Sarbatorile lui Mamona

Sarbatorile lui Mamona Mareste imaginea.

Cu totii cautam dupa o perioada de munca, cateva momente de relaxare, de ragaz, cand dorim sa ne tragem sufletul si sa ne revenim din ravasirea cotidiana. Cei mai multi reusim sa fim, cred, inspirati in alegerile pe care le facem, pentru a ne aduna gandurile si a odihni putintel sufletul si trupul nostru, dupa ostenelile de peste saptamana. Si mai multi dintre noi, insa, nu reusim sa gasim o cale, care sa ne ajute fiinta sa se regenereze, dupa descompunerea ei, in o mie de probleme si de ganduri. De ce spun acest lucru?

Deoarece, observam din ce in ce mai mult cum, omul zilelor noastre este tot mai istovit, pentru ca, nici atunci cand alege sa se odihneasca, nu face lucrurile care trebuie, in sensul acesta, pentru a-si restabili un echilibru absolut necesar.In putinul timp liber ce mai ramane fiecaruia pentru refacerea fortelor proprii, acumulam si mai multa oboseala, neodihna, prin optiunile total neinspirate a deciziilor noastre. Este tot mai vizibila aceasta agitatie si risipire de energie, nu numai in weekend, ci in mai toate zilele, chiar si atunci cand, ar trebui sa inceteze aceasta disipare controlata si necontrolata, foarte adesea. Alternata dinamismului cu starile de repaos este vitala tuturor fiintelor vii. Conceptul de odihna activa este si el prost inteles, deoarece cei mai multi aleg, sa petreaca cele cateva ore, care mai raman la final de zi, tot in fata televizorului, a internetului sau in savarsirea unor lucruri fara rost, ce adauga si mai multa oboseala ostenelilor de peste saptamana.

Copiii sunt stimulati sa devina hiperactivi si neastamparati, tinerii sunt alergareti prin lume si rebeli, varstnicii nu se aseaza in batranetea tihnita si in intelepciune.Diavolul ne ispiteste si cu lenea, dar si cu prea multa alergatura, cu ispite si de-a stanga si de-a dreapta. Implicarea noastra in tot mai multe actiuni nefolositoare, este un scop demonic de a adauga "ostenitorilor", mai multa nevointa si imprastiere, pentru a-i istovi de tot, pentru a stoarce de la fiecare si ultima picatura de viata si de dumnezeire; punctul final al acestui proces premeditat demonic, fiind acea stare de epuizare totala si de neputinta. Pentru a realiza acest lucru le da celor care sunt incepatori in savarsirea binelui o foarte mare ravna la inceput, cand este vorba de lucrari spirituale, aducand mai apoi, lehamite si acedie, iar daca sunt mai inclinati spre lume, ii momeste cu noi si noi trebuite inventate, create pe gustul fiecaruia, de la mic la mare, folosindu-se in sensul acesta, de exponentii societatii de consum. Una din cele mai cosmopolite ispite a lui mamona sunt sarbatorile paganesti ale lumii globale in care traim, tot acest festin al evenimentelor mondene la care suntem invitati sa participam, direct sau indirect si prin tot felul de mijloace. Suntem atatati sa iesim din case pentru a face cumparaturi, tot mai multe, tot mai diverse, mai mult decat avem nevoie, pentru ca sunt promotii si oferte, pentru ca sunt reduceri, iata si de Black Friday...

Apoi vine Craciunul, vine si Mosul...trebuie sa facem iar shoping, apoi Pastele si vine iepurasul, iara si iar ... shoping. Toate lanturile de magazine au strategii iscusite de a ne tine in lanturi pe toti, de la mic la mare, legati de poftele noastre...cu lanturile acestor umblaturi prin supermarket-uri si prin pietele publice, chiar si in zi de Duminica. Sarbatorile lui Mamona ne cheama sa praznuim "Era cumparaturilor", ne invita sa venim la el treziti de instinct, pentru a ne da tot ceea ce dorim, deoarece el cunoaste nevoile noastre si ne poate satisface orice din ceea ce ne putem imagina. Uite asa, amagiti, ne lasam dusi de valuri de placere, ce ne poarta spre mall-uri. Acestea au devenit altarele omului modern, centre ale lumii; aici iei pulsul orasului, aici vin vedele, aici ne vin idolii, aici lui mamona i se aduce jertfa muncii noastre, toate economiile, tot surplusul buzunarelor il varsam aici. N-ar fi atat de rau, sa mergem si pe acolo, daca nu i-am uita si pe saraci, daca am privi mai des si in Sus, daca am sta cu Dumnezeu la Cina, daca am contempla frumusetea lumii si acestei vieti la lumina unei lumanari, citind o carte si daca am aprinde, dis-de-dimineata cu o rugaciune, candela inimii. Insa, pentru omul cosmopolit, aceste destinatii, unde este spoiala lumii si nu profunzimile ei, au devenit locuri de pelerinaj, aici troneaza zeitatile lui mamona, care imbata simturile si imbie ochiul la pofta si lacomie, iar trupul la desfranare si imbuibare... Aici este bogatia lumii acesteia, stralucirea si comorile ei, aici curg rauri de bunastare si belsug, dar si de foarte multa „desertaciune, umbra si vis”, lucru de care ne dam seama, mult mai tarziu, atunci „cand in groapa ne salasluim”.Mamona a stiut sa extinda "imparatia cezarului” pretutindenea si sa inmulteasca pacatele omenesti, fara prea multe oprelisti. Ne-am predat singuri, am capitulat fara rezistenta, cei mai multi oameni din lume suntem prizonierii lui Veliar.

Doamne, sa nu fie! Dar, unde este Imparatia lui Dumnezeu in aceasta lume, unde sunt tainuite comorile adevaratei vieti, unde sa ne ascundem pentru a scapa de cel care „umbla ca un leu racnind, cautand pe cine sa inghita”? Daca s-au facut biserici prin orase, ca sa evadam din aceasta stransoare, pentru Imparatia lui Dumnezeu, biserici unde vin bietii oameni cu 1, 2 sau 3 leuti pentru un pomelnic si o lumanare, n-a fost bine si „nu este corect”, gandeste omul de azi, ca e risipa sa dai bani la Biserica din roada muncii tale. Miroase a "paguba", zic unii, ca doar „popii au”, iar Dumnezeu nu are nevoie... Dar sa vezi, cum se fac cozi la casele de marcat si cum se golesc buzunarele „credinciosilor” lui mamona in zi de „sarbatoare”, acolo pot sa curga milioanele fara nici o problema de constiinta. Sunt multe sarbatorile lui Mamona: Valentine''''s Day, Halloween, Black Friday, 8 Martie, Iepurasul, cine mai sta sa le numere, sa le contabilizeze incasarile de „hram”. Dar, daca oamenii devin crestini prin botezul de la biserica si mai apoi, se cununa ca sa nu traiasca ca intr-o haita de necuvantatoare, ci pentru ca sa fie imparati ai iubirii curate si fii ai luminii, incununati cu binecuvantari de Sus, „vamesii” lui mamona striga, iarasi isteric : “Impozitati cultele!” ori iti replica sententios, scurt si la obiect: "Pastreaza-ti religia pentru tine!" Din acest motiv, in lumea de azi oamenii se impart si despart in grupari afiliate unor interese ori principii diferite, mentalitati ori trebuinte variate, idealuri diverse ori moduri de viata care-i departajeaza, ceea ce poate crea dificultati a dialogului dintre ele sau imposibilitatea unei convietuiri pasnice.In felul acesta au luat nastere tot felul de minoritati, care au drepturi, uneori mai multe decat a le majoritarilor si care nu trebuie discriminati.

Conflictul se inteteste pe masura exacerbarii punctele de vedere diferite, care odata lansate in dialog, se declanseaza ofensiva, potrivit vectorilor ideologici specifici grupului. De exemplu, o tensiune, ca sa evit cuvantul razboi, este intre credinciosi si necredinciosi.De cele mai multe ori, credinciosii sunt oameni de Biserica, cuminti si cuviinciosi, morali, dar si cu slabiciunile specifice oamenilor acestui pamant, iar necredinciosii sunt oameni de lume, cosmopoliti, tafnosi, plini de ei si vai de ei...Cei din urma considera ca, primii sunt exagerati, habotnici si fanatici, iar credinciosii gandesc despre cei de afara, ca sunt oameni pierduti...Mantuitorul ne-a avertizat in aceasta privinta: "Eu v-am ales pe voi din lume...de aceea, lumea va uraste"(Ioan 15, 19)."N-am venit sa aduc pace pe pamant, ci sabie"(Matei 10,34).„Și va da frate pe frate, la moarte ” (Matei 10, 21).Omul modern, omul din lume, nu vede cu ochi buni atitudinea omului religios, considerand ca, acest comportament nu se inscrie in parametrii normalitatii, drept care are pretentia sa nu fie deranjat si stresat pe acest subiect. Acestia nu au timp de pierdut cu "predicile popilor" si cu slujbele de la Biserica. Prin urmare, le cer acestor propovaduitori „sa nu-i streseze”, sa fie lasati in tihna lor, iar, cei cu credinta, habotnicii, adica noi ortodocsii...”sa ne privatizam” sau sa ne ascundem eventual, prin grote, prin crapaturile pamantului si sa nu ne mai afisam atata public provocand turbulente in constiintele lor adormite.Ei clameaza dreptul la viata privata, si-ti arunca sententios replica: "Pastreaza-ti religia pentru tine!".Ce urmeaza ? Un armistitiu, probabil, daca, cel putin unul este dispus sa cedeze, abandonand polemica. Mai bine „paguba”, decat cearta...

Daca indraznesti sa le zadarnicesti indiferenta si aroganta cu vreo dojana, garantat, ti i-ai facut dusmani...Asadar, tu, mai crestin decat altii, care trebuie sa fii un exemplu pentru toti, e bine sa taci si sa ierti, chiar daca ai dreptate, iar ei trebuie lasati in plata Domnului, sa se manifeste liber cugetator. Minoritarii isi pot exprima anomalia nestingherit. Isi flutura democratic doleantele si transmit condoleante sfintilor si sfinteniei, deopotriva, iar noua crestinilor ne trimit telegrame cu un singur gand funest: „pentru noi sunteti niste morti”, desi ei sunt „abia vii”, caci au cazut sub loviturile „talharilor de suflete” si bietii de ei, nici nu-si dau seama, ca au fost amagiti...Cu toate argumentele din lume si cu adevarul pe masa, te lasa paff cu spiritul lor plin de „elevatia” minciunii si a inchipuirilor.Daca doresti sa-i vindeci de rana, de durere si de impietrire, nu se lasa purtati de magarusul Samarineanului milostiv pentru a fi dusi spre un „loc de odihna”.Tu sa-ti tii acasa ideile, parerile si teoriile, iar ei au voie sa le exporte oricui si oricand, cu o perfecta nonsalanta.

A devenit aproape o infractíune sau oricum un deranj sa-tí manifesti credinta majoritara si revelata, daca se opune credintelor lor minoritare si nerelevante bunului simt religios. Sa nu cumva sa indraznesti sa-l mustri pe minoritar sau sa-l discriminezi; are drepturi, chiar daca traieste in anormalitate!Tu sa stai cumintel in banca ta, in casa ta, in Biserica ta, iar ei au dreptul sa faca bascalie si sa ia in ras orice adevar de credinta, pana si poruncile lui Dumnezeu...Asadar, vedem lesne cum mamona si-a facut adepti, care-i impartasesc gandurile cu prostia si-i sustin domnia cu nebunia si lucrarea in aceasta lume cu vietile lor.Nu se poate sa marturisesti ca, ai credinta in Dumnezeu si in acelasi timp sa-i dispretuiesti pe crestinii evlaviosi ori pe preoti, care sunt slujitorii Domnului si alesii Bisericii Sale, sa consideri ca esti un crestin in lume, insa sa vezi in Biserica doar o institutie perimata in care tu nu te regasesti, sa spui ca-i iubesti pe oameni, dar sa traiesti in egoismul tau, intreolata cu doar cativa prieteni, sa fii suspicios, razvratit si nonconformist randuielilor divine si sa afirmi ca, acestea sunt invataturi depasite si vechi ale Bisericii, sa fii chemat in zi de Liturghie si in Sarbatorile crestinesti pentru a celebra praznicul vietii si sa preferi sarbatorile paganesti ale mortii, ce apartin acestei lumi trecatoare stapanita de Mamona.Ne ramane sa alegem carui domn vrem sa-i slujim si care imparatie sa o dobandim.

Fiecare optiune ne va aseza pe o cale sau pe alta, cu popasuri si cu destinatii diferite. Fiecare va mosteni darurile duhului care l-a purtat prin lume, unii cel dumnezeiesc, ceilalti pe cel lumesc; cei credinciosi il vor avea in inima lor pe Hristos, ceilalti pe Veliar, unii vor primi cu bucurie adevarul Cuvantului in mintea lor, altii vor imbratisa minciuna in cugetul lor si invataturile rastalmacite ale „prorocilor mincinosi”.Antihristii vor veni la „un semn”, scris este, si „acum sunt in lume”(l Ioan 4, 3) ; „fruntea” si „mainile lor” il slujesc pe stapanul lor, mamona...Ei cutreiera lumea si nu se cutremura de Stapanul ei...Crestinii s-au insemnat cu crucea iubirii divine in Cartea Vietii; urechile lor aud clopote si ochii lor vad minuni. In inimile lor lucreaza dragostea pentru aproapele, iar gandurile lor din ruga saruta cerul, cand se indreapta spre Cel PreaInalt.Sarbatorile crestine ii gasesc curati si cuminti, in slujba si rugaciune, citind Evanghelia.

Sunt dezlegati de pacate si legati de Creatorul lor, cu legaturi de iubire; iar, cei din lume sunt slobozi, dar robi ai pacatului si legati de pamant.Primii sunt istoviti de moarte si pierduti prin lume, iar cei de pe urma, vor fi cei dintai...

Pr. Alin-Cristian Preotu

Despre autor

Alin-Cristian Preotu Pr Alin-Cristian Preotu

Senior editor
69 articole postate
Publica din 01 Ianuarie 2012

29 Noiembrie 2013

Vizualizari: 5714

Voteaza:

Sarbatorile lui Mamona 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE