Obiceiuri de Sfintele Pasti
 

Ouale de Paste, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana a Postului Mare, numita si „miercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, gospodinele sa nu stranga ouale. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouale pentru mancarea de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite.

Chiar daca ele erau stranse in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Pastelui, insa, niciodata in Vinerea Mare.

Oul vopsit este simbolul Mantuitorului, care paraseste mormantul si se intoarce la viata, precum puiul de gaina iesit din gaoace.

Ouale rosii sunt numite in Bucovina merisoare, iar cele cu ornamente sunt numite incondeiate, inchistrite sau impistrite.

Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti. Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Hristos.

Ciocnitul oualor se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula "Hristos a inviat", la care se raspunde "Adevarat a inviat".

In Bucovina, cojile oualor de Pasti, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la "Blajini" (fiinţe imaginare, incarnari ale copiilor morti nebotezaţi, al caror loc de vieţuire se afla la "capatul lumii", aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, si Blajinii stiu ca pentru toti crestinii a venit Pastele.

La tarani, mai exista obiceiul ca, in dimineata din duminica Pastelui, sa-si spele fata cu apa noua sau apa neinceputa, in care pun un ou rosu, avand credinta ca astfel vor fi tot anul frumosi si sanatosi ca un ou rosu. Dupa consumarea oualor, cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse in brazde, la arat, crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun.

Obiceiul sa pui pe rau coji de oua este si la noi, pentru cei mortzi se pun aceste coji, ca sa bea apa cu ele.......
La noi in seara Invierii, fiecare familie duce la biserica, o "traista" sau "plasa" in care se pune oua, pasca, vin, si haine si se lasa langa altar, pentru a fi sfintite si a 2 a zi se mananca din ele.
Se face paine de casa si pasca.
Slujba Invierii incepe la ora 12 noaptea si e precedata de slujba de duminica, astfel duminica nu se mai merge la biserica, tzine cam pana la ora 3 jumate.
Fiecare familie primeste anafora in pahar sau cana, iar a doua zi de dimineatza, fiecare membru al familiei, i-a de 3 ori din paharul cu anafora si zice Hristos a inviat! si celalalt i raspunde Adevarat a inviat!
Anafora se i-a pe stomacul gol.
Si intr-un lighean se pune un ou rosu si o moneda si cu apa din acel lighean se spala pe fatza toti membrii familiei, ca sa fi ferit de rele, asa ne pune mama de cand stiu sa ne spalam de fiecare Paste.
Si se asteapta copilasi la oua:)
Si mai este obiceiul ca a 2 zi de Pasti vin baietii la udat :P
Si foarta multa lume a doua zi de Pasti merge imbracata la biserica in costum popular.

Ouala se strang tot postul Pastelui, apoi se vopsesc in Joia Mare, inainte acestea se spala cu apa si cu burete, apoi se pun la fiert, si apoi se vopsesc depinde ce tip de vopsea de oua se cumpara, la noi se vopsesc in toate culorile, si mai este traditia de a le vopsi cu cozi de ceapa si cu frunze, se pun mai multe cozi de ceapa la fiert din care iese o culoare maronie, oaule se pun intr-un ciorap, pe ele punem o frunza de trifoi sau de care frunze gasim, si legam cu atza, apoi se pune alt ou, si tot asa...

ma intereseaza sa-mi spuneti ce obiceiuri cunoasteti legate de slujbele de noaptea de Inviere si din prima zi de Paste.

Mai concret, ce se duce la biserica (produse alimentare, lumanari, flori, altceva).

Ce duceti voi? ce se face cu ele? ce alte obiceiuri mai sunt?

De multe ori ma trezesc ca n-am facut, nu m-am pregatit cu ceva pentru ca n-am stiut si nu-mi place sa vad ca ceilalti s-au pregatit si eu nu.

Ajutati-ma cu sfaturile voastre.

Multumesc

mancare ce se duce la bis. pt. sfintire in cadrul (spre sfarsitul) slujbei de Inviere
 

In gr-al, se duce la bis. la sfintit (ca si pt. orice alta slujba de Sf. Liturghie din duminicile si sarbatorile din decursul anului): un cosuletz sau o sacosa/punga cu mancarurile traditionale pregatite special pt. Pasti, adica vreo cateva oua rosii sau multicolore :1:, pasca (cine face sau comanda/cumpara etc) sau cozonac, pandispan, chec sau alte prajituri (ce are fiecare sau ce isi permite sau gaseste sa cumpere etc), o sticla cu vin bun (rosu, rose sau alb), ori suc sau alta bautura racoritoare, niscaiva fructe (mere, portocale, mandarine etc), poate si ceva covrigi sau/si colaci, si poate cateva flori de pus pe la sfintele icoane (dar flori se duc in Vinerea Mare, devreme, cand se trece 'pe sub masa', adica pe sub Sf. Epitaf care semnifica punerea in mormant a Mantuitorului Iisus Hristos, si la sfarsitul deniei Prohodului Domnului, florile respective, care au fost tinute pe Sf. Epitaf, se impart credinciosilor). Iar lumanari se cumpara de acolo de la bis. si se aprind acolo, pt. vii si raposati, si, bineinteles, cateva lumanari (mai mari, de preferintza, si care dureaza mai mult) se pastreaza pt. a se lua Lumina (si apoi pe toata durata slujbei) care se aduce acasa, din cate stiu. La sfarsitul slujbei, dupa miruit si luat Paste, din alimentele aduse de fiecare pt. a fi sfintite, o parte se impart pt. sufletele celor adormiti din familie etc, iar cealalta parte se duce acasa si se consuma la masa din ziua de Pasti etc.

binevenite sfaturile
 

Multumim Cherub, pentru toate detaliile.:53: :) Si admin-ului pentru link-ul din newsletter-ul de ieri.

Iar aici cateva explicatii in lb. engleza pentru cosul de Paste pe care il pregatesc crestinii ortodocsi, cei de origine slava mai ales.
http://www.orthodox.net/pascha/paschabasket.html

http://www.stelizabeth.net/files/pascha_basket.pdf

http://1.bp.blogspot.com/-c-TjMGKzEC...cha+basket.jpg

Iata cosuletul meu de anul trecut.

Baba de Pasti
 

In Bucovina, de Pasti, se pregateste baba, un fel de cozonac copt intr-o forma rotunda. Compozitia se coace intr-o oala speciala. Cand este rasturnat, in mijlocul lui ramane o gaura, unde se pune cel mai frumos ou lucrat. Nu este consumat pana nu este binecuvantat la biserica.

Tare-mi doresc să merg prin Bucovina ! Poate mă ajută Bunul Dumnezeu !

:) Trebuie sa fie un obicei local. Eu sunt din Bucovina, de baba am auzit, facea bunica, dar de pus oul cel mai frumos in mijloc, nu. :)

Da, Cristi, Saptamana Mare si Invierea (si de fapt cam orice alta sarbatoare sau vacanta) in Bucovina sunt ca nicaieri in alta parte.