Andrei Saguna

tropolit

ŞAGUNA ANDREI (din botez Anastasiu), mitropolit (de origine aromână).

N. 20 dec. 1808 ian. 1809 st. n.), în Miscolţ (Miskolc), în Ungaria, decedat 16/28 iun. 1873, în Sibiu.

Studiile gimnaziale la Miscolţ şi Pesta (abs. 1826), superioare - de Filosofie şi Drept - la Universitatea din Pesta (1826-1829) şi de Teologie la Seminarul ordodox din Vârşeţ (din 1829). După terminarea studiilor teologice, a intrat în mănăstirea sârbească Hopovo, unde a fost tuns în monahism, sub numele Andrei (24 oct. 1833) şi hirotonit ierodiacon (febr. 1834); profesor la Seminarul teologic din Carloviţ şi secretar al `Consistoriului arhidiecezan" de acolo (din 1834), ieromonah (29 iun. 1837), protosinghel, Ţsesor" (consilier) metropolitan şi `administrator" (locţiitor) de egumen la mănăstirile Iazac (1838), apoi la Beşenovo (1841), arhimandrit şi egumen la mănăstirile Hopovo 1842), apoi la Covil (1845); după 1842 a funcţionat un timp ca profesor în secţia română a Seminarului teologic din Vârşeţ şi Ţsesor" al Consistoriului de acolo. La 15/27 iun. 1846 numit "vicar general" al Episcopiei Ardealului, cu sediul la Sibiuş la 2 dec. 1847 ales episcop (recunoscut la 5 febr. 1848, hirotonit la Carloviţ la 18/30 apr. 1848); la 12/24 dec. 1864 numit arhiepiscop şi mitropolit al reînfiinţatei Mitropolii a Transilvaniei, cu reşedinţa în Sibiu.

Ca episcop, a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei prin numeroase memorii înaintate Curţii din Viena, patriarhului ortodox sârb şi Congresului naţional-bisericesc sârb din Carloviţ, prin sinoadele eparhiale formate din clerici şi mireni - convocate la Sibiu în 1850, 1860 şi 1864. După reînfiinţarea Mitropoliei (1864), cu două eparhii sufragane la Arad şi Caransebeş - a convocat un Congres naţional bisericesc al românilor ortodocşi din întreaga Mitropolie, la Sibiu (sept.-oct.1868), care a aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania (sancţionat de autoritatea de stat la 28 mai 1869), după care s-a condus Biserica transilvăneană până în 1925. Principiile fundamentale ale acestui statut autonomia faţă de stat, sinodalitatea, adica participarea laicilor (2/3) alaturi de clerici (1/3) la conducerea treburilor bisericeşti - au stat la baza Statutului de organizare a întregii Biserici Ortodoxe Române din 1925 şi a celui din 1948.

Pe tărâm cultural, a organizat ânvăţământul elementar şi mediu Ortodox românesc din Transilvania, punându-I sub îndrumarea Bisericiiş preotii-parohi erau directori ai şcolii `poporale" din parohia lor protopopii `inspectori" ai şcolilor din ,,tractul" lor, iar episcopul (sau arhiepiscopul) `inspector suprem" al şcolilor din întreaga eparhie, principii înscrise şi în Statutul Organic. La sfârşitul păstoririi sale, în Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de şcoli `poporale", un liceu cu 8 clase la Braşov (înfiinţat 1850), cu şcoală reală-comercială (înfiinţată 1869) la Braşov, un gimnaziu cu 4 clase la Brad (înfiinţat 1868). La îndemnul lui, s-au scris peste 25 de manuale şcolare (de Sava Popovici Barcianu, loan Popescu, Zaharia Boiu ş.a.). La Sibiu cursurile de teologie au fost ridicate de la 6 luni la un an (1846), iar în 1953 a înfiinţat un Institut teologic-pedagogic la Sibiu, cu două secţii teologice (doi, apoi trei ani de studii) şi pedagogică (doi, apoi trei ani de studii), cumpărând câteva case pentru nevoile şcolii şi internatuluiş pentru studenţii teologi şi preoţi, a tipărit o serie de manuale didactice - Iucrate de el însuşi sau de profesorii lnstitutuluiş a trimis numeroşi tineri la Studii de specializare la Universităţile din Austria şi Germania, cu burse oferite din fondurile şi fundaţiile create de el. A avut un rol însemnat în întemeierea şi organizarea Ţsociaţiei transilvane pentru literatura iromână şi cultura poporului român" (Astra), fiind primul ei preşedinte (1861 - 1866); a iniţiat ziarul `Telegraful Român" (1853), care apare şi azi.

Ca `om politic", a îndeplinit un rol de seama în anii 1848-1849; preşedinte al Marii Adunări Naţionale româneşti de pe Câmpia Libertăţii de la BIaj din 3/15 mai 1848, delegat de Adunare să prezinte revendicările româneşti împăratului la Innsbruck, Olmutz şi Viena, apoi Guvernului din Pestaş în anii următori, fie singur, fie cu alţi delegaţi ai românilor - a prezentat în mai multe rânduri memorii către împărat, cu doleanţele naţiuniii române după 1860 a fost membru în Senatul imperial din Viena, în 1863-1865 deputat în Dieta Transilvaniei, copreşedinte al Conferinţei naţionale-politice a românilor de la Sibiu (1861) şi at Congresului naţional al românilor de la Alba lulia (1863); după crearea Statului dualist austro-ungar (1867), a fost mentorul direcţiri ,,activismului" în viaţa politică a românilor transilvăneni. Îndrumător şi sprijinitor al preoţimii şi al credincioşilor, ctitor al bisericii din Guşteriţa, lângă Sibiuş membru de onoare al Acacademiei Române (1871), preşedinte de onoare al Societăţii `Transilvania" din Bucureşti.

Lucrări:

v      Promemorie despre dreptul istoric al autonomiei bisericeşti-naţionale a românilor de religie răsăriteană, Sibiu, 1849, 15 p.;

v      Adaus la `Promemoria despre dreptul istoric al autonomiei biseicesti-naţionale...", Sibiu, 1850, 23 p.,

v      Memorial prin care se Iămureşte cererea românilor de religiunea răsăriteană din Austria pentru restaurarea Mitropoliei lor din punct de vedere al sfintelor canoane, Viena, 1851 şi Sibiu 1860,23 p.

v      Elementele Dreptului canonic al Bisericii drept credincioase răsăritene..., Sibiu, 1854, XXIV + 183 p.;

v      Istoria Bisericii Ortodoxe răsăritene universale de Ia întemeierea până în zilele noastre, 2 vol., Sibiu, 1860, X + 422 p. (I) + IV + 316 p. (II) (vol.II a apărut şi în traducere germana, la Sibiu, în 1862, făcută de Zaharia Boiu şi loan Popescu);

v      Compendiu de Dreptul canonic al unei sântei, soborniceşti şi apostoleşti Biserici, Sibiu, 1868, XLVIII + 452 p. (ed. a II-a, Sibiu, 1885, XLVIII + 440 p.; ed. a III-a, Sibiu, 1913, XLVIII + 440 p.); a apărut şi în traducere germană, făcut[ de prof. Alois Sentz;

v      `Compendium des Canonischen Rechtes...", Sibiu, 1868, 449 + XLIV p., iar din germană în rusă;

v      `Kratkoe izlojenie kanoniceskago pravo", St. Petersburg, 1972; parţial tradus în limbile greacă şi maghiarg;

v      Enhiridion, adecă carte manual de canoane ale unei, sântei, soborniceşti şi apostoleşti Biserici cu comentarii, Sibiu, 187 1, LII + 548 p.;

v      Manual de studiu pastoral, Sibiu, 1972, 8 + X + 302 p. (ed. a II-a, Sibiu, 1878, XV + 270 p.).

Postume:

v      Memorialul arhiepiscopului şi metropolitului Andrei baron de Şaguna sau Luptele naţionale politice ale românilor, 1846-1873, Sibiu, 1889, XIV + 408 p.;

v      Memoriile arhiepiscopului şi mitropolitului Andrei Saguna din anii 1846-1871, Sibiu, 1923, 112 p.;

v      Gheorghe Tulbure, Mitropolitiii Şaguna. Operă literară. Scrisori pastorale. Circulări şcolare. Diverse, Sibiu, 1938, X + 460 p.;

v      Andrei Şaguna, Predici, cu un studiu introductiv de pr. Florea Mureşanu, Cluj, 1945, CX + 219 p.

Opere editate de Şaguna:

v      Mărturisirea Ortodoă a lui Petru Movilă, Sibiu, 1855, 200p.;

v      Chiriacodromion, adecă cuvântări bisericeşti pentru fiecare duminecă a anului, întocmite de Nichifor Teotoke... cu un adaus de cuvântări pentru sărbătorile domneşti..., Sibiu, 1855, 473 p.;

v      Tâlcuiala Evangheliilor în Duminecile învierii şi ale sărbătorilor, Sibiu. 1857, 206 p. (ed. a II-a, 1860);

v      Manual de Teologia Morală creştinească... Sibiu, 1855, VIII + 300 p.;

v      Biblia adecă dumnezeiasca Scriptură a Legii cei Vechi şi Noui după originalul celor saptezeci şi doi de tâlcuitori din Alexandria.... 2 vol., Sibiu, 1858, XXII + 920 + 240 p.;

v      Noul Testament al Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Sibiu, 1867, 478p.

v      A reeditat aproape toate cărţile de slujbă, între care se impun cele 12 Mineie (1853-1856), după ediţia de la Buda, din 1804-1805.

A tradus el însuşi, din slava veche:

v      Hirotesierul (1861),

v      Rânduiala sfinţiri bisericilor(1862) şi -

v      Rânduiala sfinţirii de episcop (1965).

<

13 Februarie 2009

Vizualizari: 607

Voteaza:

Andrei Saguna 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.