Modelul german

Modelul german Mareste imaginea.

Un deputat, avand si calitatea de consilier al primului ministru, a propus finantarea cultelor religioase printr-un mecanism similar celui prin care se redirectioneaza 2% din impozitul pe venit catre organizatii gen SMURD. Modelul invocat a fost cel german. Insa din acesta s-a luat doar ceea ce a convenit.

In ciuda insinuarilor interesate, modelul german in materie religioasa nu se reduce la impozitul eclesial (Kirchensteuer). Pe langa banii colectati astfel, cea mai mare parte, exista alte doua surse de finantare: platile/serviciile de stat (Staatsleistungen) si subventiile (Subventionen).

Platile sau serviciile de stat reprezinta despagubirea pentru nationalizarea din 1803. Ceea ce se intampla si la noi: contributia statului roman este efectul secularizarii din 1863. Fiind vorba despre bunuri, terenuri sau cladiri, care produc efecte financiare prin exploatarea lor, despagubirea este platita anual, iar nu o data pentru totdeauna. Acesta ar fi, ca sa spunem astfel, pretul separarii Bisericii (generic vobind) de statul modern roman sau german. Subventiile date in Germania cultelor respecta principiul non-discriminarii prevazut in Constitutie. Este acelasi fundament care le permite confesiunilor germane sa fie prezente pe toate segmentele de servicii: educatie, ingrijiri medicale, asistenta sociala, integrare, ecologie etc. Omologate si certificate, serviciile oferite de institutiile religioase sunt decontate precum celorlalti jucatori de pe piata. Avem aici, in fapt, a patra sursa de finantare, imposibila in Romania, unde statul se autoproclama unic furnizor de servicii sociale, implicarea cultelor fiind doar tolerata. Argumentul adus la Bucuresti: prin aplicarea modelului german, mai precis a impozitului eclesial, cultele devin libere fata de decidentii politici. Nein! Toate politicile fiscale aplicate de guvernele federale au afectat nemijlocit nivelul incasarilor. In plus, nu este in practica Bisericii Ortodoxe sa isi transforme automat credinciosii in tot atatia contribuabili. Chiar daca unii diriguitori bisericesti de azi ar dori asta! Legatura omului cu Biserica nu este exclusiv materiala. Cu toate ca au conturile pline, bisericile din Germania sunt goale. Succesul financiar se dovedeste catastrofal din punct de vedere pastoral. Dezbaterea se afla in Romania abia la inceput. Nu toti actorii sunt in egala masura convinsi de necesitatea ei. Poate din teama, nu lipsita de temei, ca se deschide o cutie a Pandorei. Imobilismul nu este, totusi, alternativa. Nu imi plac politicienii care promit ziduri si care se insinueaza la hramuri cu discretie elefantina. Nu imi plac nici acei clerici obsedati de castig, targuind harul, calcand cu nesimtire peste constiinte si destine. Iata de ce, inainte de a ne alege un model, german sau nu, de relatie a cultelor cu statul ar fi cazul sa revedem relatia statului cu banul public, inclusiv legat de costurile unui Parlament hipertrofiat, si, nu in ultimul rand, relatia cultelor cu Dumnezeu.

Radu Preda

Sursa: teologia-sociala.ro

.

Despre autor

Radu Preda Radu Preda

Senior editor
86 articole postate
Publica din 08 Decembrie 2016

17 Aprilie 2013

Vizualizari: 620

Voteaza:

Modelul german 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE