RĂMUREANU IOAN (până în 1956 Pulpea), profesor de teologie.

N. 12 nov. 19 10, în Slănic, jud. Muscel (azi Argeş), decedat la 27 sept. 1988, în Bucureşti.

Studiile la Seminarul teologic `Miron Patriarhul" din Câmpulung - Muscel (1922-1930), la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1930 - 1934), cu licenţa în 1934 şi doctoratul în 1942; un an la Facultatea de Filosofie din Bucureşti (1934 - 1935), mai târziu la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, secţia clasică (1943-1948), cu licenţa în 1948; studii de specializare la Facultatea de Teologie Protestantă din Paris (1935 -1936), la Facultatea de Teologie Protestantă şi Catolică din Strasbourg (1935-1937) şi la cea Ortodoxă din Atena (1937- 1938). Pentru scurt timp profesor de Religie la Bucureşti, Constanţa şi Piteşti, apoi asistent la catedra de Istorie bisericească universală de la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1939 - 1948), lector de Limba latină (1949-1952), apoi de Latină şi Franceză (1952-1956) la lnstitutul Teologic din Bucureşti din nou asistent la catedra de lstorie biscricească universală (1956-1959), apoi profesor agregat şi titular la aceeaşi catedră (1959 - 1977), iar după pensionare profesor consultant pentru cursurile de doctorat (din 1977); diacon în 1939, preot în 1957, iconom stavrofor în 1962.

A publicat numeroase studii, în care s-a ocupat mai ales de istoria Bisericii creştine primare (persecuţii, sinoadele ecumenice, arianismul în sudul Dunării şi sinoadele pentru condamnarea lui), pătrunderea creştinismului la popoarele înconjurătoare (sârbi, maghiari, ruşi), legăturile Bisericii Ortodoxe cu alte Biserici creştine, începuturile vieţii creştine la români, etc.

Lucrări:

v      Lupta împăratului Iulian împotriva creştinismului, Bucureşti, 1942, 262 p. (teză de doctorat)

v      Lupta Ortodoxiei contra arianismului de la Sinodul I ecumenic până la moartea lui Arie, în ST, an. XIII, 1961, nr. 1-2, p. 13-31;

v      Sinodul de la Sardica din anul 343 - Importanţa lui pentru istoria pătrunderii creştinismului la geto-daco-romani, în ST, ail. XIV, 1962, nr. 3-4, p. 146 - 182;

v      Sinoadele de la Sirmium, în ST, an. XV, 1963, nr. 5 -6, p. 266- 316;

v      Creştinismul în provinciile romano dunărene ale Illiricului la sfârştul secolului IV. Sinodul de la Sirmium din 378 şi Sinodul de la Acvileea din 381, în ST, an. XVI, 1964, nr. 7-8, p.408-450;

v      Sinodul al II-lea ecumenic de la Constantinopol, 381. Învăţătura despre Sf. Duh şi Biserică. Simbolul constantinopolitan, în ST, an. XXI, 1969, nr. 5 6, p. 327-386;

v      Evenimente istorice înainte şi după Sinodul de la Calcedon, în ST, an. XXII, 1970, nr. 3-4, p. 179-21 1;

v      Cinstrea sfintelor icoane în primele trei secole, în ST, an. XXIII, 1971, nr. 9-10, p. 621-671;

v      Sinodul I ecumenic de la Niceea din 325. Condamnarea ereziei lui Arie. Simbolul niceean, în ST, an. XXIX, 1977, nr. 1-2, p. 15-60

v      Valoarea creştinismului după concepţia Sfântului loan Gură de Aur în ,,Ortodoxia", an.XXXVIII, 1986, nr. 3, p. 18-46;

v      Concepţia platonică despre suflet, în ST, an. XXXIX, 1987, nr. 5, p. 27-43;

v      Religia şolară a împăratului Iulian Apostatul, în ST, an- XXXIX, 1987, nr. 6, p. 38-61.

v      Bisericile Ortodoxe, cu specială privire asupra Bisericii Ortodoxe Ruse, în ST, an. I, 1949, nr. 1-2, p. 69-90;

v      Configuraţia actuală a creştinismului, în ST, an. I, 1949, nr. 3-4, p - 1 19 - 144;

v      Posibilitatea întoarcerii Bisericilor monofizite la Ortodoxie. Consideraţii istorice şi dogmatice asupra poziţiei lor faţă de Ortodoxie, în ,,Ortodoxia", an. III,1951, nr. 4, p. 586-636,

v      Două noi Biserici Ortocioxe autocefale Biserica Ortodoxă Polonă şi Biserica Ortodoxă Cehoslovacă, în `Ortodoxia", an. V, 1953, nr. 3, p. 477-500;

v      Ghenadie al II-lea Scholarios, primul patriarh ecumenic sub turci, în `Ortotoxia", an. VIII, 1956, nr. 1, p. 72- 109;

v      Specificul Ortodoxiei în comparaţie cu Biserica romano-catolică şi protestantismul, în MMS, an. XXXII, 1956, nr.10, p. 577 -600;

v      Inceputurile creştinării ungurilor în credinţa ortodoxă a Răsăritului. Ortodoxia la unguri până în timpul domniei regelui Stefan cel Sfânt, în ST, an. IX, 1957, nr. I - 2, p. 23 - 57;

v      Creştinarea ruşilor în lumina noilor cercetări istorice, în ST, an. IX, 1957, nr. 5-6, p. 386-413;

v      Inceputurile creştinirii sârbilor sub împăratul bizantin Heracliu, în ST, an. XI, 1959, nr.3-4, p.

v      1641 şi Creştinarea sârbilor sub împăratul Vasile I Macedoneanu, în ST, an. XIl, 1960, nr. 1 -2, p. 3-28;

v      Unsprezece secole de la activitatea misionară a Sf. Chiril şi Metodie, în,,Ortodoxia", an. XIX, 1967, nr. 1, p. 17 - 31;

v      Rolul elementului românesc în creştinarea ungurilor, în BOR, an. XCVIII, 1980, nr. 1 -2, p. 173 - 196,

v      Mărturisirea de credinţă a patriarhului ecumenic Ghenadie Scholarios, în,,Ortodoxia", an. XXXVI, 1984, nr. 4,p.462-499.

v      Tratativele directe de unire dintre Bisericile Ortodoxe şi Biserica Anglicană de la 1920 până azi, în "Ortodoxia", an. X, 1958, nr. 2, p. 217-235;

v      Pretinsul `Sinod ecumenic" anunţat de actualul papă loan al XXIII-lea, în,,Ortodoxia", an. XII, 1960, nr. 3, p. 471 -493;

v      Atitudinea Bisericii Romano-Catolice faţă de `Mişcarea Ecumenică , în `Ortodoxia", an. XIV, 1962, an. XI V, p. 153 - 180,

v      Ce este şi ce urmăreşte aşa zisul `Sinod ecumenic" proiectat de papa loan al XXIII-lea. în `Ortodoxia", an. XIV, 1962, nr. 3, p. 353-383,

v      Conciliul II de la Vatican, Dezbaterile şi hotărârile primei sesiuni, în `Ortodoxia", XVI, 1964, nr. 1, p. 3 - 46;

v      Primatul papal şi colegialitatea episcopală în dezbaterile Conciliului al II-lea de la Vatican, în `Ortodoxia", an. XVII, 1965, nr. 2, p. 139 - 166.

v      SfântuI Mucenic Emilian de Durostor, în BOR, an. LXII, 1944. nr. 4- 6, p. 125 -140;

v      Episcopul Valentinian de Tomis, Corespondenţa lui cu papa Vigilius în chestiunea `Celor trei capitole", în BOR, an. LXV, 1947, nr.1-3, p. 200 - 212;

v      Legăturile Patriarhului de Alexandria cu ţările române, în ST, an. Vill, 1956, nr. 1-2, P. 59-80;

v      Antim Ivireanul Iuptător pentru Ortodoxie, în BOR, an. LXXI V, 1956, nr. 8 - 9, p. 831 - 853;

v      Legăturile Mitropoliei Ungrovlahiei cu Patriarhia de Constantinopol şi celelalte Biserici Ortodoxe de la 1800 până la recunoaşterea autocefaliei Bisericii noastre, în BOR, an. LXXXVII, 1959, nr. 7-10, p. 935-960;

v      450 de ani de la întemeierea mănăstirii Curtea de Argeş în GB, an. XX V 1, 1967, nr. 7 - 8, p. 71 8 - 746;

v      Preocupări şi studii de teologie istorică şi patristică (în Biserica noastră), în ST, an. XX, 1968. nr. 5 - 6, p. 364-388:

v      Contribuţia teologilor şi storicilor Bisericii Ortodoxe Române la cunoaşterea dezvoltării istorice a Bisericii Ortodoxe, în ,,Ortodoxia", an. XXIII, 1971,nr.1, p.11 -26,

v      Contribuţia ţărilor române la dobândirea independenţei naţionale a poporului grec în BOR, an. XC, 1972, nr. 1 -2, p. 131 - 145;

v      Creştismul la români în opera lui Dimitrie Cantemir, în ST, an. XXV, 1973, nr. 9-10, p. 619-631;

v      Noi consideraţii privind pătrunderea creştinismului la traco-geto-daci, în `Ortodoxia", an. XXVI, 1974, nr. 1, p. 164-178 (şi în traducere franceză, engleză şi germană, rusă şi spaniolă în `Pages d`histoire", an. I, 1976, nr. 3-4, p. 64-84);

v      Sfinţi şi martiri la Tomis Constanţa în BOR, an. XCII, 1974, nr. 7-8, p.975 - 1011;

v      Mitropolia Vicinei şi rolul ei în păstrarea Ortodoxiei în ţinuturile româneşti, în vol. De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice şi monumente de artă creşină, Galaţi, 1977, p.149-169;

v      Mişcarea audienilor în Dacia Pontică şi nord-dunăreană în secolele IV- V, în BOR, an. XCVI, 1978, nr. 9 - I 0, P. 1053 -1070;

v      Sfântul Vasile cel Mare şi creştinii din Scythia Minor, în vol. Sfântul Vasile cel Mare, închinare la 1600 de ani de Ia săvârşirea sa, Bucureşti, 1980, p. 378-393;

v      Mai multe medalioane de sfinţi în vol. Sfinţi români şi apărători ai legii strămoşeşti, Bucureşti, 1987, p. 102 - 150.

v      Coautor (împreună cu M. Sesan şi T. Bodogae) al manualului Istoria bisericească universală, vol.I, ed. a II-a, Bucureşti, 1975,446 p.,şi ed. a III-a, Bucureşti, 1987,604 p.; vol.II, Bucureşti, 1993, 606 p.

v      Postum i-a apărut Istoria bisericească universală. Manual pentru Seminariiie teologice, Bucureşti, 1992,591 p.

v      A tradus actele martirice, cu un studiu introductiv, note şi comentarii, Bucureşti, 1982, 372p. (colecţia `Părinţi şi scriitori bisericeşti" nr.11).