Daniel in groapa cu lei


Daniel in groapa cu lei

Un ordin de stat opreste rugaciunea

Darius, noul rege al Babilonului, isi pusese in gand sa incredinteze lui Daniel carmuirea tarii intregi. Zavistuind pe Daniel pentru cinstirea aceasta, satrapii cautau sa-l invinuiasca, dar nu aveau cu ce. Atunci, ca sa poata maguli pe rege, il indemnara sa dea o porunca prin care se oprea pentru 30 de zile orice rugaciune, fie catre Dumnezeu, fie catre oameni, afara numai de cea catre rege; cei ce nu se vor supune, sa fie pedepsiti prin aruncarea in groapa leilor. Regele primi propunerea asta.

Daniel se roaga si dupa aceasta, ca de obicei. Indata ce Daniel afla ca o astfel de porunca a fost data, intra in casa sa care avea in camara de sus o fereastra deschisa inspre Ierusalim, si in fiecare zi ingenunchea de trei ori, se ruga si lauda pe Dumnezeu, cum facea si mai inainte. Satrapii il parara la rege si cerura ca el sa fie aruncat in groapa cu lei.

Cand a auzit regele acestea, s-a tulburat foarte si si-a indreptat gandul spre Daniel, cum ar putea sa-l scape, si pana la apusul soarelui s-a straduit ca sa-l scoata. In urma, oamenii aceia intrara in graba la rege si ii zisera: "Stiut sa-ti fie, o rege, ca, dupa legea mezilor si a persilor, orice porunca sau oprire data de rege nu se poate schimba".

Atunci regele dadu porunca sa aduca pe Daniel si il arunca in groapa cu lei. Dupa aceasta, regele prinse a grai si zise lui Daniel: "Dumnezeul tau pe Care tu il cinstesti fara incetare, Acela te va scapa!".

Apoi s-a adus o piatra care a fost pusa peste gura gropii, iar regele a pecetluit-o cu inelul sau, si cu inelul dregatorilor sai, asa ca nimic sa nu se schimbe cu privire la Daniel.

Daniel e scapat prin minune

Pe urma, imparatul se duse in palatul sau si petrecu noaptea in post, si nu aduse concubine langa el, iar somnul nu-l mai prinse. Apoi regele s-a sculat dis-de-dimineata, in revarsat de zori, si a venit in graba la groapa cu lei.

Si cand s-a apropiat de groapa, a strigat pe Daniel cu glas tare. Atunci regele prinse a grai si zise lui Daniel: "Daniel, slujitorul Dumnezeului celui viu, Dumnezeul tau, Caruia te inchini neincetat, oare a putut sa te scape de lei?".

Apoi Daniel vorbi cu regele: "O, rege, in veci sa traiesti! Dumnezeu a trimis pe ingerul Sau si a astupat gura leilor, si ei nu mi-au facut nici un rau, pentru ca am fost gasit nevinovat inaintea Lui, precum si in fata ta, rege, n-am facut nici un rau!"

Regele s-a bucurat foarte si a poruncit sa scoata pe Daniel din groapa si nici o rana nu i-a fost gasita, caci nadajduise in Dumnezeul lui. Atunci a poruncit regele sa aduca pe barbatii aceia care defaimasera pe Daniel si ii arunca in groapa cu lei, pe ei, pe fiii lor si pe femeile lor, si nici nu ajunsera bine in fundul gropii, ca leii se si napustira asupra lor si le sfaramara toate oasele.

Regele Darius scrise la toate popoarele, neamurile si limbile care locuiesc peste tot pamantul: "Pacea voastra sa sporeasca! Porunca iese de la mine ca in tot cuprinsul regatului meu sa se teama si sa tremure lumea inaintea Dumnezeului lui Daniel, ca El este Dumnezeul cel viu si Care ramane in veci, si imparatia Lui nu se va nimici, iar stapanirea Lui nu va avea sfarsit" (Dan. 6).

Cine sapa groapa altuia, cade singur in ea (Pilde 26, 27).