Cunoscand cealalta jumatate

Cunoscand cealalta jumatate Mareste imaginea.

Cunoscand cealalta jumatate

In cunoscutul romna al lui Tolkien, "Stapanul Inelelor", la un moment dat, personajul numit Bilbo Baggins, spune: "Nu cunosc jumatate din tine, jumatate atat de bine precum mi-as dori." (I don’t know half of you half as well as I should like.) Aceasta este o marturie frumoasa, cred eu, deoarece este o marturie a nevoii de comuniune, pe care o simtim cu totii, de-a lungul vietii.

Ca si fiinte umane, putem naviga pe marea vietii complet singuri, doar cu noi insine drept companie; putem naviga astfel, insa numai pe o ruta ce are drept liman nimicul, apropierea iadului. Pe de alta parte, putem calatori in viata impreuna cu ceilalti, adancindu-ne astfel calitatea de persoana, prin cunoasterea lor intr-o maniera cat mai profunda.

Personajele conturate de Tolkien, in pofida detaliilor fictionale, sunt infatisate extrem de viu si de personal. Astfel, in orice moment ar fi surprinse, acestea intra, putin cate putin, intr-o comuniune tot mai adanca de dragoste cu celalat. Intr-un cuvant, personajele descopera "cealalta jumatate" a celor de aproape, astfel devenind mai umane.

Cautarea adevaratei comuniuni este telul vietii bisericesti. Ca si credinciosi ortodocsi, suntem cu totii chemati la a intra intr-o unitate de viata si experienta ce reflecta foarte bine Unitatea care exista intre Persoanele Sfintei Treimi: Tatal, Fiul si Duhul Sfant. "Ca si ei sa fie una, precum suntem si Noi una" (Ioan 17, 11). Prin pogorarea Duhul Sfant, in ziua Cincizecimii, si prin trimiterea in lume a Fiului Sau, Cel Unul-Nascut, Tatal "a impacat lumea cu Sine insusi" (II Corinteni 5, 19). Si aceasta deoarece Tatal este izvorul autenticei unitati.

Sa nu uitam niciodata ca tinta noastra este aceea de a deveni una cu toti ceilalti, intr-o baza comuna si profunda, iar drumul spre aceasta incepe prin grija (opusul nepasarii). Trebuie sa ne inchinam viata celor de langa noi, stiind insa ca o asemenea slujire ne cere nu mai putin decat Crucea lui Hristos. "Mai mare dragoste decat aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui sa si-l puna pentru prietenii sai" (Ioan 15, 13).

Aceasta presupune si minunea de a ierta. Pentru a pune inceput iubirii, este nevoie de curatirea inimii de ura, de impietrire si de tinerea minte a raului. De asemenea, aceasta presupune si marea rabdare a lui Dumnezeu Insusi, in vreme ce noi ne straduim sa ii ajutam pe ceilelti, pentru pacatele (relele obiceiuri) carora Hristos a murit.

"Atunci Petru, apropiindu-se de El, I-a zis: Doamne, de cate ori va gresi fata de mine fratele meu si-i voi ierta lui? Oare pana de sapte ori? Zis-a lui Iisus: Nu zic tie pana de sapte ori, ci pana de saptezeci de ori cate sapte" (Matei 18, 21-22).

Cea mai mare incercare, in vederea dobandirii unitatii, ramane insa tot greutatea deschiderii adevaratului nostru sine fata de ceilalti, adica neincrederea. Intr-un limbaj psihologic, aceasta s-ar numi "vulnerabilitate in procesul iubirii".

Cu adevarat, unul dintre darurile cu care am fost binecuvantat, ca si preot, este sentimentul de convigere ca sunt iubit de catre poporul credincios, pe care il hranesc, il indrum si il protejez. Aceasta dragoste, pe care o simt venind de la oameni, ma imputerniceste sa ma deschid si eu insumi in fata lor, in adevaratul meu sine.

Cand imi este data puterea sa savarsesc o lucrare buna, bucuria oamenilor ma intareste spre mai mult, iar cand fac vreo greseala, in lucrarea mea pastorala (lucru ce nu se intampla rar), critica primita o vad ca fiind pozitiva, iar nu punitiva, in sens negativ. Toate acestea ma fac sa fiu din ce in ce mai vulnerabil in fata misterului dragostei, care este in noi, prin Hristos.

In lumea noastra, singuratatea este o epidemie de o amploare infricosatoare. Astazi nu mai conteaza daca omul este tanar sau batran, sarac sau bogat, necasatorit sau cu familie, caci cu totii sufera de pe urma izolarii adusa de pacat.

Izbavirea are loc abia atunci cand intram in interiorul nostru si ne unim pe noi insine cu Cineva mai inalt si mai puternic decat noi insine, adica atunci cand ajungem membre vii ale Trupului lui Hristos. Abia atunci vom intelege sensul (si puterea) marturiei poetice a lui Tolkien, care zice: "Nu cunosc jumatate din tine, jumatate atat de bine precum mi-as dori." (I don’t know half of you half as well as I should like.)

Protopopul Andrew Morbey
26 august 2010
Catedrala Sfanta Maria, Minneapolis, Minnesota, S.U.A.

Teodor Danalache (trad.)

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

02 Aprilie 2012

Vizualizari: 1166

Voteaza:

Cunoscand cealalta jumatate 0 / 5 din 0 voturi.

Cuvinte cheie:

pacatul raul ura iubirea

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE