A orbit blonda Corina dup-un tragic accident.
Era trista, parasita fara nici un pretendent
sa o ceara de sotie caci era de maritat
si cu-o fata ce nu vede cine s-ar fi incurcat?
Un baiat cu suflet bun a vazut ca e frumoasa
si ii spuse intr-o zi: - Vreau sa fii a mea mireasa.
Lacrimi mari de fericire i-au cazut din ochii seci:
- Te vei plictisi de mine si-ntr-o zi tu ai sa pleci.
Dupa nunta, fericirea a tinut cat a tinut...
Era iar trista Corina. - Doamne de as fi vazut!
Ii spunea din zori in seara sotului ei cel milos.
- Iti voi da ochiul meu fata, ca sa vezi ce-i mai frumos.
Acum fata cea balaie vede lumea minunata
A uitat cum era oarba, acum o vrea pe toata..
Intr-o zi ia hotararea sa plece in alta tara
- Unui orb sa-i porti de grija nu-i o treaba prea usoara.
Stand la poarta s-o conduca si-a-nghitit oftatul greu:
- Ai grija copila draga ce-o sa vada ochiul meu!
Dorina Stoica
( dupa o poveste cu talc - dedicata celor care au langa ei un orb)
Dorina Stoica

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.