Psaltirea, o rugaciune aparte

Psaltirea, o rugaciune aparte Mareste imaginea.

In perioada Postului Sfintelor Pasti, in cadrul slujbelor randuite peste saptamana, Psaltirea este citita in intregime de doua ori, spre deosebire de cealalta perioada a anului, cand aceasta este citita in intregime o singura data pe saptamana.

Psaltirea este cartea vechi-testamentara care cuprinde rugaciunile regelui David, scrise sub forma de psalmi. Psalmul este o rugaciune scrisa in versuri fara rima (stihuri). Cuprinzand 151 de psalmi, pentru folosirea in cult, Psaltirea este impartita in 20 de catisme, la randul ei, fiecare catisma fiind impartita in trei stari, iar fiecare stare avand pana la trei psalmi.

Psaltirea este cartea biblica cel mai des folosita in cultul Bisericii Ortodoxe, alaturi de Sfintele Evanghelii si de Epistole. Astfel, in perioada Postului Mare, in cadrul slujbelor randuite peste saptamana, Psaltirea este citita in intregime de doua ori, iar in afara Postului Mare, aceasta este citita in intregime o data pe saptamana.

Fiind prin excelenta o carte de rugaciune, Psaltirea cuprinde atat rugaciuni de lauda si de multumire, cat si rugaciuni de pocainta si de cerere. Astfel, pe langa folosirea ei in cadrul slujbelor publice, Psaltirea este folosita si in canonul personal de rugaciune, atat de monahi, cat si de mireni.

Vrand sa arata cat de puternica este rugaciunea insotita de psalmi, mai multi Sfinti Parinti au spus, intr-un glas: "Mai bine sa inceteze soarele calatoria sa, decat sa inceteze citirea Psaltirii." Faptul ca psalmii sunt rugaciuni scrise sub insuflarea Duhului Sfant si ca acestia au o mare putere in lupta cu duhurile necurate sunt lucruri clare, insa conditile in care acestia se citesc in mod personal raman in grija preotului duhovnic.

Psaltirea, o rugaciune aparte

Desi toate rugaciunile au putere, ele putand indeparta lucrarea duhurilor necurate din noi si din jurul nostru, intre ele sunt unele mai tari decat celelalte. Daca e sa luam aminte la rugaciunile pe care le rostesc doar preotii, adunate mai ales in Molitfelnic, vom vedea ca acestea nu cuprind lucruri noi fata de cele din Ceaslov, insa modul in care acestea indraznesc inaintea lui Dumnezeu si se pronunta impotriva diavolilor este cu totul altul decat cel al rugaciunilor din Ceaslov.

Consider ca exista o tarie a rugaciunilor, precum exista si o tarie a sufletelor in fata ispitelor si a luptelor ridicate de diavoli. In virtutea harului primit in Taina Hirotoniei, preotul poate rosti pana si rugaciunile de alungare a duhurilor necurate din cei demonizati (molitfele). De asemenea, intre crestinii de rand, unii au o putere mai mare decat altii in a rezista atacurilor diavolesti. Astfel, desi in rugaciunea domneasca cerem lui Dumnezeu "sa nu ne duca pe noi in ispita, ci sa ne izbaveasca de cel viclean", nu avem voie sa rostim rugaciunile de blestem impotriva diavolilor (molitfele), ca unii care suntem slabi si nu avem, spre aparare, harul preotesc sau o vietuire inalta.

Revenind la Psaltire, trebuie sa fim constienti de faptul ca aceasta cuprinde rugaciuni dese impotriva "dusmanilor", care intotdeauna sunt diavolii. Aproape in fiecare psalm se cere lui Dumnezeu ajutor in lupta cu "dusmanii" si alungarea acestora de la noi. In vechime, cunoscand puterea Psalmilor, preotii se foloseau de Psaltire in rugaciunile lor de alungare a duhurilor necurate din cei demonizati.

In prologul la Psaltire, Sfantul Vasile cel Mare spune: "Cartea Psalmilor cuprinde in sine tot ceea ce este mai folositor in toate; este o adevarata comoara de invataturi bune, punand la indemana fiecaruia, dupa sarguinta lui, tot ceea ce ii este de folos; ea vindeca ranile cele vechi ale sufletului si aduce cat se poate de grabnic insanatosirea celui de curand ranit; ingrijeste de cel bolnav si pastreaza intreg pe cel sanatos. (...) Psalmul este linistea sufletelor, rasplatitorul pacii, potolitorul galagiei si al valurilor gandurilor; el face sa slabeasca mania sufletului si infraneaza pornirea catre patimi; este tovarasul prieteniei, apropierea celor care stau departe, ca unul care impaca pe cei ce-si poarta vrajmasie. Psalmul este alungatorul demonilor, aducatorul ajutorului ingeresc, arma pentru teama de noapte, liniste pentru oboseala zilei, pavaza si mangaierea oamenilor credinciosi, iar pentru femeile credincioase, una din cele mai potrivite podoabe. Psalmul face ca pustiurile sa se arate locuite si patimile sa fie infranate. Inceput pentru incepatori, el este crestere pentru cei care propasesc pe calea virtutii si sprijin pentru cei care merg pe calea desavarsirii."

Sa citim Psaltirea, dar nu oricum !

Ispitele vin asupra noastra indiferent de viata pe care o avem, precum vedem in vietile celor de langa noi, cum, si cei credinciosi, si cei necredinciosi, sunt luptati de duhuri necurate, unii spre rasplata, iar altii spre pedeapsa. Astfel, a vedea citirea psalmilor drept "aducatoare de rele" este o mare inselare, caci nu psalmii aduc rele, ci patimile celor care ii citesc cu mandrie si fara binecuvantare.

Frica de ispite nu este cauza principala pentru care nu se recomanda tuturor citirea Psaltirii, caci ispitele nu au cum sa lipseasca din viata crestinului, ci patima mandriei, care il face pe crestin sa se avante uneori in lupte mai puternice decat puterile lui din acel moment. Orice rugaciune aduce ispite, caci diavolul uraste smereniapocainta si iubirea lui Dumnezeu. Cu atat mai mult, diavolul va ridica ispite atunci cand il va vedea pe rugator ca inmulteste rugaciunea, pe langa rugaciunile zilnice si canonul personal, el luand in mana si Psaltirea.

Se intampla uneori si aceasta, ca unii crestini sa renunte la rugaciunile de dimineata si la rugaciunile de seara (din Ceaslov), precum si la canonul personal, spre a se indeletnici cu citirea Psaltirii. Astfel, citirea din Psaltire se cuvine sa vina la vremea potrivita, in smerenie si postire, ca o completare la rugaciunile de peste zi, iar nu ca o inlocuire a acestora.

Parintele Paisie Olaru, vorbind despre puterea rugaciunii insotite de psalmi asupra duhurilor necurate, spune: "Diavolii se tem de psalmi pentru ca, cine se roaga cu psalmi, ii arde pe diavoli ca si cu o sabie de foc. Mare putere are Psaltirea asupra duhurilor rele. Cu acestea parintii de demult faceau minuni si alungau duhurile rele din oameni. Iar daca unii nu citesc Psaltirea pentru ca se tem de ispite, acestia sunt crestini fricosi, care vor sa iasa la lupta cu diavolii fara arme. Or, daca nu avem arme bune la noi, diavolul ne dezarmeaza si ne ia prizonieri, adica ne face robi ai pacatelor, spre osanda. Psaltirea unita cu postul si smerenia sunt cele mai puternice arme impotriva diavolilor. Cu acestea, sfintii izgoneau diavolii din lume si coborau pe ingeri pe pamant. Ca cine citeste psalmi imita pe ingeri si canta impreuna cu ei."

Parintele ii numesti "fricosi" pe crestinii de rand care se tem sa citeasca psalmi, de frica ispitelor, din pricina faptului ca, a fi crestin, implica a avea o vietuire inalta. Pentru aceasta si continua, mai apoi, zicand: "Psaltirea unita cu postul si cu smerenia sunt cele mai puternice arme impotriva diavolilor." Nicaieri nu vom afla vreun indemn la citirea Psaltirii fara o pregatire duhovniceasca anterioara si simultana.

Precum spune parintele Paisie, lupta cu diavolii trebuie sa ne afle echipati cu "arme bune", deci cu arme mai multe, iar nu cu una singura. Daca psalmii sunt o arma deosebit de puternica, ea nu ne va pazi nevatamati in lupta cu diavolii, atat timp cat nu avem si alte arme. Cum ar fi ca soldatul sa alerge pe campul de lupta numai cu sabia, fara coif si fara armura, descult si obosit?!

Armele care ne fac biruitori asupra diavolului, care trebuie sa insoteasca Psaltirea, sunt amintite tot de parintele Paisie, cand zice "postul si smerenia sunt cele mai puternice arme impotriva diavolilor". Astfel, daca citim Psaltirea cu mandrie si imbuibati cu mancaruri alese, avem toate sansele ca, declarand razboi "dusmanilor", precum spune parintele, "sa fim dezarmati si luati prizonieri, adica sa fim facuti robi pacatelor, spre osanda".

Citirea cum trebuie a Psalirii pune pe fuga demonii, iar nu citirea ei oricum. A te ruga din Psaltire, fara a duce o lupta zilnica cu patima mandriei si cu celelalte patimi, precum si fara a te indeletnici cat mai des cu postirea, deci fara a duce o viata crestina cat mai curata, este totuna cu a merge la razboi in pijamale si cu mainile legate. Iar care va fi prins de "dusmani", va fi facut "rob pacatelor, spre osanda".

Parintele Arsenie Muscalu spune ca citirea Psaltirii nu este primejdioasa, ea fiind recomandata mai ales in perioada postului, atata veme cat se face cu masura (in smerenie). Spunand ca frica atasata citirii din Psaltire este mai mult ca o sminteala si ca o piedica pusa in fata oamenilor, spre a nu mai citi Psaltirea, el continua astfel: "Citirea din Psaltire este foarte potrivita cu postul si nu este primejdioasa in nici un fel, asa cum nu este primejdioasa rugaciunea. E adevarat ca, in Psaltire, sunt exprimate anumite lucruri, intr-un anumite fel: gasiti acolo un mod de exprimare care arata asa, ca un fel de razbunare, ca un fel de lupta cu vrasmasii. Mai intai, ca peste tot unde este vorba de vrasmasi, noi trebuie sa intelegem pe vrasmasul nevazut. Psaltirea descrie lupta sufletului cu vrasmasii nevazuti. De unde pot aparea unele ispite: in momentul in care omul se intarata in chip patimas, citeste Psaltirea cu patima, ca si cum si-ar blestema vrasmasii, pe cei care i-au facut rau; in clipa in care omul face lucrul acesta, e de asteptat sa se aleaga cu multe ispite. Dar nu din cauza Psaltirii, ci din cauza felului cum o citeste. Psaltirea nu poate sa aduca nici un fel de rau, asa cum nu ne aduce nici un fel de rau rugaciunea. Fiecare insa trebuie sa simta care este puterea lui si s-o citeasca dupa puterea lui, sa nu exagereze. Sa-si aleaga ceva dupa puterea lui, sa nu citeasca numai asa de dragul de a citi, urmarind numai cantitatea."

Cand sunt cititi cu smerenie, cu postire si cu binecuvantare, psalmii se arata a fi rugaciuni puternice, chiar si atunci cand rugatorul nu intelege toate cele citite. Pe alocuri, unii psalmi sunt mai greu de inteles decat altii, insa, chiar si asa, ei nu trebuie ocoliti, deoarece, precum indeamna Sfantul Ambrozie de la Optina: "Tu nu intelegi, dar diavolii o inteleg foarte bine si fug departe de tine. Citeste-o."

Teodor Danalache

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

11 Aprilie 2014

Vizualizari: 23146

Voteaza:

Psaltirea, o rugaciune aparte 5.00 / 5 din 6 voturi. 4 review utilizatori.

Comentarii (4)

  • liiva primacPostat la 2014-04-21 17:56

    viata ne pune adesea la incercare...m-am nascut si am crescut avand in parohie un preot cum rar intalnesti.De cand a plecat din localitate parca m-am ratacit,ma silesc sa ma intorc catre biserica si nu pot,ispitele sunt tot mai puternice;am suparat de curand pe cineva,mai mult fara voie,si nu mai am liniste.La un moment dat cineva imi recomanda sa citesc Psaltirea,ca un sprijin impotriva relelor si a indoielilor.Pot sa fac acest lucru fara aprobarea preotului duhovnic?

  • CORINA GEORGIUPostat la 2012-06-23 01:07

    Pe mine personal, m-a ajutat clar si in modul cel mai direct, citirea Sf. Psaltiri, care la vremea aceea n-o-ntelegeam. Aveam o durere launtrica foarte puternica, datorita trecerii la cele vesnice a tatalui meu. Am hotarat sa caut alinare, in cele sfinte. Am ales sa citesc Psaltirea, pe care o aveam in casa de vreo 15 ani, necitita, aproape neatinsa! Atunci eram foarte hotarata! Pe parcursul ei, nu doar ca mi se "inmuia" inima si-mi doream sa citesc zilnic cativa psalmi....cand am terminat-o, mi-am dat seama ca am uitat de cand nu mai bausem un pahar cu bere. Da, fratilor....am fost alcoolica (intr-o forma usoara) iar puterea Psalmilor, m-a vindecat! O spun concret: D-zeu s-a milostivit de mine pacatoasa si m-a scos din talpa iadului! De ani buni ma luptam cu aceasta neputinta iar acum....pe neasteptate, bunul D-zeu m-a vindecat si am primit alinarea durerii ptr. pierderea tatalui meu. Incercati si voi, frati crestini, ajunge sa crezi si sa citesti cu smerenie si rabdare, sfintii psalmi. SLAVIT FIE NUMELE DOMNULUI IN VECII VECILOR! AMIN!

  • diana diaconuPostat la 2012-06-22 14:08

    Buna Ziua!Cei care fac postari pe acest site au ceva special .....ceva ce nu pot descrie in cuvinte....Duhul Sfant lucreaza prin ei .De cate ori am avut o intrebare in sufletul meu ,in timp foarte scurt gaseam raspuns pe Crestin Ortodox.De exemplu zilele astea ma intrebam cum poate fi citita Psaltirea ,ce trebuie sa fac eu pacatosul ca sa am binecuvantarea de a o citi...si astazi am gasit raspunsul la intrebarile mele.Dumnezeu imi raspunde prin acesti oameni minunati.Va multumesc din suflet pentru ajutorul pe care mi-l dati in lupta duhovniceasca pe care o duc zi de zi......!

  • Vasa NastaPostat la 2012-03-22 16:55

    Sfanta Cruce Tu ne ajuta, In necazuri si dureri, Inima ne-o fa avuta plina de dulci mangaieri ! Amin

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun