Panortodoxia

Panortodoxia Mareste imaginea.

Conflictul din Ucraina, nesiguranta din Transnistria, dubla jurisdictie bisericeasca din Moldova – toate aceste situatii de criza nu au cum sa nu interogheze constiinta istorica a teologiei Bisericii majoritare din regiune.

intai de toate, legat de ceea ce se petrece sub ochii nostri in Ucraina, asistam la un razboi fratricid. Doua popoare care se revendica din Ortodoxie si care au in comun un parcurs milenar fac uz de arme, se detesta reciproc cu violenta, acuzandu-se, in cele din urma, de tradare. Aceasta are in vedere „Sfanta Rusie”, un concept central al discursului slavofil de secol 19 si dupa aceea. Mesajele patriarhilor Chiril al Moscovei si Filaret al Kievului (nerecunoscut canonic!) sunt elocvente pentru ce inseamna nefasta intalnire dintre teologie si ideologie. Apoi, impasul in care ne aflam contrazice masiv o prejudecata larg raspandita tocmai pentru ca induce impresia de a intelege repede, fara efort, un context care reclama totusi multa stiinta de carte, un simt al realitatii si contactul nemijlocit. Asadar, prejudecata in cauza suna pe scurt astfel: Rusia este centrul unei lumi ortodoxe care se intinde de la Sofia la Belgrad si de la Bucuresti la Helsinki sau Tallinn, dar care este deopotriva prezenta la Kiev, Minsk sau Chisinau. in aceasta logica, ceea ce se petrece zilele acestea ilustreaza un plan politico-teologic.

Nimic mai fals! Centrele amintite sunt la o privire mai atenta cat se poate de variate. Ortodoxia nu este un sos care leaga traditii, limbi, culturi, sensibilitati si mentalitati distincte, unificandu-le cu forta. Numitorul comun nu suspenda diferentele specifice. Din fericire. Pentru ca, intelegandu-se doar ca unealta a dorintei de expansiune geografica, Ortodoxia ar compromite nu doar caracterul dat, dar ar ignora chemarea ei oikumenica deopotriva. Or, frumusetea credintei celei adevarate rezida tocmai in permanentul balans intre local si universal. Cine mizeaza asadar pe revigorarea panortodoxie ca enunt geostrategic se afla de doua ori in greseala: politica si teologica. Prima este cea mai evidenta: avem tari majoritar ortodoxe membre ale UE, altele candidate si cateva care nu vor face parte niciodata din acest proiect. A doua este nu mai putin grava: chestiunea unitatii ortodoxe nu se pune in termenii dominatiei. Moscova nu este azi relevanta spiritual pentru ca diriguitorii ei lumesti sunt in posesia bombei atomice. Criteriul care ne aduna este doar puterea rugaciunii. Singura acceptata!

Radu Preda

Sursa: teologia-sociala.ro

Despre autor

Radu Preda Radu Preda

Senior editor
86 articole postate
Publica din 06 Decembrie 2016

02 Mai 2014

Vizualizari: 360

Voteaza:

Panortodoxia 5.00 / 5 din 1 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • Pintilie VioricaPostat la 2014-05-01 09:50

    Aşa e...doar Sfânta Rugăciune ne va Salva de la Pieire...căci, de parcă ne dorim cu tot dinadinsul să Pierim prin tot felul de mijloace făcute de mâna omenească:războaie, bombe atomice, înarmare, distrugerea Naturii Divine etc...Mi-a plăcut conţinutul articolului..sunt din Moldova de peste Prut, adică, Basarabia şi mă îngrijorează viitorul nostru:al Ţării şi Poporului din Moldova..Doamne! Ajutăne! Salveazăne! Adunăne Maică Sfântă în Sfînta Rugăciune ridicată către Fiul Tău şi Dumnezeul nostru.Amin.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE