Scrisoare deschisa catre Inalt Prea Sfintitul Bartolomeu Anania

Scrisoare deschisa catre Inalt Prea Sfintitul Bartolomeu Anania Mareste imaginea.

Inaltpreasfintite Parinte Arhiepiscop si Mitropolit Bartolomeu,

Am cumparat "Memoriile" Inaltpreasfintiei Voastre, le-am citit pe nerasuflate, iar acum, in aceste momente de adanca emotie si profunda recunostinta doresc sa va multumesc pentru publicarea lor, sa-i multumesc Lui Dumnezeu - Bunul si Dreptul, ca existati si ca va tine inca sanatos si puternic, spre a fi in continuare de mare folos bisericii si poporului din care faceti parte - pe care le slujiti cu aceeasi dragoste, ravna si multa sinceritate!

De aceea, aceasta carte ar trebui citita de cat mai multa lume, printre care sa se numere si cei care au tot acuzat Biserica si pe slujitorii Ei ca ar fi colaborat cu securitatea, aducand, de fapt, acuzatii nefondate, mai precis, mincinoase. In consecinta, de la bun inceput doresc sa-mi cer iertare pentru tonul usor patetic si poate putin tensionat pe care, cu siguranta, il voi avea in aceasta scrisoare deschisa pe care am redactat-o, oarecum in graba si cu o umbra de tristete! De ce aceasta stare sufleteasca, din cauza dorintei de a lamuri situatia din anii trecuti, cand unii au acuzat, mai cu seama in pressa scrisa si in cea audio-vizuala, ca preotii din perioada dictaturii comuniste au savarsit mari compromisuri de ordin moral, folosindu-se de Sfanta Taina a Spovedaniei, pentru a divulga cele spuse de catre credincios, redactand niste rapoarte depuse la securitate, prin care deci, ar fi tradat secretul acestei Sfinte Taine!

Eu zic ca atunci s-a ajuns prea departe cu acuzatiile deoarece ele au fost pripite si neintemeiate, ducand pana la crearea unor jigniri de proportii de care nu stiu cine si de ce s-ar fi putut folosi!

Am senzatia tot mai certa, ca aceasta actiune a facut parte din lantul foarte lung de atitudini concertate impotriva Bisericii care s-au desfasurat, si se mai desfasoara, in ultimii ani dar care nu sunt altceva decat un adaus, sau daca vreti, un bonus la sirul lung de activitati ce s-au desfasurat impotriva acestei institutii divino-umane de-a lungul istoriei, si care unele au fost mai directe si mai grosiere iar altele mai voalate si mai perfide, asa cum este si pacatul!

Vin sa intreb daca aceasta dorinta de accesare a dosarelor slujitorilor altareleor s-a dorit a veni in intampinarea satisfacerii curiozitatii, a descoperirii adevarului, a instaurarii unei dreptati sociale si morale sau dintr-un spirit de vanitate, de razbunare si de atacare a acestei tabere clericale care este foarte mare si care mai si deranjeaza, uneori pana astazi, pe unii sau pe altii!

Oare, odata cu deschiderea acestor dosare si mai ales dupa acest moment, pe care Biserica ca institutie l-ar primi fara a fi impotriva, chiar credeam ca se va instaura pacea, adevarul si dreptatea pe acest pamant romanesc, fara a recurge la o reabilitare a noastra din punct de vedere duhovnicesc, ontologic si moral! Spun ca din punct de vedere istoric nu era rau acest lucru insa din punct de vedere moral chiar nu credem ca slujitorii altarelor, fara a preciza si a nuanta lucrurile, au savarsit astfel de compromisuri de ordin moral si teologic! Atunci de ce au fost pline inchisorile comuniste de atatia slujitori ai Bisericii, unii dintre ei fiind personalitati marcante care, acolo si-au aflat sfarsitul! Sa avem convingerea ca majoritatea covarsitoare a acestor dosare sunt de urmarire, cei cuprinsi in ele fiind niste victime ale sistemului comunist ateu! De ce avem aceasta impresie ca acesta ar fi fost ultimul si cel mai important lucru pe care-l mai aveam de facut dupa care am fi trait "intr-un cer nou si un pamant nou"?!

Oare nu a fost atunci (si) un interes ocult la mijloc! In alta ordine de idei, noi credem in continuare ca aceasta epurare a societatii, in toate domeniile si in toate structurile, va lamuri, clarifica si aseza lucrurile in mod complet si definitiv?! Daca ar fi asa ce bine ar fi si, sincer vorbind, chiar ne-am dori sa fie asa! Am impresia ca ne-am aflat in acele momente intre "ciocan si nicovala" dar nu prea stiu al cui a fost "ciocanul" si a cui "nicovala"?! De aceea am senzatia ca deobicei, prea raspundem unor "comenzi" venite de peste tot si de aiurea cu privire la unele situatii cat se poate de sensibile si de importante si ca se exagereaza ajungandu-se chiar la niste abuzuri, in unele locuri! Asa stand lucrurile, nu este bine ca astfel de procese sa fie facute la comanda politica, sau din exces de zel, caci ce este "val al politicii" ca valul trece!

Oricum, slujitorii Bisericii au fost de acord cu deschiderea dosarelor ba, chiar asteapta si acum, sa ia sfarsit cat mai repede aceasta problema care, pe alocuri, a fost sau pare a fi o falsa ori artificiala problema! Sa nu credem, cumva, ca membrii Bisericii vor sa fie exceptati de la vreo lege, nu nicidecum, de aici vazandu-se faptul ca, daca acest proces ar fi decurs intr-un mod sincer si corect, ei (marea majoritate dintre ei) nu s-au simtit incarcati si vinovati cu nimic, ba dimpotriva, in acest fel s-ar fi cunoscut mai bine cat au avut de suferit unii ca acestia in timpul prigoanei comuniste! Fapt si adevar ce este confirmat si demonstrat si de aceasta deosebita lucrare de memorialistica - ce ne-a incarcat sufletele si ne-a sensibilizat mintile!

Si de data aceasta am observat ca Biserica, prin slujitorii si conducatorii ei, a fost cat se poate de receptiva si de cooperanta la implinirea demersurilor nobile si autentice ale societatii, numai sa fi fost astfel si nu altceva! Oricum, constantand o preocupare permanenta a societatii civile si mediatice romanesti, in acest sens, sa fim convinsi de faptul ca Biserica ramane ieri, azi si in veci aceeasi si ca, in pofida unor incercari ale discreditarii, ea nu-si va pierde credibilitatea si autoritatea ei dihovniceasca si morala in fata credinciosilor!

Sa ne ajute si sa ne lumineze Dumnezeu sa trecem intotdeauna peste toate momentele acestea ori altele asemanatoare cu bine, caci "totul este bine cand se sfarseste cu bine!" dar mai stim si ca "binele nefacut bine nu este bine"! Iar "Memoriile" dumneavoastra stau drept dovada, marturie si marturisire autentica ca ati cautat si ati reusit in cele mai multe situatii si imprejurari ale vietii, sa impliniti binele, dupa voia Domnului si invatatura Bisericii!

Acestea fiind zise, Inalt Prea Sfintia Voastra, va multumesc inca odata, pentru toate lucrarile publicate si daruite noua tuturor, asigurandu-va pe mai departe de sincera mea recunostinta si aleasa mea pretuire, pentru tot binele ce-l savarsiti cu timp si fara timp, si dorindu-va sa aveti parte in continuare, de mult spor binecuvantat si de multe impliniri duhovnicesti, alaturi de un sincer si calduros "La multi si Fericiti Ani!"

Bucuresti, 08 ianuarie 2010

Cu aleasa pretuire si deosebita consideratie,
Stelian Gombos

Scrisoare deschisa, adresata Inalt Prea Sfintiei Sale Bartolomeu Anania,
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului
si Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

11 Ianuarie 2010

Vizualizari: 1511

Voteaza:

Scrisoare deschisa catre Inalt Prea Sfintitul Bartolomeu Anania 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE