Credinta religioasa poate fi explicata de stiinta?

Credinta religioasa poate fi explicata de stiinta? Mareste imaginea.

"Este credinta religioasa innascuta in om?", se intreaba autorul Jeffrey Small in nuvela "Minciuna Ierihonului", in care un neurolog cauta sa afle originile experientelor mistice expunand, atat frumusetea, cat si partea necunoscuta a mintii umane. Cu toate ca aceasta carte reprezinta o lucrare de fictiune, Small isi intemeiaza nuvela pe cercetarile stiintifice actuale ce exploreaza creierul si credintele noastre religioase.

"In urma cu un secol, psihologul William James de la Harvard a studiat persoanele care au avut experiente religioase - intalniri personale cu divinitatea", scrie Small. "James a fost intrigat de caracterul universal al acestor evenimente, in pofida diferentelor de doctrina religioasa, de credinta, si de mediu cultural ale subiectilor sai". Acesta a conchis ca religia isi are "originile sale si centrul in starile mistice ale constiintei".

"Asemenea subiectilor lui James, intemeietorii multora dintre marile religii ale lumii - Buddha, Mohamed, de exemplu - au avut experiente directe, personale, cu divinitatea", scrie Small. "Fiecare dintre acesti oameni a impartasit anumite practici ascetice si contemplative, precum postul, meditatia si rugaciunea contemplativa, ce provoaca aceste legaturi mistice".

"Stiinta a incercat cateva explicatii pentru aceste experiente religioase", scrie Small. "Unii cercetatori trimit la un tip rar de epilepsie ce isi are originea in lobii temporali ai creierului, ce produce o stare cunoscuta ca hiperreligiozitate, si care poate cauza viziuni religioase intense." Doctorii au afirmat ca unii dintre cei mai mari vizionari religiosi din istorie - Ezechiel, Sfantul Apostol Pavel, Sfanta Tereza de Avila - ar fi putut suferi de aceasta afectiune.

Small continua: Dr. Andrew Newberg, de la Universitatea din Pennsylvania, localizeaza experienta noastra spirituala in lobii parietali si frontali ai creierului. Dr. Newberg a realizat scanari SPECT ale creierului avand ca subiecti monahi budisti si maici crestine si a descoperit ca in timpul meditatiei budiste si al rugaciunilor crestine, creierul lor a produs unde similare. Desi religiile acestora sunt diferite, acelasi mecanism neurologic mediaza experientele lor religioase..

Un alt medic, Rick Strassman, a afirmat ca un fenomen neurochimic, DMT, produs de glanda pineala a creierului, ar fi responsabil pentru experientele noastre mistice. DMT este de asemenea prezent in ayahuasca, un ceai folosit de anumite triburi sud-americane pentru a-si trimite unii membri in "calatorii astrale". Cand Strassman a dat DMT unor subiecti in laboratorul sau, multi dintre ei au raportat senzatii de orbire, simtirea unei prezente divine. Altii, au experimentat intalnirea cu demoni si extraterestrii, ceea ce l-a facut sa numeasca acest compus "molecula spiritului", care ar fi responsabila, atat pentru experintele mistice pozitive, consemnate de profeti, cat si de posesiunile demonice, afirmate de altii.

Daca religia nu tine de altceva decat de legatura neuronilor in creier sau de producerea de neurochimicale, am putea intreba: sunt reale experientele noastre religioase? Daca scanam creierul unui subiect in timp ce acesta priveste un mar, cortexul vizual al creierului se va lumina. Insa nu punem la indoiala existenta marului intrucat creierul a dezvoltat un mecanism care permite omului sa experieze marul. Intrebarea urmatoare ar putea fi atunci: am dezvoltat noi o cale universala de experiere a divinului deoarece divinul este de fapt Realitatea Ultima? Stiinta exceleaza sa ofere explicatii de tip mecanicist, dar se poticneste atunci cand trebuie sa ofere intelesuri (sensuri)".

Aceleasi practici spirituale ale rugaciunii contemplative si meditatiei care ii conduc pe mistici la legaturi spirituale profunde produc de asemenea beneficii medicale masurabile in cei care le practica. Peste 1000 de articole medicale au aratat ca aceste practici conduc la o mai buna stare psihica, la reducerea durerii, la o scadere a cantitatii de hormoni de stres in sistemul sanguin, o presuine saguina imbunatatita, un nivel stabil al insulinei, si chiar vindecarea la nivel celular. Mai mult, meditatia si rugaciunea ne reconecteaza creierul, ingroasa cortexul frontal, asa cum arata Dr. Sarah Lazar de la Harvard, si poate chiar incetini procesul de imbatranire, potrivit Dr. Newberg.

In cadrul istoriei si de-a lungul diferitelor culturi, misticii religiosi au impartasit cateva experiente spirituale comune de unitate, dragoste, inefabilitate, si introspectie - indiferent de ce religie reprezinta. Creierul omenesc pare a fi capabil pentru aceste experiente, ca si cum am poseda "o antena pentru divin" inlauntrul nostru. Insa aceste experiente nu sunt doar la dispozitia unui monah catre traieste intr-o pestera; si noi ne puntem angaja in aceleasi practici contemplative de rugaciune si meditatie. Incheiem tot printr-un citat din lucrarea "Minciuna Ierihonului", a lui Jeffrey Small: "Poate Il putem experia pe Dumnezeu - nu intelectual, ci emotional. Nu-L vom intelege niciodata pe Dumnezeu, insa ne putem impartasi de prezenta Sa".

Traducere de Radu Alexandru

02 Octombrie 2013

Vizualizari: 886

Voteaza:

Credinta religioasa poate fi explicata de stiinta? 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE