Linistirea furtunii pe mare
Linistirea furtunii pe mare
Iisus iubeste saracia
Si, facandu-se seara, au adus la El multi demonizati, a scos duhurile cu cuvantul si pe toti cei bolnavi i-a vindecat, ca sa se implineasca ceea ce s-a spus prin proorocul Isaia, care zice: "Acesta neputintele noastre a luat si bolile noastre le-a purtat".
Si, vazand Iisus multime imprejurul Lui, a poruncit ucenicilor sa treaca de cealalta parte a marii.
Si, apropiindu-se un carturar, I-a zis: "Invatatorule, Te voi urma oriunde vei merge". Dar Iisus i-a raspuns: "Vulpile au vizuini si pasarile cerului cuiburi; Fiul Omului insa nu are unde sa-si plece capul".
Iisus porunceste furtunii
Intrand El in corabie, ucenicii Lui L-au urmat. Si, iata, furtuna mare s-a ridicat pe mare, incat corabia se acoperea de valuri; iar El dormea. Venind ucenicii la El, L-au desteptat, zicand: "Doamne, mantuieste-ne, ca pierim". Iisus le-a zis: "De ce va este frica, putin credinciosilor?" S-a sculat atunci, a certat vanturile si marea si s-a facut liniste deplina.
Iar oamenii s-au mirat, zicand: "Cine este Acesta ca si vanturile si marea asculta de El?" (Mt. 8, 16-27; Mc. 4, 33-41; Lc. 8, 22-30).
Cel ce pazeste pe Israel nu va dormita, nici nu va adormi (Ps. 120,4).