manance.

Insa nimenea sa nu fie liber asa dupa cum zic a manca in chilie. Deci cu totul acest lucru il indepartam ca pe unul care ne indeparteaza de viata de obste. Iar dupa Vecernie, loveste in toaca de trei ori si intra frati la masa, iar pentru cina nimic nu se cade a fierbe dar nici rece nu trebuie sa se manance, ci sa se incalzeasca putin mancarea de la pranz. Aceasta pana seara sa fie pazita, sa fie carbuni in cuptor si pe dansul sa stea un vas de lut pana seara si asa mancarea calda se va pastra si fara sa se strice si buna si la cina se va pune. Si intrand fratii la masa zice chelarul cu mare glas: Doamne Binecuvinteaza!, si se roaga.

Apoi cel mai mare loveste in clopotel si zice citetul: Manca-vor saracii si se vor satura si vor lauda pe Domnul cei ce-l cauta pe Dansul, vii vor fi inimile lor in veacul veacului Slava... Si acum... Doamne Miluieste (de trei ori) Binecuvinteaza!, iar cel mai mare zice: Hristoase Dumnezeule Binecuvinteaza mancarea si bautura robilor tai. Ca Sfant esti totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor. Si daca este mangaiere, atunci pune si bautura cate doua pahare, asa dupa cum s-a facut la pranz, iar dupa cina, sculandu-ne de la masa, zice citetul: Pentru Rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri..., iar cel mai mare sau preotul cel de rand zice: Amin.

Citetul: Slava... Si acum... Doamne miluieste!, (de trei ori), Blagosloveste... apoi: Facutu-sa Pantecele Tau Masa Sfanta... si Ceea ce esti mai cinstita..., dupa aceasta: Veselitu-ne-ai pe noi Doamne intru fapturile tale... Slava... Si acum... Doamne miluieste!, (de trei ori) Binecuvinteaza. Cel mai mare zice: Cu noi este Dumnezeu cu Darul Sau si cu iubire de oameni totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor Amin. Si iesind de la masa, fiecare merge la chilia sa facand metanii celui mai mare.

 

 

Carti Ortodoxe

Cuprins