cum adica care e diferenta? Unii o iau pe aratura si cred ca merg pe unde trebuie. E posibil sa ajunga si la destinatie dar e o diferenta nu crezi? In primul rand de sansa (ca atunci cand o iei pe un drum gresit e mai greu sa ajungi unde trebuie) si apoi de cum e drumul ( ca una e sa mergi pr drum drept si asfaltat ) si alta prin gropi.

Iisus nu intră si nu va intra în biserica mea, cel putin mă va feri de păcate.

De ce nu intră? "Eu stau la usă si bat." Păi dacă eu nu-L las, El mi-a dat libertate. Dacă este vreun diavol [ispită] pe acela îl iau, iar pe Iisus Îl las tot afară. Cum poate intra Iisus în biserica mea? "Fac răul pe care nu-l voiesc şi nu binele pe care îl voiesc"


Acum, legat de topic: chiar am observat de ceva timp. Oamenii care vor să se ridice din păcat, răspund legat de subiect, întreabă legat de subiect. Oamenii ceilalti îi încurcă pe acestia agătându-se de modul de exprimare, de cunostinte, de greseli de orice fel, ale primilor. (am folosit cuvântul "încurcă" si voi face o precizare - să nu se înteleagă gresit - nu în sensul că îi deranjează pe ceilalti, adică îi supără, ci în sensul că "Se bagă ca musca-n lapte" adică scrierile lor nu fac să se înteleagă mai bine problema în discutie, ci o deviază arătând cu degetul - ceva de genul: Vezi bârna din ochiul celuilalt şi nu vezi pădurea din ochiul tău - că în ziua de azi nu mai poate fi vorba de paie...)

Doamne ajută!
Ionut

eu ori nu am priceput care e treaba cu smerenia ori am avut parte de alte cautari si observatii. Prin insasi faptul ca ortodoxia considera ca este singura cale am putea intelege ca e totusi o religie nu foarte smerita cat despre credinciosi mai degraba am intalnit forme ascunse de mandrie decat o smerenie autentica. Ma gandesc acuma ca ar trebui sa scriu ce inteleg eu prin smerenie autentica si forme ascunse de mandrie dar e cam mult de scris.

Calator, nu cred ca e nevoie de explicatii referitor la smerenie si forme ascunse de mandrie, caci ai dreptate: ne lipseste smerenia, dar tindem catre ea, chiar avand acum foarte multa mandrie. Asta stie orice ortodox, caci mantuire fara smerenie, care e in fapt libertate, nu exista. Smerenie inseamna masura, a fi smerit inseamna a-ti cunoaste propria masura, care este moartea. De aceea avem nevoie de un Mantuitor, acesta fiind Iisus Hristos pentu noi crestinii.

Religia crestin-ortodoxa nu poate fi smerita, din simplul motiv ca nu are ca masura moartea, adica existenta limitata. Religia nu are nici imperfectiunile omului, deci nu necesita o crestere, o schimbare, o evolutie, venind de la insusi Dumnezeu.
Cand ortodoxul vine si Il marturiseste pe Hristos nu e dovada de mandrie, ci e dovada de dragoste pentru Hristosul.

Ortodoxia, venind pe linie dreapta de la Iisus Hristos, prin apostoli si apoi preoti, ea este dreapta credinta. As compara credinta ortodoxa cu un pod, care se intinde peste veacuri: la un capat este Iisus Hristos, care repreznta Bunavestire, veste cea minunata ca omul poate scapa de moarte si poate primi viata vesnica, la celalalt capat ne aflam noi, iar acest pod este sustinut de niste oameni mici la trup, dar mari la suflet, care au contribuit fiecare in felul sau la mentinerea si transmiterea nealterata a acestei credinte. Si noi putem fi un asemenea pilon de sustinere, daca vrem...
Noi, ca niste oameni pacatosi ce ne aflam, nu ar trebui sa avem motiv de mandrie, dar o manifestam din cauza imperfectiunii, ca efect al pacatului. Dar ceea ce ne tine este apartenenta la aceasta credinta adevarata, care este ortodoxia si pe care unii vor sa o anihileze prin schimbare. Ce ar fi de facut pentru a o pastra cum e: cam ce fel de smerenie ar trebui sa afisam ? Fiecare dupa puteri. Vino si tu si pune umarul, caci drumul este inca lung.

ai scris lucruri frumoase, insa eu doream doar sa spun ca smerenia (starea, atitudinea aceasta) nu este diferenta dintre ei si voi. Adica nu este o calitate, virtute specifica ortodoxiei

dar un om ortodox este si el afectat de păcat, multi ortodocsi sunt afectati, toti oamenii sunt. Deci nu vom putea să facem vreo categorisire cum sunt oamenii decât: mândri, desfrânati, necredinciosi, neascultători, si toate păcatele. Care om nu le are? Doar Hristos.

Nu vom ajunge să ne uităm la om si să spunem: acesta este ortodox. Ortodoxia se trăieste, dar nu se vede. Tu îl vezi că se mânie pe cineva, dar poate că se mânie pe păcatul săvârsit de acel cineva... Dumnezeu stie:

"Mâniati-vă dar nu gresiti" - spune într-un psalm. Toate actiunile pe care le facem le poate face si un ortodox [trăitor al credintei], dar în alt duh, în altă trăire, pe care doar el o simte si Dumnezeu o stie.

Acum înteleg că prin "ei" te referi la neortodocsi, iar prin "voi" la ortodocsi.

Vizibil nu este nici o diferentă, pentru că nu lasă să se vadă, nu vor să iasă în evidentă.

Doamne ajută!
Ionut