YOGA

Practic yoga si cred cu putere in aceasta cale. Sunt convis ca chiar daca nu te-ai ruga, ci pur si simplu ai constientiza respiratia in mod continuu, vazind-o ca pe o manifestare divina ce sustine viata, ai ajunge la rezultate la fel de minunate ca si ale isihasmului.

Nu e adevarat! Si stiti de ce nu e adevarat? Pentru ca yoga e o metoda, pe cind isihasmul este o angajare religioasa. Faptul de a te gandi la tine, la respiratia ta, si faptul de a te pune in miinile lui Dumnezeu, care sa te mintuiasca, sa te modeleze, sa te sfanteasca, e cu totul altceva. Noi nu contam pe noi, pe meditatia noastra, nici chiar pe rugaciunea noastra, ci contam pe bunatatea lui Dumnezeu, pe mila lui Dumnezeu, pe care o cerem. Si atunci e altceva sa fii incredintat in bunatatea lui Dumnezeu, sa te predai in miinile lui Dumnezeu, si altceva este sa faci tu ceva pentru tine ca sa devii ceva mai bun.

Yoga este ceva inferior crestinismului.

La yoga se ajung la niste intinaciuni. Eu nu pot sa va spun, mi-e si rusine sa scot prin gura mea niste lucruri in legatura cu sexualitatea, asa cum e vazuta la yoga. Si-apoi mai zic ca se ridica de la pamint... ba se baga in pamint! Nu se ridica de la pamint.

Eu nu zic ca daca ai un prieten yoghin, gata, nu trebuie sa mai ai nici o legatura cu el. Sfantul Apostol Pavel zice in Epistola catre Corinteni: "Nu v-am spus sa va departati de pacatosii lumii acesteia, caci ar insemna sa iesiti din aceasta lume, si sa-i evitati ..." (1 Corinteni 5, 9-10). Eu nu pot spune ca nu sunt in legatura cu oameni de alte credinte. Dar stiti ce facem cind ne intilnim? Facem cum fac catolicii cu protestantii cind se intilnesc in Apus: vorbesc despre fotbal, ca sa nu se certe.