CASATORIA ALBA

Sa stiti ca eu nu sunt pentru casatoria alba. Ai putea zice ca aceasta e un fel de caricatura, din punct de vedere obiectiv vorbind. Biserica noastra, poate pentru a-i indemna pe oameni sa fie cat mai abstinenti, cunoaste niste sfanti care au trait in casatorie alba. De exemplu Sfantii Galaction si Epistimi, care se pomenesc in 5 noiembrie. Totusi, faptul ca Biserica noastra, in Slujba Cununiei, insista asupra copiilor, in sensul ca se fac cereri catre Dumnezeu pentru "a vedea ei pe fiii fiilor lor", pentru a se bucura la vederea fiilor si fiicelor lor, inseamna ca angajarea in casatorie trebuie sa fie totala, nu partiala. Si apoi, nu stiu de ce sa traiesti cu cineva cu titlul "sunt casatorit" si cu o viata de necasatorit. E bine ca fiecare sa-si gaseasca modalitatea lui de a se incadra. Adica, daca esti casatorit, sa fii casatorit cum sunt toti oamenii casatoriti, iar daca nu vrei sa fii casatorit, sa fii necasatorit, de unul singur, si Dumnezeu sa-ti ajute.

CEREREA

Daca cerem de la Dumnezeu lucruri care nu ni se cuvin si lucruri pe care nu vrea Dumnezeu sa ni le dea, pentru ca nu are in plan cu noi sa ni le dea, atunci nu ajungem unde trebuie.

CERTURILE

Sa stiti ca numai oamenii rai se cearta, oamenii buni nu se cearta. Un bun si-un rau nu se cearta, ca cel bun cedeaza si cearta-i gata.

Zice ca erau intr-o pustie doi calugari si tare bine se intelegeau unul cu altul. Si unul dintre ei o zis: Hai sa ne certam si noi o data cum se cearta oamenii din lume. Si celalalt o zis: Hai, da' eu nu ma stiu certa. Si celalat o zis: Hai, ca te invat eu. Si l-o invatat. Zice: Punem intre noi o caramida si tu sa zici: Caramida asta-i a mea si eu o sa zic: Ba nu-i a ta ca-i a mea, si din asta se face inceput de cearta. Si asa or facut. Primul o zis: Caramida asta-i a mea. Si celalalt o zis: No daca-i a ta ia-o si te du cu ea cu tot! Si n-o mai fost nici o cearta.

Bineinteles ca asta a fost, cum am zice noi acuma, o cearta artificiala, asa ca o cearta de scena, de teatru. Da' cei care se cearta nu fac scene de teatru, ci se cearta asa cum le vine.

Mi-aduc aminte ca atunci cind eram copil se spunea in familie ca si din pricina saraciei, si din pricina necazurilor vin certurile. Si mi se intimpla si acum sa-mi spuna oamenii ca se cearta pentru lipsurile in care traiesc. Si eu zic intotdeauna: Bine, dar daca va certati, le rezolvati, treceti de lipsuri prin cearta? Si toti marturisesc ca nu. Deci, cearta nu e un mijloc de inlaturare a raului, ci e o slabiciune a celor care se angajeaza in felul acesta, pentru ca nu castigi nici un ban cind te certi, nu realizezi nici un avantaj cind nu esti in limitele bunei cuviinte. Asa ca oamenii trebuie sa evite tot ce nu aduce nimic pozitiv, ci aduce multa nemultumire si mult negativ in viata de toate zilele.