E cu neputinta a spune ca in Hristos este o singura vointa

 

Numele Hristos nu e indicator al firii, ci al unui ipostas compus. Adica Hristos intreg e si Domn si Dumnezeu si Atotputernic, dar are in Sine in mod neimpartit si neamestecat si trupul pe care l-a purtat pentru noi si pentru a noastra mantuire, trup patimitor si nu atotputernic creat, circumscris, neatotputernic prin fire, dar avand in Hristos o vointa atot­puternica. Caci nu prin ipostas este Hristos muritor si nemuritor, nici neputernic si atotputernic, vazut si nevazut, creat si necreat. Fiindca alt­ceva e prin fire si altceva prin ipostas. Si simplu vorbind, nu e un ipostas compus prin opozitia socotintei, ci prin proprietatea firilor. Caci Unul este, cum am spus inainte, Hristos, avandu-le pe ambele in mod natural. Caci cuvantul: "Nu precum Eu voiesc, ci precum Tu" nu arata nimic alt­ceva decat ca a imbracat trup cu adevarat temator de moarte.

 

Caci e pro­priu trupului a se teme de moarte, a se feri de ea si a se intrista pina la moarte.

 

Acum insa il lasa lipsit si gol de lucrarea lui, ca sa adevereasca slabiciunea si firea lui. Insa tot acum nu ascunde (nici puterea Lui), ca sa afle ca nu era simplu om. Caci precum daca ar fi aratat prin toate numai cele omenesti, s-ar fi socotit numai om, asa daca ar fi implinit totdeauna numai cele ale Dumnezeirii, nu s-ar fi adeverit invatatura despre intru­pare (iconomie). De aceea variaza si impreuna atit cuvintele, cit si faptele, ca sa nu dea prilej nici bolii nebune a lui Pavel de Samosata, nici celei a lui Marcion si Maniheu. Si asa si prezice moartea viitoare ca Dumnezeu, dar Se si fereste de ea ca om.

 

Tu, cel ce refuzi sa spui sau sa marturisesti doua vointe ale unicului si singurului Hristos, socotesti vointa cea una fara inceput si impreuna fara de inceput si vesnica cu a Tatalui si a Sfantului Duh, sau, dupa catime, intreaga dumnezeiasca, simpla si necompusa ca fiind a fiintei dumne­zeiesti, sau, din pricina intruparii, ceva schimbat? In cazul din urma spune-ne ce inseamna si care e numele acestei vointe? Caci eu iti spun ce inseamna numele vointei dumnezeiesti dinainte de intrupare. Fiindca precum firea dumnezeiasca cea intreit ipostatica este fara de inceput, necreata, neinteleasa, simpla si necompusa in intregimea ei, asa e si vointa ei. Prin aceasta am spus ce este vointa dinainte de intrupare si toti vor fi de acord cu mine ca am spus adevarul. Si tu insuti, de vrei sau nu. Spune-ne deci ce nume are dupa intrupare? Cerceteaza tot Vechiul si Noul Testament si spune numele vointei celei una pe care o nascocesti in Hristos. Cerceteaza si nu te lenevi. Dar poate, fiindca vointa dumnezeiasca se numeste dumnezeiasca si vointa omeneasca se numeste ome­neasca, vei spune ca Hristos are o vointa divino-omeneasca (teandrica)? Nu cred. Pentru ca nici Tatal, nici Sfantul Duh nu are vointa teandrica. Sau poate vei indrazni sa o numesti compusa? Dar si aceasta e ceva nou pentru Dumnezeire. Sau poate vei spune "naturala"? In acest caz afirmi si tu confuzia lui Sever. Caci e cu neputinta ca doua firi sau doua vointe naturale sa devina o fire, sau o vointa naturala, fara sa se conto­peasca. Sau poate ipostatica? Iarasi instrainezi pe Fiul de Tatal si apari ca introducand trei vointe care nu se unesc intre ele, ca si ipostasurile.

 

De sustii o vointa si o lucrare ca a Unuia, vei fi silit sa sustii, vrand nevrand, si o vointa si o lucrare a Tatalui ca Unul si a Duhului ca Unul si va rezulta o invatatura politeista. Iar de vei sustine ca e una prin relatie, vei introduce impartirea lui Nestorie. Iar de vei spune ca nu e dupa fire, vei corupe existenta Celui ce voieste. Caci ceea ce nu e dupa fire corupe firea, cum au definit Parintii. Dar poate iarasi sfisii monada (unitatea) si ne silesti sa cugetam la partile unicei vointe, celei socotite de tine ca una, ca sa invatam sa aflam in ce cantitate este dumnezeiasca si in ce cantitate este omeneasca. La fel, in ce cantitate e necreata si in ce cantitate creata; si simplu, cum iti place tie sa o zici.

 

Spune-ne numele vointei celei propovaduite de tine in Hristos. Iar daca vointa cea una pe care o sustii in Hristos este dupa tine fara nume, socoteste-o cu psalmii fara nume, ca sa afli si acolo loc si incapere. Fiindca noi, prea eruditule, nu putem marturisi ceva fara nume. Si precum pare, nici macar nu s-a aratat pina acum vreunuia din pamanteni asa ceva. Da-i deci un chip in mod definit din invataturile Parintilor si precizeaza-ne numele lui. Caci "cele ce le numaram, pe acelea le si mar­turisim", dupa marele si de Dumnezeu graitorul Vasilie. Ei mai spun ca trupul de viata facator al Fiului lui Dumnezeu a avut in insusi Cuvantul lui Dumnezeu toate cele mai presus de fire ale firii Lui, cele doua firi fiind adunate intr-o persoana si intr-un ipostas. Caci ne inchinam unui Fiu ca Unuia din Treime, impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh, ca inainte de veci, acum si in toti vecii si dupa vecii vecilor. Amin.

 

Sfantul Maxim Marturisitorul

 

 

• Hristos, Domnul belsugului, veseliei si plinatatii
  Publicat in : Editoriale
• Despre Sfintele Icoane – adevar al invataturii despre Iisus Hristos Domnul, Stapanul si Mantuitorul - importanta si celebritatea lor
  Publicat in : Religie
• Acatistul Sfantului Arhanghel Gavriil
  Publicat in : Acatiste
• Despre smerenie - Sfantul Siluan Athonitul
  Publicat in : Sfantul Siluan Athonitul