Solidaritatea lumii ingeresti si omenesti

Solidaritatea lumii ingeresti si omenesti Mareste imaginea.


Solidaritatea lumii ingeresti si omenesti

Ingerii, prin insasi menirea lor, sunt creati ca sa fie intr-o stransa solidaritate si comuniune cu oamenii, slujind mantuirea acestora. Intreaga creatie, de altfel, este intr-o stransa solidaritate cu omul si este adusa la existenta pentru a revela pe Dumnezeu si pentru a participa la bogatia fiintei Lui, avand in aceasta participare insasi comuniunea si solidaritatea ei. Creatia intreaga este o descoperire multipla, variata si in masuri diferite a lui Dumnezeu.

Natura nespirituala, materiala, este o revelare a lui Dumnezeu numai pentru faptul ca exista omul care sa cunoasca pe Dumnezeu din ea si prin ea si sa-si dea seama cum ea, revelandu-L, participa la Dumnezeu prin aceasta si cum el insusi, omul, participa la Dumnezeu intr-o mai mare masura si mai conforma cu El. Dar cunoasterea lui Dumnezeu prin lumea vazuta nu este singurul mod de a-L cunoaste pe Dumnezeu. Trebuie sa existe si alt mod de revelare a lui Dumnezeu si, deci, de cunoastere a Lui si de participare la El, adica un mod nelegat de simbolurile vazute si deci mai potrivit cu spiritualitatea absoluta a lui Dumnezeu.

Aceasta revelare si cunoastere a lui Dumnezeu, mai potrivita cu El, are loc prin lumea ingerilor, fiinte spirituale netrupesti, ce stau in jurul tronului lui Dumnezeu. Caci daca Dumnezeu n-ar fi creat decat fiinte spirituale trupesti, ar insemna ca fiinta suprema, Dumnezeu, nu poate fi cunoscuta decat prin forme sensibile si ca, deci, de existenta absolutului este legata in mod ontologic materia. Iar aceasta ar arunca un dubiu asupra creatiei insesi. Caci o materie tinand de fiinta absoluta har lua acesteia din urma capacitatea creatiei, dandu-i un caracter panteist.

Existenta fiintelor spirituale create netrupesti, ingerii, ne arata posibilitatea unei cunoasteri directe a realitatii spirituale, posibilitatea unei comunicari directe intre spirit si spirit. De aici decurg doua moduri sau doua planuri de revelare a lui Dumnezeu: unul direct spiritual si un altul prin forme sensibile. Si fiindca spiritul Se afla pe multe trepte, exista o multiplicitate de trepte ale creatiei spirituale. Dar pentru ca Dumnezeu este unul, creatia trebuie sa fie si ea o unitate, iar spiritele cunoscatoare incorporate (oamenii) sau neincorporate (ingerii) trebuie sa o poata cuprinde intr-un mod solidar.

Pe de alta parte, cu cat sunt mai variate formele de revelare a lui Dumnezeu si de impartasire cu El, cu atat mai mult fiecare dintre cei capabili sa le observe si sa le cunoasca dobandeste din bogatia infinita a lui Dumnezeu. Pentru a-l mantui pe om, Dumnezeu foloseste toate formele de revelare a Lui, spre om.

Lumea Ingerilor face, deci, posibila cunoasterea spirituala a lui Dumnezeu de catre om, care este mult mai bogata decat cea prin forme sensibile. Exista o cunoastere soborniceasca a lui Dumnezeu din partea oamenilor si a ingerilor, fiecare subiect cunoscator imbogatind cunoasterea si intelegerea celuilalt.

De fapt, Revelatia dumnezeiasca insasi ne vorbeste despre o lume a fiintelor spirituale netrupesti aflate in solidaritate cu oamenii si cu lumea sensibila, cum am aratat ceva mai inainte, argumentand existenta ingerilor si prezentand misiunea lor.

Avand misiunea de a ajuta pe oameni sa inteleaga realitatea eterna a lui Dumnezeu de la inceputul existentei lor, trebuia ca ingerii sa existe cand apare omul si, deci, lumea sensibila de care este legat omul.

Tot ceea ce este necesar omului trebuie sa existe cand apare el. De altfel, el apare la sfarsitul creatiei. Pe de alta parte, nu trebuie sa fie o intrerupere intre creatia ingerilor si a lumii vazute, daca ingerii sunt creati nu numai pentru fericirea lor, ci si pentru a ajuta pe oameni la cunoasterea lui Dumnezeu, prin simboluri sensibile ale lumii si la stapanirea lumii sensibile prin spirit.

Avand misiune a sa ajute pe om sa se ridice si sa ridice lumea in eon, in timpul coplesit de eternitate, ingerii sunt creati in solidaritate ontologica cu intreaga lume. Ei ajuta pe oameni sa faca acest urcus spre Dumnezeu atat pe planul cunoasterii, cat si pe cel al intaririi spirituale duhovnicesti. Pe de alta parte, si ingerii castiga intr-un anumit fel din legatura lor ontologica cu oamenii. Ei comunica oamenilor o experienta nesensibila a lui Dumnezeu, iar oamenii comunica ingerilor o experienta mai sensibila a lui Dumnezeu, adica revelarea lui Dumnezeu prin "estetica spirituala".

Inainte de intruparea Logosului, adica de intruparea Fiului Sau, Dumnezeu statea la o anumita distanta de oameni, iar cunoasterea despre El le-o comunica in mare parte prin ingeri. Prin ingeri, care sunt mai accesibili si mai apropiati lor, oamenii primeau o anumita fermitate a intuitiei absolutului, inca foarte departat spiritual de ei. De aceea, se si spune in Noul Testament ca legea veche s-a dat oamenilor prin ingeri (Gal. 3, 19; Evr 2, 2; Fapte 7, 53). Iar cand Fiul lui Dumnezeu vine in lume ca om, Dumnezeu Se reveleaza omului prin trairea si transfigurare a celor omenesti intr-un mod care nu poate fi experiat sau inteles de ingeri. De aceea spune si Sfantul apostol Pavel ca ingerii afla de la Biserica "intelepciunea multfelurita" a lui Dumnezeu, descoperita de Hristos oamenilor (Efes. 3, 10).

Ingerii cunosc spiritualitatea divina intr-o intuitie simpla, mai mult sau mai putin intensa, pe care o comunica oamenilor, iar acestia o prind in simboluri, metafore. Prin intruparea Fiului Sau, adica in Hristos, Dumnezeu insusi Isi descopera realitatea si viata Sa atotinteleapta in acte sensibile multiple. Iar "intelepciunea multfelurita" a lui Dumnezeu facuta cunoscuta ingerilor prin Biserica, inseamna nu numai multifelurime in general, ci multifelurime sensibila.

"Acesta este un mod mai accentuat de revelare a lui Dumnezeu pe seama omului, care inseamna o mai mare apropiere a Lui de om, un mai mare interes pentru om si pentru problemele lui in trup, o manifestare a unei mai mari iubiri fata de oameni. Este o revelatie prin sensibilitate, prin multiformitatea frumusetii spirituale, prin acte savarsite in planul realitatii sensibile; e o revelare a lui Dumnezeu printr-o mai mare chenoza si tocmai prin aceasta, manifestarea unei mai mari iubiri" (Pr. D. Staniloae).

Ierarhia sau ierarhiile ingerilor, precum si multimea fara numar a ingerilor ca subiecte cunoscatoare a spiritualitatii lui Dumnezeu pun in relief adancimea infinita a lui Dumnezeu. Dar existenta acestora nu poate fi o ispita pentru om dea considera lumea spiritelor ca ultima realitate, ca in doctrinele teosofice si antroposofice.

Dumnezeu Se comunica si Se face cunoscut prin aceste puteri spirituale netrupesti, dar nu este identic cu ele. Trebuie pastrata acea subtirime duhovniceasca de a nu considera pe ingeri mai presus de Hristos, Care este Dumnezeu in trup, prin Care s-au facut toate cele vazute si cele nevazute, fie Tronuri, fie Domnii, fie Incepatorii, fie Stapanii (Col. 1, 16).

"Multimea mult felurita si fara de numar a ingerilor a fost creata pentru om", cum spune Sfantul Grigorie Palama (Omilia 36), pentru ca prezenta si spiritualitatea lui Dumnezeu, inaccesibila in ea insasi, sa iradieze prin spiritualitatea ingerilor, aflata pe toate treptele pe care se gasesc si oamenii, in suisul lor duhovnicesc.

Superioritatea ingerilor si misiunea speciala a oamenilor

Prin natura si misiunea lor, ingerii sunt superiori oamenilor. Dar superioritatea ingerilor nu este contrazisa de functia lor de slujitori ai omului in vederea mantuirii. Cel mai mare slujeste adeseori celui mai mic, mal ales cand, in misiunea importanta pe care o implineste, isi vadeste marirea sa. Dar altfel slujesc cuiva cele inferioare, si altfel, cele superioare. Cele inferioare slujesc pentru a se impartasi de superioritatea celor superioare, sau dintr-o necesitate de ascultare sau dintr-o dependenta implicata in fiinta si existenta lor. Cele superioare slujesc din constiinta unei raspunderi, a unei datorii de a ajuta pe cele inferioare, de a le face parte acelora de bogatia lor de daruri si de viata.

Fiul lui Dumnezeu, Intrupandu-Se, Se face slujitorul oamenilor spre mantuire. Omul este slujit de cele mai mici decat el dar si de cele mai mari. De aceea intra ultimul in creatie. El intra ca un stapan, vietatile inferioare si toate celelalte fapturi avand sa slujeasca trebuintelor lui vitale, iar ingerii, care-i sunt superiori, mantuirii lui (Sfantul Grigorie Palama).

Teodoret de Cyr spune ca dupa ce Dumnezeu a creat lumea sensibila si inteligibila, a creat pe om ca toata lumea sensibila sa-i fie de folos, iar "firile inteligibile, adica ingerii, sa-i arate grija lor fata de el”.

Si aceasta, pentru ca omul este, dintr-un punct de vedere, mai mult dupa chipul lui Dumnezeu decat Ingerii. El are darul creator pe care nu-l au Ingerii. Dar si misiunea grea de a spiritualiza si transfigura cu puterea harului dumnezeiesc lucrator in el lumea vazuta. El are misiune a de a respinge tentatiile trupului si ale lumii si, prin aceasta, de a transfigura natura materiala, facand-o mai proprie spiritului care o penetreaza prin acele ratiuni ale lucrurilor.

In lucrarea de spiritualizare a materiei, care este proprie omului, toate fiintele spirituale netrupesti si Dumnezeu insusi vin in ajutorul omului, ca sa intareasca spiritul lui. Ispitele care vin omului din trup si din lumea vazuta sunt mari, dar infrangerea acestora, daca o realizeaza, este o lucrare importanta a omului. De aceea este ajutat omul de Dumnezeu si de duhurile cele netrupesti. Prin acestea spiritualitatea divina se reveleaza intr-o forma noua, mai bine zis multimea insusirilor lui Dumnezeu isi gaseste tot atatea forme sensibile prin oameni.

Fiul lui Dumnezeu, intrupandu-Se, ia asupra Sa opera de spiritualizare a omului intai in Sine, apoi in ceilalti oameni si, prin ei, a universului sensibil care este o revelare a lui Dumnezeu prin forme materiale.

De aceea, omului i S-a dat calitatea de stapanitor asupra ordinii materiale. Tocmai prin aceasta calitate, omul este mai mult dupa chipul lui Dumnezeu decat Ingerul, cum spun Sfintii Ioan Damaschin si Grigorie Palama.

Ingerul este numai slujitor al lui Dumnezeu si al omului, pe cand omul este si stapanitor. Dar, prin slujirea oferita omului, si ingerul contribuie la stapanirea acestuia asupra materiei. Ingerul este stapanitor numai intrucat slujeste omului. Dar omul cunoaste ingerul care ii intensifica puterea sa pana la un grad superior puterii sale naturale. Solidaritatea nu exclude deosebirea dintre ingeri si oameni. Caci, in timp ce ingerii randuiti sa slujeasca dupa puterea lor Creatorului au o misiune unica, aflandu-se sub stapanire dar fara sa stapaneasca peste cei care stau mai jos ca ei, decat daca sunt trimisi in acest scop de Cel ce sustine toate, adica de Dumnezeu, omul a fost creat nu numai sa fie sub stapanire, ci si ca sa stapaneasca peste toate cate se afla pe pamant (Sf. Grigorie Palama).

Deci, ingerii au misiunea sa intareasca puterea spirituala a omului asupra naturii din punct de vedere moral, desi ingerii nu stapanesc direct asupra ei.

Pozitia privilegiata a omului in ansamblul creatiei se arata mai ales in faptul ca Fiul lui Dumnezeu S-a facut om, nu inger, si cu firea Sa de om devine stapanul ingerilor pe tronul dumnezeiesc. Fiul lui Dumnezeu S-a facut om fiindca numai prin firea umana asumata putea aduna in Sine, innoi si indumnezei toata creatia, inclusiv pe cea materiala. Daca ar fi luat firea ingerilor n-ar fi putut face aceasta. Dar El aduna in Sine si pe ingeri, intrucat este, in acelasi timp, Spiritul atotcuprinzator.

Creand pe om, Dumnezeu a creat nu numai spirite, ci spirite care au o manifestare legata de ratiunile lucrurilor pentru care sensibilitatea sau forma lor concreta este ultima lor expresie. De aceea, ratiunea omului este capabila sa sesizeze si sa cuprinda ratiunile lucrurilor si este capabila, in acelasi timp, si de o sensibilitate. Mintea omului sesizeaza ratiunile lucrurilor printr-o sensibilitate a trupului uman, caci aceasta din urma, sensibilitatea trupului, este proprie si spiritului, dupa cuvantul parintilor care vorbesc despre "simtirea mintii".

Prin aceasta simtire proprie omului, spiritul uman leaga de sine ordinea materiala a lucrurilor. Uneori mintea insasi se lasa stapanita de simtire, robindu-se celor materiale. Dar misiune a mintii este sa se ridice mai presus de simtire: Fiul lui Dumnezeu, intrupandu-Se, a asumat mintea omeneasca cu sensibilitatea legata in mod natural de ea, tocmai pentru a purifica sensibilitate a si a o indumnezei (Pr. D. Staniloae).

Nevoia de lume pe care o au oamenii si capacitatea de a dispune de ea, cum nu o au ingerii, fiind fiinte spirituale netrupesti, reprezinta si o ispita pentru oameni de a se atasa de ea si de a se increde in puterile lor creatoare. In calitatea de spirite intrupate sta si maretia, dar si primejdia caderii oamenilor. Omul trebuie sa-si domine afectele ca sa poata actualiza si mult spori forta spiritului.

Omului i s-a dat mareata misiune de a stapani matenia prin spirit, de a o face transparenta, de a actualiza moduri noi de revelare a spiritului si de ajutorare a semenilor, moduri etice si estetice in primul rand.

In schimb ingerul, ca spirit netrupesc, are claritatea gandirii si un "alltor intellectualis", greu de intuit de mintea omului. Pana la stabilirea lui in bine si ingerul a fost pandit de o frana a egoismului, si anume de egoismul nelimitat al orgoliului cunoasterii si a existentei prin sine, al libertatii de grijile trupului care inrobesc adesea mintea omului.

Dar aceasta nu trebuie sa ne determine sa credem ca daca omul scoate la iveala aspecte indefinite ale ratiunilor divine ale lucrurilor si lumii intregi, nu le vede pe acestea si ingerul prin puterea lui de penetrare intelectuala. Adesea iradiaza din ingeri pentru oameni scanteieri asupra lucrurilor, producand asa-numitele inspiratii.

Lucrarea principala a ingerilor nu este propriu-zis lucrarea directa asupra naturii, ci cea asupra subiectelor umane pentru a le intari si sustine in actiune a de spiritualizare si de nealipire la cele materiale care se repercuteaza asupra trupurilor lor si, prin ele, asupra lumii exterioare. Caci ingerii nu au numai misiunea de a imbogati cunoasterea de Dumnezeu a oamenilor, ci si de a le da un ajutor in spiritualizarea lor, ca sa poata mai usor si mai bine cunoaste pe Dumnezeu.

Dar daca ingerii nu lucreaza asupra cosmosului si fapturilor lui, ca oamenii care se folosesc de membrele trupului si de unelte ca prelungiri ale lor, nu se poate nega si o anumita eficienta directa a lor asupra fortelor cosmosului. Negand aceasta, ar insemna sa negam in general insasi eficienta spiritului uman asupra materiei in formarea trupului omenesc. Dialogul de acte al omului credincios cu Dumnezeu, realizat prin cosmos, nu exclude o anumita participare a ingerilor. Scriptura insasi marturiseste o astfel de participare: un inger al Domnului a aparat pe cei trei tineri din cuptorul cu foc; un inger a inchis gura leilor cand Daniel a fost aruncat intre ei.

Ingerii lucreaza, deci, la spiritualizarea creatiei, dar prin oamenii credinciosi. Toata creatia se afla intr-o sobornicitate interioara care implica o raspundere si o indatorire de slujire a fiecaruia pentru toti si a tuturor pentru fiecare. Mentinerea in existenta este conditionata de pastrarea acestei sobornicitati si solidaritati.

pr. prof. Dumitru Radu

12 Iulie 2012

Vizualizari: 2669

Voteaza:

Solidaritatea lumii ingeresti si omenesti 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE