Rugaciunea la Avva Dorotei

Rugaciunea la Avva Dorotei Mareste imaginea.

Viata si opera sa.

S-a nascut pe la inceputul secolului VI in Antiohia si s-a bucurat de o educatie aleasa, ba chiar de cunostinte medicale. La manastirea lui Serid, intemeiata de el la inceputul secolului VI la sud de Gaza, a fost atras de Varsanufie, egiptean de origine, si de Ioan. Staretul Serid era intru ascultare fata de cei doi batrani inchisi in chiliile lor care comunicau cu ei prin scrisori trimise de Serid. La inceput cand a venit in manastire a primit ascultarea de portar, primitor al strainilor, conducator al bolnitei.

A mai primit si grija conducerii duhovnicesti a fratilor, desi era foarte tanar. Desi avea o sanatate delicata, le facea pe toate cu ravna. El dorea o viata mai ascunsa, mai modesta, mai contemplativa. A petrecut in aceasta manastire 15 ani, pana in anul 535. In acel an au murit doi mari avva, Ioan si Serid, intamplata la 15 zile dupa a primului. Intrucat si avva Varsanufie s-a inchis (zavorat) in chilia sa, Avva Dorotei s-a retras de-acolo, intemeind o manastire pe la anul 540, nu departe de cea lui Serid. Ca intemeietor al manatirii sale el a tinut fratilor o serie de conferinte duhovnicesti, care au fost scrise probabil de unul dintre ascultatori, si au fost transmise sub numele generic de “Invataturi”. Ele au fost adunate de un calugar din manastirea Studion pe vremea lui Teodor Studitul (†826) impreuna cu alte 8 scurte epistole. In cuvinte putine si foarte concentrate, ca si Sfantul Ioan Scararul in lucrarea sa, Scara, adanci totodata si pline de dulceata, el vorbeste de o “gustare” a lui Dumnezeu printr-o experienta personala, de o “dulceata de a fi cu Dumnezeu”. Aceste cuvinte ne amintesc de Sfantul Serafim de Sarov, unul dintre cei mai iubiti sfinti pe care i-a dat pamantul rusesc, si de convorbirea sa cu Motovilov, cand acesta il intreaba care este scopul vietii crestine, iar sfantul ii raspunde ca este dobandirea Duhului Sfant. Apoi il apuca de mana si in stare de rapire duhovniceasca, de extaz, il face pe Motovilov sa guste din bucuria duhului caruia ii pune o serie de intrebari. Motovilov spune ca nu ii poate vedea fata caci este acoperit de o lumina puternica. Sfantul Serafim il intreaba ce simte si el raspunde ca simte o pace de nedescris in cuvinte, o bucurie de negrait, o mireasma ce nu poate fi comparata cu cele de pe pamant si o dulceata de nedescris. Astfel ca Sfantul Serafim il face pe Motovilov sa preguste raiul pentru cateva clipe, momente, il pune in conexiune directa cu Dumnezeu, fiind umbrit si patruns de Duhul Sfant ceea ce si Avva Dorotei incearca sa transmita prin toate “Invataturile” lui in care vorbeste de “gustarea” lui Dumnezeu si de “dulceata de a fi cu Dumnezeu”. Despre acceasi gustare ne vorbeste si in psalmistul David cand spune “gustati si vedeti ca bun este Domnul” (Ps. 33, 8).

Despre starea de rugaciune.

In Cuvantul I intitulat “Despre supunere”, vorbeste despre zidirea omului de catre Dumnezeu care, dupa ce l-a zidit, “l-a impodobit cu tot felul de fapte bune” si l-a asezat in rai unde i-a poruncit sa nu manance din pomul ce era in mijlocul raiului. Continua cu un lucru foarte important de retinut si acela ca “asa se afla acolo, intru rugaciune si contemplatie, intru toata slava si cinstea, iar simtirile ii erau intregi dupa fire, precum a fost zidit. Pentru ca dupa chipul Sau a facut Dumnezeu pe om, adica nemuritor si singur stapanitor, impodobit cu toate faptele bune.” Cand a incalcat porunca si a mancat din rodul pomului interzis, atunci a fost alungat din rai “si a cazut din starea cea din fire in cea afara de fire, adica in pacat, in iubire de slava si iubire de poftele lumii acesteia si in celelalte patimi, stapanindu-se de dansele si robindu-se lor prin calcarea poruncii” . Atunci s-a inmultit peste tot rautatea diavolului si a imparatit moartea. Mai pe urma continua cu istoria neamului ales prin stradania lui Dumnezeu de rechemare si reintoarcerea lor la El, prin legea data lui Moise, prin prooroci (in Vechiul Testament) iar mai apoi prin trimiterea a Unuia-Nascut Fiului Sau, caci numai la Dumnezeu ramasese vindecarea acestei boli. Si Dumnezeu “S-a facut om pentru noi, ca sa vindece, precum zice marele Grigorie, asemanara cu asemanare, cu sufletul suflet, cu trupul trup, intru toate facandu-se om, afara de pacat.” Spune mai departe ca Dumnezeu cunoscand neputinta noastra, ca si dupa Botez din nou vom gresi caci “cugetul inimii omului se pleaca la rau din tineretile lui” (Fac. 8, 21), ne-a dat sfinte porunci ca sa ne putem iarasi indrepta prin pazirea lor si sa ne tamaduim de patimi si de pacate. Caci zice Avva Dorotei ca “altceva sunt patimile si altceva pacatele” ; patimile sunt mania, trufia, iubirea de pofte, vrajmasia, rautatea si altele asemenea iar pacatele sunt lucrarea acestor patimi, savarsirea lor cu fapta, implinirea cu trupul a patimilor. Fiindca cineva poate sa aiba patimi si sa nu le savarseasca, faca. Este asemenea cancerului care se afla teoretic in orice om, insa el nu este activ. Sunt ca niste bombe care se afla in noi insa ele nu sunt pornite, activate.

Care este starea de rugaciune? Este exact aceea starea in care Dumnezeu la zidit pe om. Avva Dorotei spune ca Dumnezeu l-a impodobit cu fapte bune asezandu-l in rai, aflandu-se acolo in rugaciune si contemplatie, iar mai jos spune ca dupa ce a calcat porunca atunci a fost alungat din rai si a cazut din starea cea din fire in cea din afara de fire. Aflam astfel 3 lucruri din prezentare lui: 1. omul se afla in rai in “rugaciune si contemplatie”; 2. asta era starea lui fireasca in care fusese creat; 3. conexiunea directa om – Dumnezeu este ascultarea. 

Da apoi niste exemple despre ascultare. Interesant este pilda unui frate trimis de staretul sau la oras cu o anumita treaba la un dregator, iar fata lui il silea sa pacatuiasca cu ea, si ducandu-se cu mintea la rugaciunea staretului sau, indata s-a aflat pe drum mergand catre staretul sau. Apoi zice “Vedeti puterea faptei bune? Vedeti lucrarea cuvantului cat ajutor are? Caci numai a chemat in ajutor rugaciunea parintelui sau zicand: «Dumnezeule, pentru rugaciunile parintelui meu, izbaveste-ma», indata s-a aflat pe cale.” Altadata vrand batranul sa-l trimita la dregator pe ucenic nu i-a zis: “Mergi!”, ci l-a intrebat daca vrea sa mearga; ucenicul nu a zis: “Nu ma duc!” ci “Cum vei porunci parinte”, fiindca ii era teama de caderea in pacat si de neascultare fata de batranul sau. L-a trimis pana la urma spunandu-i: “Scoala-te si du-te, fiule” zicandu-i “Nadajuduiesc la rugaciunile parintilor mei ca te vor acoperi” si nu “Nadajduiesc la Dumnezeul meu ca te va acoperi”. Iar ucenicul cand era ispitit de fata dregatorului nu zicea “Dumnezeul meu mantuieste-ma” ci “Dumnezeule, pentru rugaciunile parintelui meu mantuieste-ma.” Fiecare nadajuia la rugaciunea parintilor lor. Astfel s-a impreunat smerenia cu ascultarea caci “dupa cum se inhama caii la o caruta si nu o ia unul inaintea celuilalt ca sminteste caruta, adica nu merge cum trebuie, asa si ascultarea trebuie injugata cu smerenia.” 

Restul cuvintelor Avvei Dorotei continua intr-un mod sistematic asemanator cu un urcus duhovnicesc in forma cerc, plecam dintr-un punct si ne putem intoarce inapoi de unde am plecat, am cazut, am fost alungati, inapoi in rai. Spune Parintele Staniloae ca “exista in «invataturile» lui Dorotei un mare optimism. Marele vrajmas a fost biruit prin moartea lui Hristos. Deci il putem birui si noi. Raul, demonii, n-au putere prea mare de existenta si deci nici de lucrare, decat atata cat le concedem noi.” 

Toate cuvintele vorbesc indirect despre caderea din har, din starea primordiala, din acel modus vivendi in care noi existam, asa cum Sfantul Serafim de Sarov ii prezentase lui Motovilov starea contemplativa sau cea de rapire in duh.
 
Silviu - Constantin Nedelcu

.

Despre autor

Silviu - Constantin Nedelcu Silviu - Constantin Nedelcu

Colaborator
4 articole postate
Publica din 04 Martie 2013

30 Aprilie 2013

Vizualizari: 511

Voteaza:

Rugaciunea la Avva Dorotei 0 / 5 din 0 voturi.

Cuvinte cheie:

avva dorotei rugaciunea

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE