Petru Movila

tropolit al Kievului

MOVILĂ (MOGHILĂ) PETRU, mitropolit al Kievului.

N. probabil în 1596, la Suceava, decedat la 22 dec. 1646, în Kiev. Fiul domnitorului român Simion Movilă, nepot de frate al domnitorului leremia şi al mitropolitului Moldovei, Gheorghe. A studiat în Polonia, la :coala `Frăţiei ortodoxe" din Lvovş stabilit un timp la moşia sa Rubiejovka, lângă Kiev, unde a zidit o biserică. în toamna an. 1627 tuns în monahism în Lavra Pecerska din Kiev şi ales egumen-arhimandrit al mănăstiriiş în mart. 1633 ales (iar în apr. hirotonit la Lvov) , `Arhiepiscop, şi mitropolit al Kievului, Haliciului şi toată Rusia" (= Rusia mică). Ca egumen şi mitropolit, a lucrat pentru întărirea Ortodoxiei din Regatul polon (care cuprindea pe atunci o parte din Ucraina de azi, inclusiv Kievul), în faţa primejdiei uniateş a restaurat Lavra Peşterilor, catedrala Sf. Sofia şi alte biserici din Kievş în 1631 a înfiinţat un colegiu în Kiev (devenit ulterior Academie), cu limba de predare latină, cu un program de studii asemănător cu al universităţilor apusene, fiind considerată cea mai veche instituţie de învăţământ superior la slavii ortodocsiş a urmărit ridicarea culturală a clerului, priii şcolile din eparhie (Kiev, Viniţa, Luţk, ş.a.), precum şi prin tipografiile ei (Kiev, Lvov, Vilna), în care a imprimat aproximativ 50 de lucrări (de slujbă, de învăşătură, de apărare a Ortodoxiei, multe cu prefeţe semnate de mitropolit). Cu sprijinul său au luat fiinţă tipografiile româneşti din Câmpulung (1635), Govora (1637) şi Iaşi (1641), Dealu Târgovişte (1644); în 1640 a trimis patru profesori pentru Colegiul latin înfiinţat de Vasile Lupu la Iaşi.

Lucrări:

v      Liturghierul (Pecerska 1629, 1638, 1639, Lvov 1636),

v      Evangheliarul (Lvov 1636, Pecerska 1644),

v      Apostolii (Lvov 1638),

v      Psaltirea (Pecerska) 1629, 1640, 1644,

v      Moghilev 1637,

v      Octoihul (Lvov, 1630, 1639 şi 1640),

v      Triodul (Pecerska 1627, 1631, 1640 şi Lvov 1642),

v      Triodul înflorat (Pecerska 163 1),

v      Antologhionul (Pecerska 1636, Lvov 1638),

v      Evhologhionul sau Molitvelnicul (Pecerska 1646, cu peste 1500 de pagini şi 126 de sIujbe), ş.a.

v      Capitolele parenetice ale diaconului Agapet şi Aşezămintele ascetice ale lui Dorotei (1628),

v      Omiliile Sfântului Macarie Egipteanul (1632),

v      Patericul sfinţilor care au strălucit în Pecerska (1634),

v      Istoria lui Varlaam şi loasaf (1638),

v      Evanghelia învăşătoare sau Cazania (1637),

v      Lucrarea canonico-juridică Nomocanonul (1629),

v      Lucrarea polemică Lithos sau Piatra aruncată din praştia adevărului(1644) toate la Kiev.

Cea mai însemnată lucrare originală a lui Petru Movilă este Mărturisirea Ortodoxă (Pravoslavnica Mărturisire). cu 261 întrebări şi răspunsuri.

A fost cercetată de un sinod întrunit la Kiev (1640), apoi de Sinodul de la Iaşi din 1642 (cu delegaţi ucraineni, greci şi moldoveni), când a fost aprobată şi tradusă în limba greacă de Meletie Sirgul (în anii următori aprobată de patriarhii de Constantinopol, Alexandria, Antiohia şi lerusalim), devenind astfel cartea de învăţătură a întregii Ortodoxii.

Petru Movilă a tipărit versiunea latină la Amsterdam, în 1643, sub titlut Confessio fidei orthodoxae (o nouă ediţie latină la Leipzig, în 1659), precum şi un rezumat, sub titlul: Scurtă adunare a învăţăturii despre articolele de credinţă ale Bisericii Ortodoxe, în limba polonă, apoi în slavo-ucraineană (Kiev, 1645).

Prima ediţie în limba greacă a apărut la Amsterdam în 1667. De atunci, a fost tradusă în numeroase limbi şi ediţii 15 ediţii greceşti, apoi slavo-ruse, slavo-sârbe şi chiar în limbile olandeză, germană, engleză, maghiară).

In româneşte s-a tipărit pentru prima oară la Buzău în 1691, în traducerea fraţilor Radu şi Serban Greceanu (era prima traducere într-o limbă naţională), până în prezent 19 ediţii româneşti.

Unele ediţii critice:

v      Antoine Malvy et Marcel Viller, La Confession Orthodoxe de Pierre Moghila, metropolite de Kiev (1633-1646).

v      Text latin inedit avec introduction et notes critiques, Roma-Paris, 1927, CXXXI + 223 P. (vol. X din col. Orientalia Christiana);

v      Niculae M. Popescu şi Gheorghe I. Moisescu, Orthodoxos Omologhia. Mărturisirea Ortodoxă. Text grec inedit Ms. Parisinus, 1265 Text român ed. Buzău. 1691. Editată de .... Bucureşti, 1942-1944, LXVIII + 352 p. + 8 pl.;

v      Alexandru Elian, Mărturisirea de credinţă a Bisericii Ortodoxe, 1641, Traducere de..., Bucureşti, 1981, 193 p.

<

13 Februarie 2009

Vizualizari: 1174

Voteaza:

Petru Movila 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.