Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro
ULTIMUL AN DE VIATA
Inca din anii 1996-1997, Parintele Cleopa se simtea tot mai obosit. Cu toate acestea, era mereu asaltat de credinciosi si pelerini din
Mergea foarte greu si numai insotit de ucenici, atat in chilie, cat si afara, la aer. Iar in sala de alaturi, unde zeci de ani a tinut predici si cuvinte de folos credin-ciosilor, nu mai putea ajunge decat rareori, in timpul verii. In schimb, il scoteau ucenicii pe cerdacul chiliei, iar credinciosii se adunau in jurul lui si ii sorbeau cuvintele incarcate de har.
Parintele era foarte retinut la mancare. Nu gusta decat foarte putin si apoi indata spunea: ''Ajunge! M-am saturat! Slava lui Dumnezeu pentru toate!''
Sfanta rugaciune o savarsea insa regulat, sezand pe pat sau pe scaun, caci nu mai putea sta in picioare. Iar orele sale preferate pentru rugaciune erau acestea: dimineata, intre orele 4 si 8, dupa care se odihnea putin. Apoi se intretinea cu calugarii care veneau la spovedanie si cu credinciosii. Pe la ora 4 dupa amiaza isi facea randuiala pentru seara: Canonul de pocainta, doua-trei canoane ale Maicii Domnului din Bogorodicina, Paracli-sul Maicii Domnului, Pavecernita Mica si altele.
Seara il scoteau ucenicii la aer pe cerdac, unde se ruga cu rugaciunea lui Iisus si admira natura pe care a impodobit-o Dumnezeu atat de frumos. Dupa o ora-doua se retragea in chilie pentru odihna si se destepta iarasi catre miezul noptii.