Integrarea divinitatii in discursul politic

Integrarea divinitatii in discursul politic Mareste imaginea.

Pare ca politicienii romani au inteles foarte bine un lucru: religiozitatea acestui popor este asa de puternica incat ea n-a putut fi ucisa de inchisorile si ideologia atee din comunism. Asa ca, ce si-au zis?! Daca Dumnezeu n-a putut fi scos din constiinta publica romaneasca in ateism, atunci mai bine sa-l integram in discursul politic din capitalism.

Facand revista presei din ultimele zile, am inteles mai bine o chestiune ce tine de manualul de marketing politic: capitalul electoral al unui politician creste proportional cu reusita de a-si convinge alegatorii ca este de-al lor. Asa am vazut pe doamna Elena Udrea crosetand ori dand cu mopul, sau pe doamna Rovana Plumb impachetand sarmalute (am ales simetric si echidistant, ca sa nu creada cineva ca fac politica partizana).

Dar, dincolo de aceste forme bizare de apropiere de electorat, observ ca majoritatea politicienilor L-au integrat in discursul lor si pe Dumnezeu.

Si m-am intrebat de ce.

Posibile raspunsuri ar fi:

1. Si-au dat seama ca religia (credinta religioasa) este greu de ucis in sufletul acestui popor. Daca ateismul comunist nu a reusit timp de aproximativ 50 de ani sa-l scoata pe Dumnezeu din constiinta poporului, de ce sa nu-l lase noii politicieni acolo si sa incerce sa-l transforme in aliat politic?!

2. Au epuizat platformele-program, pe care le putem numi si gogosi electorale. Dupa 24 de ani de libertate post-decembrista, poporul a inceput sa se sature de promisiuni goale si ideologii care nu transmit nimic vietii concrete. Si atunci, vorbesti de chestiuni mai apropiate poporului, precum religia, in speranta ca devii si tu mai apropiat lui. Poate tocmai de aceea, dupa cum sesiza ieri sociologul Darie Cristea, manifestatiile religioase atrag mai multa lume decat evenimentele politice. Cel putin, Biblia nu te minte precum fac politicienii, care una spun inainte de vot si alta dupa. Desigur, Biblia iti poate transfigura toata viata, dar nu impotriva vointei tale.

3. Un gest de curtoazie fata de liderii religiosi. Cum Biserica va ramane un partener al Statului (a spus-o Presedintele Traian Basescu), prin prisma numarului mare de cetateni-credinciosi, este clar ca o relatie cu Biserica nu poate fi ignorata. A nu tine cont de importanta sociala a Bisericii poate fi un gest de sinucidere politica. Poate ca Biserica are multi dusmani in spatiul public tocmai pentru faptul ca este o voce puternica in societate, ceea ce nu este uneori pe placul unor interese. Insa, cu inteligenta si inspiratie divina, Biserica poate fructifica aceste opozitii, consolidandu-si importanta sociala. In fond, sangele martirilor, dezbaterile vii si implicarea sociala au consolidat Biserica Adevarului.

Dar aici ramane o chestiune neclara: faptele politicienilor. Cum de sunt ele asa de nepotrivite cu discursul? Sunt convins ca multi ar vrea sa afle cum sunt ei de fapt, ce gandesc ei cu adevarat, ce idei le trec prin suflet atunci cand stau de vorba cu apropiatii lor?! Daca mai au apropiati pentru ca, din nefericire, unii politicieni sunt in stare sa-si tradeze si cei mai intimi prieteni, de dragul unor interese.

Insa si de data aceasta, Hristos, care nu s-a lasat transformat in lider politic, ne lumineaza: dupa roadele lor ii veti cunoaste.

(Acest text a fost publicat prima data pe blogul Parintelui Eugen Tanasescu de pe adevarul.ro)

 

.

Despre autor

Eugen Tanasescu Parintele Eugen Tanasescu

Senior editor
184 articole postate
Publica din 09 Decembrie 2016

15 Octombrie 2013

Vizualizari: 479

Voteaza:

Integrarea divinitatii in discursul politic 2.50 / 5 din 2 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE