Inca nu-mi dau seama. Nu indraznesc sa mi-o inchipui. Cred insa ca va fi foarte foarte diferita de ceea ce ne-am putea inchipui noi, si in niciun caz nu vom fi implicati in vreun fel de tribunal... Poate, cum spunea pr. Sofronie Saharov, "vom vedea pe Dumnezeu asa precum este".

In primul rand, intrebarea este TOTAL GRESITA!

Conform invataturii Sfintilor Parinti, nu avem voie sa ne inchipuim ceva, dupa mintea noastra, caci este inselare!!!

Corect era sa fie pusa intrebarea: "Ce spun Sfintii Parinti despre Infricosata Judecata?"

Pentru ca lor li s-a revelat o parte din aceasta. Puse cap la cap aceste marturii si comentarii, am putea avea o imagine de ansamblu apropiata de adevar, nu scornire a mintii noastre!

cred ca e imposibil sa ne gandim cu mintea noastra cum va fi, cel putin pentru mine e prea greu si infricosator in acelasi timp, probabil si pentru ca nu a mai existat un precedent, sau sa putem face comparatie cu altceva...

Iosif, a te gandi la judecata de apoi, e un lucru bun. Inseamna sa fi cu luare aminte la ceea ce faci. Eu spun fa bine si in lumea de dincolo vei avea parte de bine. Iubeste si vei avea parte de iubire. Sa ne schimbam in Hristos. Sa fim cat mai mult dupa chipul Sau, ca atunci cand vom sta fata catre fata cu El sa nu ne rusinam de noi insine, fata de sotie, de copii, de parinti, etc

Judecata presupune relatia personala cu Hristos, nu intalnirea cu o lege impersonala lipsita de iubire. Pilda celor zece fecioare este un exemlu. Hrsistos se adreseaza fecioarelor neintelepte prin cuvintele "Adevarat, zic voua: Nu va cunosc pe voi" ceea ce este sinonim cu "nu Ma regasesc in voi" sau "nu sunt trait de voi". Sa nu ne imaginam ca judecata va decurge dupa principii omenesti.

Pentru cei dornici de "senzatii tari", sa citeasca din cartile Sf. Parinti despre zilele Apocalipsei si ale Judecatii de Apoi. Nu mai e un mister ca traim vremurile de pe urma, si cred ca e bine sa ne potolim si imaginatia dar in duhul cartilor Sfintilor. Oricum, cred ca pana la a ne ingrozi de venirea Apocalipsei mai bine ne-am infricosa de propriul sfarsit, care e mai important pentru ca ne priveste personal pe fiecare in parte, si este si in puterea noastra sa schimbam ceea ce va fi dupa sfarsitul vietii noastre pe pamant. Dumnezeu sa ne lumineze si sa ne indrepte pe Cale!

Foarte frumos, George! Intr-adevar, cine nu L-a cunoscut pe Dumnezeu aici, nu-L va recunoaste nici Dumnezeu la Judecata!

Sfantul Macarie sublinia ca la judecata criteriul va fi iubirea fata de Dumnezeu exprimata prin iubirea fata de semenul nostru.

Nu stiu cum va fi judecata dar stiu ca de ma la lipsi Domnul de iubirea Lui voi ramane vesnic in iad:(. Nicicand nu ma voi mai satura de Preiubita sa Fata, nicicand nu ma voi mai infierbanta de lacrimile iubirii Sale. Acesta este iadul vesnic in care eu voi merge din pricina pacatelor mele de nu se va milostivi Stapanul la judecata.:(

Stii cum zicea parintele Porfirie: Si in iad de as fi, Doamne cu Tine sa fiu!