A TREIA RETRAGERE IN MUNTI


A TREIA RETRAGERE IN MUNTI

 

Vazand aceasta situatie grea si stiind ca este mereu supravegheat de organele politice, Parintele Cleopa, in-demnat de Duhul Sfant, s-a retras din nou - pentru a treia oara - in Muntii Moldovei, la mult iubita sa liniste. Intai s-a dus in padurile din jurul comunei Hangu.

 

De aici s-a indreptat spre nord, catre Muntele Halauca - Pipirig. Apoi, si-a facut un mic bordei din lemn, nu departe de culmea Muntelui Petru Voda, unde a stat peste doi ani, fiind ajutat de un crestin devotat din partea locului, numit Pavel Marin.

 

Prin anul 1962 a venit la el si ucenicul sau, Parintele Varsanufie, cu care s-a nevoit impreuna in mai multe locuri mai bine de trei ani. Printre cei care l-au ajutat in mod deosebit pe Parintele Cleopa in aceasta retragere au fost Dumitru Nita si Gheorghe Olteanu din Dolhesti, comuna Pipirig, precum si rudele Parintelui Varsanufie din aceeasi comuna.

 

Ambii parinti se spovedeau unul la altul saptamanal si se impartaseau la doua-trei saptamani cu Sfintele Taine aduse din Manastirea Sihastria.

 

Pe masura ce treceau anii, toti asteptau cu nerabdare reintoarcerea acasa a Parintelui Cleopa. Toti doreau sa vina, dar poate cel mai mult batrana sa mama, Maica Agafia din Manastirea Agapia Veche. Nu-l vazuse de aproape sase ani si n-ar fi vrut sa plece la Domnul fara sa-l mai intalneasca o data.

 

Parintele Cleopa insa nu mai venea. Se invatase cu linistea si cu neincetata rugaciune, iar mangaierile Duhu-lui Sfant ii odihneau sufletul ziua si noaptea. Ajutat de rugaciunile tuturor fiilor sai duhovnicesti, era inca sanatos si se indeletnicea, pe langa rugaciune, si cu scrierea cartilor sfinte, ''pe radacinile brazilor'', dupa cum mai tarziu singur marturisea.

 

Iata titlurile catorva din scrierile sale realizate in cei peste cinci ani de nevointa pustniceasca in munti: Predici pentru monahi, numita si Urcus spre inviere; Spovedania arhiereilor, Spovedania staretilor, Spovedania duhovnici-lor, Spovedania preotilor de mir, Spovedania monahilor, Despre vise si vedenii, precum si Minunile lui Dumnezeu din zidiri.

 

Arhimandritul Cleopa a scris si alte cuvinte de folos, din care unele s-au tiparit, iar altele s-au pierdut cu timpul. Dar cele care s-au pastrat pana astazi dovedesc ca parintele era foarte ravnitor pentru Sfanta Scriptura, pentru scrierile Sfintilor Parinti si Sfintele Canoane, si mai ales pentru neincetata rugaciune.

 

Sfintia sa se ruga in singuratate intre 10-12 ore in timp de o zi si o noapte. Dupa cum ne spunea mai tarziu ucenicul sau, Ieromonahul Varsanufie, Parintele Cleopa obisnuia sa citeasca dimineata urmatoarele rugaciuni: Rugaciunile diminetii, cateva acatiste, din care nu lipseau Acatistul Mantuitorului si al Bunei Vestiri. Apoi citea Canonul de pocainta, Canonul ingerului pazitor, Canonul puterilor ceresti si cateva catisme din Psaltire.

 

Dupa amiaza citea Vecernia, Pavecernita si cateva canoane din Bogorodicina. Apoi, dupa o mica pauza, manca o data in zi catre seara si continua cu rugaciunile de seara si Paraclisul Maicii Domnului. In restul timpului repeta rugaciunea lui Iisus. Se invrednicise sa doban-deasca si rugaciunea inimii, cum ne spunea ucenicul sau, incat uneori plangea cu lacrimi fierbinti si simtea o mare caldura duhovniceasca in inima sa, care ardea ca o vapaie de foc.

Carti Ortodoxe

Cuprins