Sacrificarea mieilor de Pasti!
 

Taierea unui miel insemna luarea unei vieti. Sa te bucuri si sa serbezi dupa o astfel de fapta?!
Accept cele spuse in Sfanta Scriptura, dar nu inteleg!!...

Sti ca la intoarcerea fiului risipitor tatal a taiat vitelul cel mare?Vechiul testament ne spune ca jertfa era prin arderea animalelor..Chiar daca nu are nici o legatura cu Pastele asa zice traditia romanilor de craciun porc de paste miel....Dumnezeu ne-a dat de mancare nu exista nici o lege care sa spuna nu taia mielul de Pasti....Nu are nici un inteles duhovnicesc este traditia romanilor dar nu ai de ce sa te intristezi,mielul va vi servit in cinstea pastelui deci a fost sacrificat drept jertfa pentru al manca de Pasti....Dar tu pui nu mananci?E cam acelasi lucru...

Ba are inteles duhovnicesc. Hristos este Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatele lumii. Taierea mielului semnifica moartea nevinovata a lui Hristos pentru noi.

Acestea fiind spuse nu prea imi place carnea de miel si nici nu am sa ma zbat sa o cumpar anul asta.

cateva idei pt. a face gustul carnii de miel mai placut
 

Nici mie, si mai mult din cauza mirosului specific... dar din cate am inteles, mirosul ar putea fi eliminat si gustul imbunatatit, daca este tinuta in apa cu otet (sau, dupa unii, oparita cu lapte si tinuta in lapte pt. o ora etc), inainte de preparare... si, poate, asezonata f. bine cu tot felul de condimente si verdeturi etc. De ex. carnea de miel pt. friptura la gratar sau la cuptor (gatita in folie etc), sau pt. fierbere, prajire (dar astfel nu ar fi prea indicat pt. sanatate, cred ca, prajita, ar putea fi cam grea pt. ficat) etc - tinuta inainte de gatire intr-o marinada facuta, dupa gust - o idee ar fi: din ulei de masline, zeama de lamaie sau otet (de mere), eventual, cativa catei de usturoi maruntzitzi, si amestec de ierburi aromate & legume uscate, maruntzite (busuioc, cimbru, oregano, rozmarin, menta, marar, patrunjel, ardei, rosii etc). Apoi se poate servi cu verdeatza proaspata, tocata, cu ceva zeama de lamaie proaspat stroarsa si cu niscaiva usturoi proaspat zdrobit (diluat sau nu cu apa sau/si cativa stropi ulei de masline) - toate, adaugate deasupra (ori pe rand, individual pe fiecare, ori toate amestecate si incorporate ca un sos, dressing sau mujdei).

Poate fi servita alaturi de o multitudine de garnituri - de ex. cartofi natur cu chives (fire de arpagic verde f tanar) sau/si patrunjel verde tocat, deasupra) sau cu legume gatite la aburi; sau pastarnac si cartofi, curatati si spalati, apoi taiati pe sferturi, unsi cu miere si gatiti in tava unsa cu ulei sau margarina, sau grasime vegetala (sau, ca sa iasa mai gustosi/crocantzi, cu grasime/untura de ratza sau gasca - dar este mai nesanatoasa, f. grea pt. ficat), la cuptor; sau cu salata de legume proaspete, specifice sezonului de primavara (salata verde, ridichi de luna, ceapa verde - asezonata cu dressing/sos din putin ulei de masline si sucul unei (jumatati de) lamaie proaspat stoarsa); sau cu muraturi si cartofi prajiti; sau cu garnitura de orez fiert, cu sau fara legume; sau cu stufat din frunze de spanac proaspat (dar fiert si gatit separat, ca si piureul de urzici, apoi adaugat peste friptura de miel doar in momentul servirii); sau cu sos gen 'tocanitza cu usturoi' etc etc.

Mie imi place tocmai gustul specific si mananc ciorba, friptura de pulpa de miel in vin, stufat...

De multe in an, dar mai ales acum, imi vine in minte cum Pastorul ni se arata ca Miel, cum Stapanul ni se arata ca Slujitor, cum Cel Atotputernic ni se arata ca lipsit de orice Slava. Aceasta uriasa si de neinchipuit smerenie si micsorare a lui Hristos, coborand din slava Lui cea mai presus de minte, ar trebui sa ne zdruncine.

Oricat am vorbi despre "miel", fie ca il gatim, fie ca ii cautam tot felul de semnificatii, mai vechi ori mai noi, consider ca toate ar trebui sa inceapa si sa se termine cu dragostea si smerenia lui Hristos, care nu a ramas in constiinta bisericii drept leu, urs sau te miri ce animal puternic, ci ca ultimul si cel mai neputincios... mielul.

Frumos cuvant, Dorin. Ce uitam multi dintre noi este faptul ca, la randul nostru, suntem "turma" al carei Pastor este Hristos. Nu mai suntem insa nici miel si nici "oaia cea pierduta", caci am pierdut constiinta acestei realitati. Ne convine ca noi sa luam chipul leului, pe cel al ursului, semn ca nu traim dupa legea lui Hristos, ci mai degraba dupa cea a junglei. Trebuie numai sa luam seama la ceea ce se intampla in jurul nostru si ne ingrozim: o lume, in mare parte, fara dragoste jertfelnica.

Mielul Cel Nevinovat - Hristos Domnul
 

"ci ca ultimul si cel mai neputincios... mielul." - si cel mai nevinovat, as completa (sau poate chiar inlocui cuvantul 'neputincios' din postarea ta anterioara) eu aici. As mai adauga, de asemenea, si cel mai bland si supus (care nu riposteaza, nu opune rezistentza atunci cand este dus la sacrificare/junghiere). Si da, intr-adevar, frumoasa si inspirata exprimare la windorin.

Si mie mi-e mila de animale. Cand eram mica plangeam de fiecare data cand taiau iepurii si porcii.
Nu zic ca nu-s buni la gust, eu sunt topita dupa carnea de porc :4:
Daaaar mi-e milaaaaaaaaaa tare de ele si ma pun in pielea lor... si ma gandesc, daca eram eu animal si ma taiau oamenii :20:
Sigur nu ne convenea de eram in locul lor :47:

Trebuie să ne gândim că Dumnezeu a făcut animalele pentru om. Pentru hrana lui şi ca să îi aducă alte feluri de foloase. Sigur că mila faţă de guiţatul sinistru al porcului la tăiat e un simţământ natural, dar asta nu trebuie să ne facă să uităm rostul lucrurilor. Am întâlnit tot felul de "iubitori de animale" care duceau căţeilor de cartier mâncare, le făceau vestă de iarnă şi îi duceau la doctor. Asta, în sine, nu este rău de loc. Dar ar face asta şi pentru un "copil de cartier" ?