Iubirea este mai presus de judecata

Iubirea este mai presus de judecata Mareste imaginea.

Pe cel care greseste din slabiciune omeneasca trebuie sa-l iertam neincetat. Sunt persoane care sustin ca nu la fel trebuie sa ne comportam cu cei care persista in greseala.

Eu cred ca orice iertare pe care o acordam aduce o schimbare in bine in fiecare dintre noi. Si din acest motiv spun ca e minunat daca reusim sa-i iertam tot timpul si pe cei care si-au facut din greseala o obisnuinta. Nu stim cum lucreaza Dumnezeu.

Oricand El poate misca inima celui ce greseste permanent prin iertarea pe care noi o acordam fara limite. Il simt pe Dumnezeu mai lucrator atunci cand iert pe oricine.

Sa acord iertarea pe baza judecatii, spunand acesta merita sa fie iertat pentru ca stie ca a gresit si doreste sa fie iertat, pe cand celalalt nu, mi se pare a pune accentul mai mult pe lucrarea noastra si mai putin pe cea dumnezeiasca.

Nu impartasesc credinta ca iertarea are efect doar in persoana care doreste sa se indrepte. Cred ca se poate ajunge ca o persoana care greseste tot timpul si este iertata permanent, sa puna inceput bun daca noi cerem acest lucru de la Dumnezeu ori de cate ori o acordam. Iar aceasta lucrare ne intareste si pe noi in iertare.

Toti avem slabiciuni. Ar fi trist sa nu iertam pe motiv ca cineva nu are dreptul la iertare. Dar si mai trist ar fi ca nici noi sa nu fim iertati de Dumnezeu din cauza neiertarii unei persoane.

Adrian Cocosila

.
Pe aceeaşi temă

19 August 2014

Vizualizari: 6670

Voteaza:

Iubirea este mai presus de judecata 5.00 / 5 din 6 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • costel popescu Postat la 2014-08-19 17:00

    In Pateric se spune ca un frate oarecare avea scarba asupra altui frate. Adica erau certati unul cu altul, dar acel frate, vrand sa-si ceara iertare, s-a dus sa se impace cu dansul. Deci, batand el in usa fratelui, acela n-a vrut nicidecum sa-i deschida si sa-l primeasca. Iar el, cand a vazut ca nu-i deschide, s-a mahnit si mai mult si, mergand la un batran, i-a spus ce a patit, cum s-a dus sa-si ceara iertare si sa se impace cu acel frate, care nu numai ca nu l-a primit ca sa stea de vorba cu el, dar nici usa nu i-a deschis. Iar batranul i-a zis: “Cauta, fiule, si-ti ia seama ca poate ai vreun gand in inima ta, cum ca tu nu esti cu nimic vinovat si nu i-ai facut nici un rau, ci el ti-a facut rau si numai el este vinovat. Si asa pe tine te indreptatesti, iar pe el il invinovatesti. Daca este asa, sa stii, frate, ca pentru aceea nu-i da lui Dumnezeu indemnare sa-ti deschida si sa te primeasca, pentru ca nu mergi la dansul cu adevar de pocainta, ci cu fatar­nicie. Ci, mergi si pune in inima ta cum ca nu numai el a gresit, ci si tu esti vinovat, iar pe dansul, daca se poate, sa nu-l invinovatesti. Si asa Dumnezeu ii va da lui indemnare si umilinta si se va smeri si se va impaca cu tine”. Auzind acestea, fratele s-a umilit in inima lui si, fagaduind ca va face dupa cuvantul batranului, s-a dus iarasi cu smerenie la acel frate care era suparat pe el, sa se roage sa-l ierte. Batand la usa chiliei, indata a auzit acela si i-a deschis lui si mai inainte de a se inchina el si a-si cere iertare, acela s-a inchinat lui cu smerenie, zicand: „iarta-ma, frate, ca te-am suparat pe tine”. Si asa, cu dragoste si din tot sufletul sarutandu-se unul cu altul, s-a facut mare bucurie intre dansii.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE